1,392 matches
-
soarele se rostogolește încet dar sigur spre asfințit? Ce-ar fi să tragem o fuguță - imaginară, bineînțeles - până la mănăstirea Hlincea? Parcă și mie îmi umbla prin minte același lucru. Și, ca să nu lungim vorba, să spunem că această mănăstire este ctitoria din 1574 a Mariei, fiica voievodului Petru Șchiopu, împreună cu soțul ei, Zottu Tzigara, fost mare spătar și mare vistier. La terminarea ei, mănăstirea a devenit - cum se întâmpla cu toate mănăstirile vremii - metoh al mănăstirii Dionisiate din sfântul Munte. Rezultatul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cuvinte, profitau de buna credință a bieților călugări din mănăstirile Moldovei! Dacă-i să judecăm drept, călcau cu nerușinare și pe naivitatea drepților voievozi ai Moldovei! Maria Zottu însă, ca orice bun creștin, restaurează mănăstirea, dar o închină mănăstirii Galata, ctitoria tatălui său. Această mănăstire s-a bucurat totuși mereu de atenția voievozilor moldoveni. Așa se face că la 23 martie 1659 (7167) Gheorghe Ghica voievod întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni pe Prut, cu bălți de pește și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o pistrea. Mai departe e ușor de priceput... Pornim la drum. Nu după multă vreme, am ajuns pe creasta dealului Cetățuii. Ne oprim. Îmi rotesc privirea începând de la semeața Repede, mătur apoi valea Nicolinei cu o prelungă privire asupra Galatei - ctitoria lui Petru Șchiopu voievod - îmi cațăr vederea pe dealul Copoului, cu alunecare aproape involuntară asupra mănăstirii „din łarină”, zidire a lui Aron Vodă. De aici pornesc să urmăresc valea Holbocii și în scurtă vreme mă opresc în piscul Păunului... Încărcat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai puteau închina și către mănăstiri autohtone. Așa a făcut Constantin Duca voievod la 11 aprilie 1694 cu mănăstirea Hlincea, pe care o ia de la mănăstirea Galata și o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii Cetățuia „un vad de moară din jos de Balica”. Asta ar însemna la sud de mănăstirea Frumoasa. Dacă îți mai amintești, am mai vorbit noi despre unii care s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea Sfântul Ioan Gură de Aur sau Zlataust, cum i se mai spune. Dacă asta ți-i dorința, eu nu m-oi pune de-a curmezișul și de la început aș spune că biserica din piatră, așa cum o vedem astăzi, este ctitoria voievodului Gheorghe Duca. Apoi faptul este adeverit și de cele ce se pot citi pe zidul dinspre amiază: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost și a rămas una din cele mai vechi fortărețe ale românismului, iar populațiile străine care s-au pripășit pe pământul ei nu i-au putut schimba nici caracterul, nici înfățișarea : Basarabia cu populația ei răzeșească, cu toate cetățile și ctitoriile ei voievodale, a fost și a rămas românească. În noaptea de 26 spre 27 iunie, guvernul U.R.S.S., printr-un ultimatum care expiră în 24 de ore, a cerut României această provincie românească precum și nordul Bucovinei. România avea de ales
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dură, ceea ce Înseamnă un an și patru luni de frecuș, permisiile dese ies din discuție, există riscul să nimerești la o unitate care poate fi detașată să facă agricultură În Dobrogea sau să lucreze pe un șantier la vreuna din ctitoriile ceaușiste (statul multilateral dezvoltat necesită cît mai multe brațe de muncă - soldați, elevi și stu denți), iar despre instrucție nu se spun multe, pentru că supraviețuitorii sînt prea traumatizați ca să vorbească despre asta. Legendele și poveștile care circulă pe marginea subiectului
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din nou pe vechea temelie și a fost sfințită la 14 noiembrie 1925. În jurul bisericii se află cimitirul satului. Să ne imaginăm că pe aici, pe undeva, sau poate chiar aici, s-a aflat “mănăstirea de sub dealuri’ sau “La Greci”, ctitorie din a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu, menționată în documente pe la 20 februarie 1581. Mănăstirea nu a supraviețuit datorită dezinteresului călugărilor greci care o administrau”. Astăzi aș mai adăuga faptul că temelia pe care a fost zidită actuala bisericuță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a mai trimis călugări și nu a mai purtat de grijă, lăsând ca totul să se pustiiască. În 1616, doamna Maria, revenind în țară, odată cu urcarea pe scaunul Moldovei a voievodului Radu Mihnea, o restaurează și o închină mănăstirii Galata, ctitoria părintelui ei, Petru Șchiopu voievod. La 28 martie 1660, însă, Ștefăniță Lupu voievod, cu ocazia unei danii, ca și cum nimeni n-ar fi știut nimic despre mănăstirea Hlincea, scrie: “Am dat și am miluit sfânta noastră rugă nou-zidită, sfânta mănăstire Hlincea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Dealul Ursului din târgul Ieșii”... ― Uite că între timp ne iese în cale mănăstirea Sfânta Vineri. Asta o aflăm din suretul făcut după hrisovul lui Gheorghe Duca voievod la 8 aprilie 1669, când vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Sfânta Vineri, ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii, livezi, vaduri de moară, heleștee, prisăci, vecini, poslușnici. Aceleași drepturi le acordă și “altei mănăstiri, din jos de Galata”, ctitorie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii, livezi, vaduri de moară, heleștee, prisăci, vecini, poslușnici. Aceleași drepturi le acordă și “altei mănăstiri, din jos de Galata”, ctitorie a hatmanului Melentie Balica, asupra a nouă sate. Le dă și vreo cincizeci de țigani robi, fără a arăta, însă, numărul lor pentru fiecare mănăstire. “Așijderea... am miluit... sfintelor monastiri, Sfintei Vineri și cei din gios din Galata, doă pivniță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot birul”... ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș spune că mănăstirea Copou sau “bisericuța dintre vii” - Sfântul Atanasie - este ctitoria din 1638 a voievodului Vasile Lupu. ― Cu alte cuvinte, este zidită înaintea Trei Sfetitelor! ― În noiembrie 1776, Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă ajutorul de “Câte cincizăci lei și osăbit câte cinci lei pentru cheltuiala celor trimiși la această miluire”. ― Cui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de stupi țărănești, care fac o sută de stupi domnești și cinci sute de porci țărănești, care fac cincizeci de porci domnești... să se lase în pace... să nu-i tulbure cu nimic”. ― Același voievod, la 12 decembrie 1627 întărește ctitoriei sale Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Iași stăpânirea asupra satelor Șipotele, din ținutul Hârlău, și Munteni, din ținutul Vaslui, ambele sate având: iazuri, mori, vii, livezi... ― Să vedem, părinte, ce spune Miron Barnovschi Moghila voievod la 23 februarie 1629: “Iată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirea. ― Pe unde ne-or mai purta pașii, dragule? ― Părinte, mi se pare că ni s-au cam terminat drumurile spre Golia. ― Și care ar fi următoarea cale? ― Să facem câțiva pași către mănăstirea Trei Sfetite (1637-1639), cum este cunoscută ctitoria lui Vasilie Lupu voievod, despre care diaconul Paul de Alep scria: “Toată lumea este de acord în a spune că nici în Moldova, nici la cazaci, nu se află vreo biserică să o egaleze pe aceasta, nici prin ornamentație, nici prin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scrise în veacuri, adunate la un loc, nu au mai putut întoarce roata istoriei... ― Și totuși... ― Cer întâi îngăduința sfinției tale să-ți amintesc de una dintre primele închinări (1574) ale unei mănăstiri din Moldova. Este vorba de mănăstirea Hlincea, ctitorie a Mariei, fiică a lui Petru Șchiopu voievod, împreună cu soțul ei, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiiernic, mănăstire care a fost închinată uneia de la Dionisiate din sfântul Munte. Pentru edificare, voi relua porunca lui Radu Mihnea voievod din 26
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vodă se afla în bivuac la Țuțora. Și pentru că nu am găsit altă explicație, m-am mulțumit cu această presupunere. După ce mi-am liniștit gândurile, am răsfoit mai departe și am dat peste hrisovul în care Aron vodă pomenește despre ctitoria sa de la 1594 din Țarina Iașilor: „Iată eu,...Aron voievod...domnul Țării Moldovei...am dat...sfintei noastre mănăstiri...două moșii...Rânzești și Averești,...care închinări vor rămâne stăpâniri adevărate...ale acestei...mănăstiri de curând zidită, a Sfântului Nicolae ce i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
agățat de spusele lui Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” despre Aron vodă... Glasul călugărului, venit pe neașteptate, m-a scos din visare: „La ce te gândești, fiule?” Mă gândeam la cele spuse de Grigore Ureche despre Aron vodă și ctitoria sa, părinte. „Dacă tot ai deschis vorba, aș pofti să aflu și eu ce a spus Grigore Ureche?” Iaca ce a spus: „Socotind Aron Vodă, după atâtea răotăți ce făcu, să se apuce să facă vr-un lucru bun, să nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un rezumat după un hrisov al lui Vasile Lupu, în care se spune: „Vasilie voievod au închinat mănăstirea Copoul cu toate moșiile ei ca să fie mitoh sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor. Vălet 7149 (1641 n.n)”. „Deci vodă își ținea aproape ctitoriile și bine făcea. Altfel se întâmpla ca și cu mănăstirea Hlincea, care până să fie închinată mănăstirii Galata a fost golită de toate odoarele bisericești și de toate bogățiile” - gândeam eu. Însă, în timp ce eram cu gândul la acestea, vocea bătrânului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și mai deschisă.” „Ce înseamnă asta? Spune lucrurilor pe nume, fiule.” Asta înseamnă că lângă „Besereca Albă” se găsea „Mitropolia cea Veche”, care, după cum se vede ea, era făcută înainte de 15 iunie 1695 și că actuala Mitropolie Veche Sfântul Gheorghe (ctitorie a mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi, între 1761-1769) este făcută după dispariția celeilalte mitropolii, despre care vorbește Doamna Nastasia în zapisul ei. „Asta îi altceva. Parcă ești mai aproape de adevăr. Până să nu te umfli în pene, însă, citește ce se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care prin grija conducerii de stat își recapătă vechea înfățișare, prin lucrările de reparație și restaurare. Fie ca bunătatea lui Dumnezeu să fie neîncetat asupra acestei mănăstiri și asupra viețuitorilor ei, ca să ducă cu vrednicie mai departe, tradiția acestei mănăstiri, ctitoria Vornicului Ureche, unde odihnește mitropolitul 90 Varlaam, mare apărător al străduinței românești și iubitor de țară. Irineu Suceveanul Episcop-Vicar Arhim. Adrian Hrițcu - Exarh * 10 septembrie 1971 Am ajuns la vestita Mănăstire Secu într-un moment când lucrările de restaurare se
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în frunte cu Părintele Stareț Macarie Ciolan, împlinind unele cerințe gospodărești cu gust estetic și trăinicie. Dumnezeu să binecuvinteze munca și bunăvoința tuturor pentru podoaba lăcașului dumnezeiesc istoric al Mănăstirii Secu. Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române * 18 august 1988 Străvechea ctitorie de pe valea Secului se înfățișează luminoasă și primitoare potrivit destinației sale hărăzită de fericiții ei ctitori. Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Eftimie Episcopul Romanului Arhim. Mitrofan Exarh Arhim. Mitrofor Teofil Pandele Arhim. Bartolomeu Anania *7 martie 1991 94 Cu pioasă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
-am rugăciuni către Ierarhia Bisericii triumfătoare pentru toți acei care s-au prosternat către altarul transfigurat. În foișorul incintei situat ca într-un spațiu sfânt, s au auzit cu adevărat pașii lui Dumnezeu printre noi și comunitate. Într-adevăr această ctitorie este demnă de ctitorii ei și mai ales de cel care a preluat-o în slujba continuității spre a duce mai departe ca mesaj mântuitor în care și prin care să se lărgească hotarele Împărăției lui Dumnezeu. Această comunitate în
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
al Arhiepiscopiei Iașilor Ierod. Ghenadie * Sfârșitul lunii august a anului 1993 a aflat ținutul Neamțului în sărbătoare. O sărbătoare îndoită prilejuită de sfințirea unui nou Altar pe muntele sfânt al Moldovei, Ceahlău, precum și prăznuirea tradiționalului hram al Mănăstirii Secu, vechea ctitorie a Ieroschimonahului Zosim, Mănăstirea Secu, trăiește astăzi o viață nouă în care se resimte bucuria cea netrecătoare a rugăciunii... Daniel Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei † Eftimie Episcopul Romanului † Casian Gălățeanul Arhim. Victorin Oanele Protos. Vitalie Danciu Arhid. Timotei
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și Iustin, ostenitori întru ale duhului. Arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale și Exarh Cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor Arhimandritul Macarie, Starețul Mănăstirii Sinaia 8 octombrie 1967 Cu multă evlavie și dragoste sufletească am vizitat Sfânta Mănăstire Secu, veche ctitorie a credinciosului demnitar Nestor Ureche, care fără precupețire a depus obolul său pentru construirea acestui sfânt așezământ și pe care l-a înzestrat cu atâtea podoabe sfinte de aur și de 98 argint, atât de artistic executate încât uimesc și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Starețul Mănăstirii Secu și colaboratorilor apropiați pentru dragostea arătată. Ne-a încântat nespus de mult prezența P.C. Prof. Orest Bucevschi, dascălul nostru. Arhim. Epifanie Norocel Starețul Sfintei Mănăstiri Neamț 7 septembrie 1971 Poposind câteva clipe pe la monumentul istoric Mănăstirea Secu, ctitoria marelui Vornic Nestor Ureche, mi-am adus aminte de gloriosul trecut al neamului nostru și de paginile istorice ale vrednicului Mitropolit Varlaam. În muzeu se constată o colecție de obiecte de mare însemnătate artistică și documentară. Primirea afectuoasă a P.C.
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]