3,251 matches
-
Niște plictisiți și fandosiți! Cușcă... confortabilă... ciolanul, ciolan...Și nu pot să-l sufăr pe moftangiul ăsta de Lup! Mă rog, ce urmărește dumnealui? Un ciolan mai mare? O cușcă mai luxoasă? Doar n-o fi vrând să locuiască în cușca leilor! - Am auzit că-i face curte leoaicei! chițăi veverița. - Da de unde! guiță purcelul. Leoaica iubește un mistreț care a râmat toată grădina și a răsturnat toate cuștile. Era nebună când a văzut atâta forță în râtul lui. - Fii serios
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
O cușcă mai luxoasă? Doar n-o fi vrând să locuiască în cușca leilor! - Am auzit că-i face curte leoaicei! chițăi veverița. - Da de unde! guiță purcelul. Leoaica iubește un mistreț care a râmat toată grădina și a răsturnat toate cuștile. Era nebună când a văzut atâta forță în râtul lui. - Fii serios! a mormăit nea Martin. Are ea un leopard, nu se încurcă cu nespălatul de mistreț. Și tot așa se bârfi pe seama acestora, în hazul tuturor. Se vede treaba
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
de „spiritualitate”, pe cât mai ieșită din comun, mai radicală și mai profană, cu atât mai bine. Post-creștinismul sondează adâncurile subconștientului și scoate la suprafata țițeiul nerafinat al instinctelor atavice, ale coșmarelor obscure ale conștiintei individuale și colective. Odată scăpată din cușca leului însă ființă individualistă, subiectivă, necontrolată, se rătăcește în jungla fără de reguli și fără de stăpân a babilonului lingvistic și cultural global. Trăim așadar în mijlocul unei masive transformări culturale cu privire la „sine”, la profan și la sacru, a unei avalanșe de curente
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
în fața porții cumpănii puțin încă odată dacă să intre sau nu însă instinctul său de supraviețuire unit cu dorul său după Sofia învinse tot acel orgoliu monstruos din adâncul ființei lui. Deschise poarta. Un câine legat în lanț ieși din cușcă lătrând răgușit de câteva ori apoi se retrase înapoi în cușcă. El înaintă spre ușa casei la unul din geamurile luminate prin perdea desluși silueta Sofiei trebăluind prin casă nu auzise câinele lătrând și atunci Mihai se opri din nou
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
însă instinctul său de supraviețuire unit cu dorul său după Sofia învinse tot acel orgoliu monstruos din adâncul ființei lui. Deschise poarta. Un câine legat în lanț ieși din cușcă lătrând răgușit de câteva ori apoi se retrase înapoi în cușcă. El înaintă spre ușa casei la unul din geamurile luminate prin perdea desluși silueta Sofiei trebăluind prin casă nu auzise câinele lătrând și atunci Mihai se opri din nou în loc și acolo înțelese un lucru ce până atunci nu îl
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
fie în centrul atenției, în special a tatălui. Probabil așa erau fetele, după cum subliniase Alma. Îl deranjase îndrăzneala ei. Respecta pragmatismul și curajul femeii. Sinceritatea ei îl blocase deși nu lăsase la iveală aspectul. Se plimba ca un leu în cușcă. Nu-și putea retrage promisiunea. Guvernanta va rămâne o luna de zile așa cum discutaseră. Femeia îi crea o stare de disconfort. Mai bine zis, îi deranja tihna și rutina clădite cu trudă timp de doi ani. El nu ... Citește mai
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
fie în centrul atenției, în special a tatălui. Probabil așa erau fetele, după cum subliniase Alma.Îl deranjase îndrăzneala ei. Respecta pragmatismul și curajul femeii. Sinceritatea ei îl blocase deși nu lăsase la iveală aspectul.Se plimba ca un leu în cușcă. Nu-și putea retrage promisiunea. Guvernanta va rămâne o luna de zile așa cum discutaseră. Femeia îi crea o stare de disconfort. Mai bine zis, îi deranja tihna și rutina clădite cu trudă timp de doi ani. El nu ... XXII. APARENȚE
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
ca unii din mizerabilii care ne conduc să priceapă aceasta! Pentru că, nu mai devreme de zilele trecute, aceștia au votat, în majoritate, împotriva unei instituții care ar trebuie să confiște averile politicienilor cercetați penal! Nu vedeți? Cocoșul a stat în cușca de lux, după gratii nițel, acum e liber și cu averea neatinsă! La fel s-a petrecut cu toți hoții celebri, care au defilat prin fața televiziunilor cu cătușele la mîini. Cei care au votat împotrivă sînt jefuitorii care au devalizat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93012_a_94304]
-
politic, ca să facem o glumă metafizică. Nu există libertate spontană. Libertatea junglei este numai pentru animale. G. Călinescu spunea, într-una din tabletele sale din Gâlceava înțeleptului cu lumea, o frază memorabilă, de o mare vigoare și expresivitate: ,, Cine deschide cușca urangutanului are o stranie idee de libertate’’. Nu există decât libertate trecută prin conștiință. Cenzura este impusă în istorie de regimurile totalitare, de dreapta sau de stânga, de regimurile extremiste. Subiectul dezbaterii De la cenzură la autocenzură este vast și nu
Autocenzura sau ceea ce ne lipseşte Prof. univ. dr. Ovidiu GHIDIRMIC [Corola-blog/BlogPost/93423_a_94715]
-
în ultimul an, și de zeci de ori m-am ferit. Ieri, aproape că mi-au sfâșiat palma! De mâine, voi lăsa nemâncați zece masculi: vreme de cinci zile nu vor primi decât apă. În a șasea, voi vârî în cușca lor un ogar, dușmanul lor dintotdeauna. Nu va scăpa cu viață! Șaisprezece ani! Mi-am cheltuit o moștenire pentru a dovedi că pe lumea asta e posibil orice. Zeci de boi, cred, au devorat iepurașii ăștia! Salivează, adulmecă; simt de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Pot să-l distrug pe Romancier oricând... Știe asta și îmi forțează mâna, crede că voi face din el un martir. Sau, altfel zis, speră să facă din mine un asasin. Soluțiile vin, uneori, singure... Ogarul vârât de către Filozof în cușca iepurilor a făcut harcea-parcea jumătate din efectiv. E drept, și copoiul s-a ales cu multe mușcături zdravene și chiar e în pericol să își piardă o labă. Filozoful e supărat, dar nu și descurajat, pentru că, într-un fel, demonstrația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fusese făcută; acum este sigur că peste câțiva ani, nu prea mulți, va izbuti. Numai că - deocamdată - iepurii rămași nevătămați au început, după îndepărtarea fiarei, să se sfâșie între ei. Cu greu au fost despărțiți. Pe viitor, vor sta în cuști separate. Odată instalat, canibalismul nu mai are leac. Dar nici acesta nu este un necaz prea mare, pentru că îmblânzitorul i-a strigat unui vecin care, urmărind prin gard peripețiile cu ogarul cel rău, s-a încumetat să râdă: „O să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de aici i s-a adăugat unul vulgar. Castelanul înlocuiește un rău cu altul. Prefer Ordinea Magistratului: îi cunosc slăbiciunile... FILOZOFUL. Bine că s-a terminat Carnavalul! Câinii și-acum dau să rupă lanțul; iepurii încă stau înghesuiți în colțul cuștilor. Neauzite, mai bat, încă, tobe, răzbat prin creier surle. Nici un om, după trei zile și trei nopți de Carnaval, nu mai e tocmai zdravăn; după nouă, mulți cad la pat; unii mor. Nici liniștea care s-a lăsat nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
despre Actor nu se mai știe nimic. Surprins, constat că nu mai doresc putere, bani, femeie... O să pierim de un spleen neștiut... (Manuscris atribuit Magistratului; fragmentă § „UN COPIL DE CINCI LUNI A CĂZUT DIN CĂRUCIOR, PRINZÎNDU-ȘI MÎNUȚA ÎNTRE GRATIILE CUȘTII UNUI IEPURE, care i-a ros trei degete și o jumătate de ureche. Micuța Tracy Caluzzo, din Indianapolis, fusese lăsată de... ” (MERIDIAN - nr. 40/1992Ă O notiță găsită într-una din gazetele aduse în Stabiliment. Pentru că unui sugar, un iepure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
măsură divină, indiferent că i-a fost dăruită ori și-a câștigat-o experimentând la nesfârșit trăiri superficiale sau abisale -, nefericitul acesta de om merită o soartă mai bună decât să fie redus la condiția de șobolan așezat Într-o cușcă și urmărit cu microscopul de un nu știu cine care are asupră-i drept de viață și de moarte. Sunt destul de lucid ca să nu-mi fac foarte multe iluzii În legătură cu omul. Știu bine că, după milenii de existență, omenirea s-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prea târziu, aproape a gemut Roger. Cum a putut face una ca asta tocmai azi?... E mai mult decât o greșeală, e o... e o mare... Fizicianul nu-și mai găsea cuvintele, se plimba prin Încăpere ca un leu În cușcă și vorbea singur. M-am decis: Întotdeauna e mai bine să regreți că ai făcut un lucru decât că nu l-ai făcut. - Dacă crezi că e neapărat necesar, pot s-o anunț... - N-ai cum, Centrul nu comunică cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ațîțător În moarta aceea Încît cred că toate spectacolele de striptease din lume nu fac doi bani pe lîngă scena de la morgă. SÎntem iremediabil captivi În instinctele noastre. Nici o deosebire Între mine și cimpanzeul care trezindu-se din somn În cușca lui, unde se zbenguiau cinci maimuțe, după ce s-a uitat cîteva clipe la ele, a ales-o pe una bătrînă cu șezutul umflat ca o tumoră oribilă și și-a Înfipt de cîteva ori organul Înfierbîntat și noduros În carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
celeilalte, un bărbat cu barbă Înghiontit de trei proaspăt bărbieriți, o femeie borțoasă care vorbește ungurește și cei de pe scaune se fac că nu o văd... fețe indiferente, absente, acoperind o frică ce se zbate ca o maimuță turbată În cușcă, oameni urmăriți alergînd Înlăuntrul lor besmetici, lovindu-se de gratiile coastelor, sîngerînd acolo și urlînd Înfundat, fiecare călău e victima altui călău și aceeași mască mortuară pe toate chipurile de parcă ne-am afla În plin carnaval, un carnaval straniu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
țradiază se crede deja acolo Înconjurat de ziariști și fotoreporteri ne dă interviuri); fata În negru nu-și poate lua privirea de la bărbatul În blaser țpentru Niki nu există decît viitor și pentru nebunul ăla... ce animale diferite În aceeași cușcă) Un tablou din care se pregătește să iasă cel care acum, În fața ta, Își mișcă mîinile, spune cuvinte, Își aprinde o țigară. ISTAMBUL - MOSCOVA - TOKIO se schimbă plăcuțele cu zuruitul lor de jocuri mecanice. Timpul se precipită Încă o dată, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
profesorul Angelo a dat în judecată conducerea orașului, pe motiv că nu e dispusă să satisfacă necesitățile legitime ale locuitorilor. Și, spre marea mirare a notabilităților, cu sprijinul nedisimulat al presei, sentința i-a atribuit o mulțime de sălbăticiuni și cuștile aferente. Din clipa aceea, afacerea a înflorit - în timpul războiului, mulți tânjeau să fie acolo, astfel încât Grădina Zoologică a devenit ultima stație a cele mai lungi linii de tramvai. Chiar și atunci, din nostalgie, el ținea la animalele de curte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
puteau stâpâni zgomotul. Am deschis ușa cât să mă strecor înăuntru. Era o încăpere imensă cu un bar în centru, podeaua era din lemn lăcuit, pe pereți atârnau fotografii și picturi ale unor irlandezi faimoși, un foc dezlănțuit într-o cușcă de fier. Dar în noaptea asta decorul nu se mai vedea dincolo de corpurile înghesuite. Pub-ul era mai strâmt decât pantalonii lui Sylvester Stallone. Tom era în centrul unui grup mare, adunat în jurul unei mese. I-am auzit vocea de cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
din nou de fereastră. Din punctul său de observație cercetă atent toate cotloa nele din curte. Nu mai era acolo. Probabil că, negăsind nimic să consume, plecase la vânătoare în altă parte. A doua zi, își continuară lucrul la fel de susținut. Cușca începea să prindă contur, pe măsură ce pereții de tablă erau fixați pe șasiu. Până seara, treaba era gata. Nu le mai rămăsese de confecțio nat decât capacul mobil. Aceasta era partea cea mai grea. Nu capacul în sine, ci dispozitivul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Îngrijea de pocăirea sufletului, fiecare pentru sine, apoi toți Într-un glas, cu buzele uscate, șoptindu-și rugăciuni, fiindcă mulțimea avea să se Întoarcă, era dusă să-i Întîmpine pe legionarii lui Decie, ori poate să mai dreagă ceva pe la cuștile cu fiare sălbatice, deși cîțiva dintre ei rămăseseră, totuși, de strajă, la intrarea În grotă, cît durau pregătirile hecatombei, la care mulțimea, gloata păgînilor, avea curînd să se desfete. 6. Și iar veniră cu torțe, care luminau altcumva grota, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Se aranjă sumar și coborî. Nu mai trecea prin garaj, prin ușa cavalerilor, acum ieșea pe ușa obișnuită, cea care s-ar putea numi a pietonilor, îl saluta pe portar cu un semn din cap când îl vedea băgat în cușca lui, spunea o vorbă dacă îl găsea afară, mai mult nu era nevoie, într-un fel se afla acolo de împrumut, el, nu portarul. Felinarele de pe străzi erau încă aprinse, magazinele aveau să mai zăbovească mai mult de două ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
misiunea. Intrarea hotelului era într-o latură unui magazin. Ușa era deschisă și la un pas în interior era o firmă mică pe care scria Bureau au premier. Am urcat scara îngustă și pe palier am găsit un fel de cușcă cu geamuri în care se aflau un pupitru și două scaune. Afară era o bancă pe care se putea presupune că se chinuie să doarmă portarul noaptea. Nu era nimeni pe acolo, dar sub o sonerie scria „Garçon“. Am sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]