3,093 matches
-
atom inițială care în cele din urmă dat naștere la mecanica cuantică și era mult timp considerat unul dintre apărătorii interpretării din Copenhaga, a fost tentat de (A). 2) John Von Neumann, matematician care a adus idei excelente la teoria cuantică, el favorizate (B). 3) Hugh Everett, interpretarea este una dintre abordările care pun pariu este de tipul (C). Propunerea de Everett este că fiecare măsură "împarte" în universul nostru o serie de posibilități (sau poate că deja există universuri paralele
Interpretarea multiple-lumi () [Corola-website/Science/326273_a_327602]
-
la Paris pentru specializare sub îndrumarea profesorului Paul Germain, în domeniul mecanicii fluidelor și magnetoaerodinamicii și a profesorului Henri Cabannes, specialist în teoria cinetica a gazelor și în mecanică teoretică generală. S-a precupat și de probleme legate de mecanica cuantică și de teoria relativității (1962).
Ion I. Cristea () [Corola-website/Science/329388_a_330717]
-
valori diferite, dar apropiate ca valoare. Conform ipotezei De Broglie, atomii sunt suficient de mici încât încercarea de a le prezice comportamentul folosind fizica clasică - de exemplu, ca și cum ar fi niște bile de biliard - dă predicții vizibil incorecte din cauza efectelor cuantice. Prin dezvoltarea fizicii, modelele atomice au încorporat principii cuantice pentru a explica și prezice mai acest comportament. Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai mulți electroni legați de nucleu. Nucleul este format din unul sau
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Broglie, atomii sunt suficient de mici încât încercarea de a le prezice comportamentul folosind fizica clasică - de exemplu, ca și cum ar fi niște bile de biliard - dă predicții vizibil incorecte din cauza efectelor cuantice. Prin dezvoltarea fizicii, modelele atomice au încorporat principii cuantice pentru a explica și prezice mai acest comportament. Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai mulți electroni legați de nucleu. Nucleul este format din unul sau mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
ar putea fi explicat prin faptul că electronii dintr-un atom sunt legați sau grupați într-un fel. Se credea că grupurile de electroni ocupă o mulțime de în jurul nucleului. Experimentul Stern-Gerlach din 1922 a furnizat dovezi suplimentare ale naturii cuantice a atomului. Atunci când un fascicul de atomi de argint a fost trecut printr-un de câmp magnetic de formă specială, fasciculul a fost divizat în funcție de direcția momentului cinetic al atomului, denumit "spin". Cum această direcție este aleatoare, era de așteptat
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor "identici", cum ar fi mai mulți protoni, să ocupe aceeași stare cuantică în același timp. Astfel, fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o stare cuantică diferită de toți ceilalți protoni, și același lucru este valabil și pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor "identici", cum ar fi mai mulți protoni, să ocupe aceeași stare cuantică în același timp. Astfel, fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o stare cuantică diferită de toți ceilalți protoni, și același lucru este valabil și pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să ocupe aceeași stare cuantică. Pentru atomii
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
o stare cuantică diferită de toți ceilalți protoni, și același lucru este valabil și pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să ocupe aceeași stare cuantică. Pentru atomii cu un număr atomic scăzut, un nucleu care are mai mulți neutroni decât protoni tinde să scadă la o stare de energie mai mică prin dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie de unu. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
altele în dimensiune, formă și orientare. Fiecare orbital atomic corespunde unui anumit al electronului. Electronul își poate schimba starea la un nivel superior de energie prin absorbția unui foton cu energie suficientă pentru a-l trece într-o nouă stare cuantică. De asemenea, prin intermediul emisiei spontane, un electron dintr-o stare mai mare de energie poate scădea la o stare de energie mai mică, în timp ce radiază energia în exces sub forma unui foton. Aceste valorile caracteristice ale energiei, definite prin diferențele
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
spontane, un electron dintr-o stare mai mare de energie poate scădea la o stare de energie mai mică, în timp ce radiază energia în exces sub forma unui foton. Aceste valorile caracteristice ale energiei, definite prin diferențele de energie ale stărilor cuantice, sunt responsabile pentru liniile spectrale atomice. Cantitatea de energie necesară pentru a elimina sau adăuga un electron— energia de legătură a electronului—este cu mult mai mică decât . De exemplu, este nevoie de doar 13.6 eV pentru a scoate
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
staniu. Elementele 43, 61, și toate elementele cu numere de la 83 în sus nu au izotopi stabili. Stabilitatea izotopilor este afectată de raportul dintre protoni și neutroni, și de prezența unor „numere magice” de neutroni sau protoni, care reprezintă învelișuri cuantice închise și pline. Aceste învelișuri cuantice corespund unui set de niveluri de energie în cadrul al nucleului; învelișuri pline, cum ar fi învelișul plin de 50 de protoni pentru staniu, conferă stabilitate neobișnuită nuclidului. Din cele 254 de nuclee stabile cunoscute
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
elementele cu numere de la 83 în sus nu au izotopi stabili. Stabilitatea izotopilor este afectată de raportul dintre protoni și neutroni, și de prezența unor „numere magice” de neutroni sau protoni, care reprezintă învelișuri cuantice închise și pline. Aceste învelișuri cuantice corespund unui set de niveluri de energie în cadrul al nucleului; învelișuri pline, cum ar fi învelișul plin de 50 de protoni pentru staniu, conferă stabilitate neobișnuită nuclidului. Din cele 254 de nuclee stabile cunoscute, doar patru au atât un număr
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
spațiul liber. Raze atomice se pot calcula din distanțele între două nuclee atunci când doi atomi sunt uniți într-o legătură chimică. Raza variază în funcție de locația unui atom în structura atomică, tipul de legătură chimică, numărul atomilor vecini () și proprietatea mecanică cuantică numită spin. În tabelul periodic al elementelor, dimensiunea atomilor tinde să crească atunci când ne deplasăm în jos pe coloane, dar să scadă atunci când ne deplasamă pe rânduri (de la stânga la dreapta). Ca urmare, cel mai mic atom este cel de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de izotop rămasă cu 50% la fiecare timp de înjumătățire. Prin urmare, după două ce se scurge de două ori timpul de înjumătățire, va mai rămâne 25% din izotopul prezent, și așa mai departe. Particulele elementare posedă o proprietate mecanică cuantică intrinsecă numită spin. Acest lucru este analog cu momentul cinetic al unui obiect care se rotește în jurul centrului de masă, deși, strict vorbind, aceste particule sunt considerate a fi punctiforme și nu mai poate fi vorba despre o rotație a
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
adesea afișate într-un tabel periodic care pune în evidență proprietăți chimice recurente. Elementele cu același număr de electroni de valență formează un grup care este aliniat pe aceeași coloană a tabelului. (Rândurile orizontale corespund cu umplerea unui anume nivel cuantic de electroni.) Elementele din extremitatea dreaptă au stratul exterior complet ocupat cu electroni, ceea ce le face să fie inerte din punct de vedere chimic. Ele se numesc gaze nobile. Cantitățile de atomi se găsesc în diferite stări ale materiei care
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
sens îl constituie carbonul solid, care poate exista și amorf, ca grafit, și cristalizat, ca diamant. Și gazele pot avea forme alotropice multiple, precum și ozonul. La temperaturi apropiate de zero absolut, atomii pot forma un , punct în care efectele mecanicii cuantice, care sunt de obicei observate numai la scară atomică, devin evidente la scară macroscopică. Această colecție suprarăcită de atomi se comportă ca un singur superatom, care poate permite verificări fundamentale ale comportamentelor din mecanica cuantică. este un dispozitiv pentru vizualizarea
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
punct în care efectele mecanicii cuantice, care sunt de obicei observate numai la scară atomică, devin evidente la scară macroscopică. Această colecție suprarăcită de atomi se comportă ca un singur superatom, care poate permite verificări fundamentale ale comportamentelor din mecanica cuantică. este un dispozitiv pentru vizualizarea suprafețelor la nivel atomic. El utilizează fenomenul de tunelare cuantică, care permite particulelor să treacă printr-o barieră care în mod normal ar fi de netrecut. Electronii tunelează prin vid între doi electrozi metalici planari
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
devin evidente la scară macroscopică. Această colecție suprarăcită de atomi se comportă ca un singur superatom, care poate permite verificări fundamentale ale comportamentelor din mecanica cuantică. este un dispozitiv pentru vizualizarea suprafețelor la nivel atomic. El utilizează fenomenul de tunelare cuantică, care permite particulelor să treacă printr-o barieră care în mod normal ar fi de netrecut. Electronii tunelează prin vid între doi electrozi metalici planari, pe fiecare dintre care se află un atom adsorbit, furnizând o densitate de curent de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Logică cuantică este un operator algebric utilizat pentru construirea și manipularea combinațiilor logice ale evenimentelor din mecanică cuantică.Domeniul de studiu și numele sunt originare dintr-o lucrare din 1936 a lui Garrett Birkhoff și John von Neumann, care încercau să reconcilieze
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
Logică cuantică este un operator algebric utilizat pentru construirea și manipularea combinațiilor logice ale evenimentelor din mecanică cuantică.Domeniul de studiu și numele sunt originare dintr-o lucrare din 1936 a lui Garrett Birkhoff și John von Neumann, care încercau să reconcilieze unele dintre aparențele inconsistente dintre logică clasică booleană și observațiile referitoare la mecanica cuantică. Numele de
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
din mecanică cuantică.Domeniul de studiu și numele sunt originare dintr-o lucrare din 1936 a lui Garrett Birkhoff și John von Neumann, care încercau să reconcilieze unele dintre aparențele inconsistente dintre logică clasică booleană și observațiile referitoare la mecanica cuantică. Numele de "logică cuantică" provine dintr-o analogie formală dintre laticea Hilbert LH și laticea booleană LC a logicii clasice.Mai mult elementele laticei LH, subspațiile spațiului Hilbert corespund operatorilor de proiectare, i.e. proprietăților observabile cu două valori (proprii) 0
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
de studiu și numele sunt originare dintr-o lucrare din 1936 a lui Garrett Birkhoff și John von Neumann, care încercau să reconcilieze unele dintre aparențele inconsistente dintre logică clasică booleană și observațiile referitoare la mecanica cuantică. Numele de "logică cuantică" provine dintr-o analogie formală dintre laticea Hilbert LH și laticea booleană LC a logicii clasice.Mai mult elementele laticei LH, subspațiile spațiului Hilbert corespund operatorilor de proiectare, i.e. proprietăților observabile cu două valori (proprii) 0 și 1.Din această
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
clasice.Mai mult elementele laticei LH, subspațiile spațiului Hilbert corespund operatorilor de proiectare, i.e. proprietăților observabile cu două valori (proprii) 0 și 1.Din această cauză le sunt asociate propoziții cu valoare de adevăr.Dacă proprietatea în cauză aparține sistemului cuantic atunci propoziției asociate îi corespunde valoarea de adevăr 1, iar dacă proprietatea contrară aparține atunci propoziției îi corespunde 0. În mecanică cuanta,logica cuantică este un set de reguli pentru a da sens propozițiilor care exprimă principiile teoriei cuantice. Această
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
această cauză le sunt asociate propoziții cu valoare de adevăr.Dacă proprietatea în cauză aparține sistemului cuantic atunci propoziției asociate îi corespunde valoarea de adevăr 1, iar dacă proprietatea contrară aparține atunci propoziției îi corespunde 0. În mecanică cuanta,logica cuantică este un set de reguli pentru a da sens propozițiilor care exprimă principiile teoriei cuantice. Această zonă de cautaresi numele ei au apărut pentru prima data in 1936 într-un ziar,articolul fiind scris de Garrett Birkhoff și John von
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
sistemului cuantic atunci propoziției asociate îi corespunde valoarea de adevăr 1, iar dacă proprietatea contrară aparține atunci propoziției îi corespunde 0. În mecanică cuanta,logica cuantică este un set de reguli pentru a da sens propozițiilor care exprimă principiile teoriei cuantice. Această zonă de cautaresi numele ei au apărut pentru prima data in 1936 într-un ziar,articolul fiind scris de Garrett Birkhoff și John von Neumann,care intenționau să scoată la suprafață inconsecventa logicii cu privire la măsurarea variabilelor complementare în mecanica
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]