4,844 matches
-
din țările avansate și nici nu pot fi produse prin politici guvernamentale standard. Atractivitatea cuantificabilității este parțial politică și parțial intelectuală la origine. Accentul pe aspectul cuantificabil al unei situații adesea eludează complexitățile și problemele propunerilor politice. Iarăși accentul pe cuantificare promovează cazul ingineriei sociale, în special tratarea ființelor umane ca unități standardizate interschimbabile el distrage atenția de la acele diferențe între ființele umane și condițiile lor, care nu pot fi ușor cuantificabile. Atitudinile, motivațiile și moravurile oamenilor nu sunt, în general
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ingineriei sociale, în special tratarea ființelor umane ca unități standardizate interschimbabile el distrage atenția de la acele diferențe între ființele umane și condițiile lor, care nu pot fi ușor cuantificabile. Atitudinile, motivațiile și moravurile oamenilor nu sunt, în general, pretabile la cuantificarea utilă; și aceeași idee se aplică la multe instituții importante ale societății. Însă aceste aspecte și condiții sunt determinanți majori ai performanțelor economice, ai progresului material. Acești factori personali și culturali au fost larg ignorați până recent în literatura dezvoltării
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
componența ambientală și, astfel, dezvoltarea sustenabilă s-a impus conceptual și politic. Aceasta extensie succesivă a noțiunii de dezvoltare nu ridica probleme atâta timp cât nu apare componența politică. Cum însă atitudinile, motivațiile și moravurile oamenilor nu sunt, în general, pretabile la cuantificarea utilă; și aceeași idee se aplică la multe instituții importante ale societății. Reglementările și redistribuirea veniturilor (statul bunăstării) au substituit monopolul dezvoltării industriale si comerțului exterior, controlul schimbului valutar si administrarea prețurilor agricole. De aceea, Deepak Lal vorbește de un
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
probleme s-au datorat unei comparații inadecvate între condițiile țărilor occidentale în perioada demarajului creșterii economice moderne și starea țărilor înapoiate din anii imediat postbelici. Teoria dezvoltării a procedat la această analogie irelevantă datorită faptului că obținea un confort tehnic - cuantificarea factorilor dezvoltării. Însă, cum arată Peter Bauer, aici s-au strecurat două erori majore. Prima se referă la conexiunea slabă a modelelor cu realitatea economică. “Abilitățile și atitudinile, moravurile și instituțiile nu pot fi în general cuantificate într-o manieră
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
greu de apreciat nivelul capitalului unam ca un criteriu suficient pentru evaluarea productivității unei economii. Variabilele dependente folosite sunt în general indicatori macroeconomici: Rata reală de creștere as PIB pe locuitor sau, Variația logaritmului natural al PIB pe locuitor. În ceea ce privește cuantificarea capitalului uman s-au folosit diferiți indicatori: Rata de școlarizare pe diferite nivele, Media anilor de pregătire liceală sau universitară pentru bărbați de 25 ani și peste, Procentul mediu al populației cu vârstă de muncă etc. Impactul pe care capitalul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și chiar dacă investițiile în acest tip de capital implică, deseori, activități ce nu sunt în mod necesar economice. Având în vedere că aceste investiții presupun costuri și venituri, implicite sau explicite, pot fi supuse analizei economice, chiar dacă există dificultăți de cuantificare. La nivel macroeconomic, stocul social de capital uman și rata sa de creștere sunt în centrul procesului de creștere economică. La nivel microeconomic, diferențele în stocul individual de capital uman și creșterile a acestuia pot explica marea majoritate a variațiilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
modului", după cum numește el însuși această metodă pe un ton ușor ironic. Marea îmbinare de moduri din majoritatea textelor literare face ca un asemenea proiect să fie dificil. Totuși, dacă nu dorim să ne oprim la o clasificare și o cuantificare descriptive cu siguranță un element preliminar indispensabil -, atunci este necesar și să ținem seama de situația narativă care se extinde peste și parțial determină succesiunea de forme sau moduri de bază. Astfel s-ar spune puține despre romanul Portret al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
continentale ale gherilei boliviene din 1967 conduse de Che Guevara? Ne-ar plăcea să răspundem dintr-un laborator, să măsurăm, să numim, să producem o statistică, teste. Imposibil. Mai mult încă pentru istoria prezentului decît a trecutului. Fără experimentări și cuantificări. Observație și precizare. Înțelegeți-mă bine. Nu ridic aici problema dificilă a responsabilității morale a intelectualilor din Cetate, tema are semnale de alarmă menționate și juste asupra palinodiilor iresponsabile și a limitelor dreptului la greșeală. Nu ridic nici problema filosofică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
imagine și atitudine; renunțarea la individualism (sau nu); orientarea spre nou. Eforturile de marketing: campania promoțională; publicitatea; vânzările prin eforturi personale. Factorii psihologici: -capacitatea de percepție; o motivația; -atitudinea; -personalitatea. Gradul de ocupare și timpul liber. Plecând de la aceste elemente, cuantificarea cererii și percepției consumatorilor pentru un anumit produs sau grupă de produse are la bază cunoașterea următoarelor variabile: venitul consumatorilor - cu cât oamenii devin mai bogați, cu atât mai puțin vor cheltui pentru bunuri inferioare, ca de exemplu, margarina ieftină
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
3.3. Estimări ale populației / 25 Capitolul 2. PROBLEMA MĂSURĂRII ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE / 29 2.1. Numărare și măsurare / 29 2.2. Despre măsurare în științele sociale / 30 2.2.1. Definiții ale măsurării / 31 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea / 32 2.2.3. Elementele măsurării / 33 2.2.4. Nivele de măsurare / 33 2.3. Schema de măsurare / 60 2.4. Problema validității / 63 2.5. Problema fidelității / 70 2.6. Pregătirea datelor pentru prelucrare / 71 Capitolul 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
simboluri pentru a putea prelucra mai ușor datele și nu exprimă o intensitate. Nu se poate spune că o persoană care este din categoria 4 este mai puțin "căsătorită" decât o persoana din categoria 1. 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea Așa cum arăta I. Mărginean (1993), cuantificarea reprezintă elaborarea unei descrieri adecvate a caracteristicilor interne ale fenomenelor sociale care să faciliteze numărarea. Cuantificarea presupune deci trecerea de la conceptele calitative la cele cantitative. Fiind o operație pregătitoare, ea nu conduce în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datele și nu exprimă o intensitate. Nu se poate spune că o persoană care este din categoria 4 este mai puțin "căsătorită" decât o persoana din categoria 1. 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea Așa cum arăta I. Mărginean (1993), cuantificarea reprezintă elaborarea unei descrieri adecvate a caracteristicilor interne ale fenomenelor sociale care să faciliteze numărarea. Cuantificarea presupune deci trecerea de la conceptele calitative la cele cantitative. Fiind o operație pregătitoare, ea nu conduce în mod necesar la descrieri numerice. Prima întrebare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
categoria 4 este mai puțin "căsătorită" decât o persoana din categoria 1. 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea Așa cum arăta I. Mărginean (1993), cuantificarea reprezintă elaborarea unei descrieri adecvate a caracteristicilor interne ale fenomenelor sociale care să faciliteze numărarea. Cuantificarea presupune deci trecerea de la conceptele calitative la cele cantitative. Fiind o operație pregătitoare, ea nu conduce în mod necesar la descrieri numerice. Prima întrebare la care trebuie să răspundem este: Când cuantificăm? Posibilitatea de a descrie numeric un fenomen social
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
expresie cantitativă explicită. Este posibilă doar numărarea entităților. Variabilele pe de altă parte pot avea mai multe valori ce pot fi ordonate (discrete sau continue) pe un continuum de intensități. A doua întrebare, care survine în mod logic, este următoarea: Cuantificarea este necesară, posibilă? Depinde de poziția cercetătorului, dar este cert că are anumite avantaje (I. Mărginean, 1993): 1) permite descrierea obiectelor și propozițiilor din domeniul cunoașterii; 2) ajută la clasificarea entităților sociale și la condensarea informațiilor; 3) facilitează comunicarea rezultatelor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este utilă la formularea legilor; 5) oferă posibilitatea de a descrie noi relații de asociere. A treia întrebare și probabil ultima: Când este măsurarea utilă? Atunci când diferențele dintre numerele atribuite reflectă diferențe în caracteristicile care au condus la etapa de cuantificare. 2.2.3. Elementele măsurării Atunci când ne referim la elementele măsurării trebuie să avem în vedere modelul teoretic, etalonul și regulile de corespondență. 1) Obiectul de măsurat. Trebuie definit riguros obiectul cercetat, strategia de cercetare urmând a fi definită în funcție de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
rezultatele școlare și coeficientul de inteligență nu se determină unul pe altul, ci indică același lucru, mai exact cerințele sistemului educațional sunt reluate în altă formă de testele de inteligență. Testele de inteligență ar măsura printr-o altă strategie de cuantificare adecvarea individului la cerințele sistemului școlar; - în fine, este foarte probabil, mai ales în sistemele educative în care testele de inteligență se utilizează de timpuriu, cum este cel american pe care l-a studiat Jencks, ca elevii cu rezultate bune
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la momentul oportun. Aproximarea constă în utilizarea unor liste care se vor concentra, pe lângă concurenți, și asupra produselor și a caracteristicilor acestora, asupra zonelor geografice etc. Listele evită definițiile exhaustive și pretențioase, ca și modelele bazate pe utilizarea matematicilor speciale. Cuantificarea exactă a unor relații cantitative care să diferențieze grupurile strategice, industriile sau piețele este puțin probabilă în analize fără pretenții deosebite. În acest context, se constată că abordările practice cele mai utile se concretizează în: • listarea caracteristicilor produsului generic al
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
vor forma „coordonatele” firmei în spațiul strategiilor posibile. O abordare decizională de grup ar însemna ca listele, ponderile și punctajele să fie rezultatul unui proces de sinteză a părerilor experților din grup. Justificarea fiecărui element din listă, ca și a cuantificării acestora, reprezintă un proces de combinare a elementelor obiective rezultate din comparația cu diferite elemente referențiale asociate concurenților cu elementele subiective generate de opiniile experților participanți la analiză. În cazul firmei Turistix, scorurile finale, calculate în tabelele 7.4 și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și confort pentru toți indivizii. Conceptul ecoknowledgence (ecognosgenței), acest mod de dezvoltare unplugged (decuplată), Își poate găsi originile În principiul Buddhist Economics: „economia modernă nu face distincție Între materialele regenerabile și cele neregenerabile, aceasta pentru că aplică metoda de echivalare și cuantificare prin intermediul prețului banilor... Cel mai ieftin este automat cel preferat, alternativa fiind irațională ‘neeconomică’. Din punctul de vedere Buddhist (economics, n.a.), desigur că nu se va Întâmpla asta... Bunurile neregenerabile trebuie folosite numai dacă sunt indispensabile, și aceasta să se
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ultimele decenii care pot fi găsite și în alte lucrări (Callahan, 1991; Davis, 1971, 1989; Hocevar, 1981; Hocevar și Bachelor, 1989; Houtz și Krug, 1995; Hunsaker și Callahan, 1995; Kaltsounis, 1971, 1972; Kaltsounis și Honeywell, 1980). Procesele creative Misiunea de cuantificare a procesului creativ, în principal cu ajutorul bateriilor de teste de gândire divergentă, a făcut lumină asupra cercetării psihometrice a creativității. Majoritatea criticilor și reacțiilor adverse la metodele de evaluare a creativității s-au orientat în special (dar nu și exclusiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
accent mai ales pe particularitățile distincte prin care se caracterizează acțiunile individului, fără a lua în considerare dacă respectivele principii se pot generaliza la grupuri întregi de indivizi (Runyan, 1982); analizele cantitative reprezintă condiția sine qua non a studiului istoriometric. Cuantificarea se realizează în două modalități: pentru început, cercetătorul trebuie să preschimbe multitudinea de date istorice ambigue și în mare măsură calitative în valorile numerice precise și clare ale variabilelor bine definite, relevante pentru ipotezele nomotetice în discuție. De exemplu, cercetătorul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un transfer pozitiv. Adică, fără presupunerea inițială a lui Watson și Crick că molecula este spiralată, care reprezintă un transfer pozitiv de la cercetările lui Pauling, s-ar fi progresat puțin sau deloc. Într-un astfel de caz nu este posibilă cuantificarea transferului pozitiv în raport cu cel negativ, dar se pot culege unele informații relevante din comportamentul pe care l-a avut în aceeași perioadă Rosalind Franklin, altă cercetătoare ce se ocupa de structura ADN-ului. Conform mai multor surse (de exemplu, Olby
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-o rețea este în stare să convertească această centralitate în putere (Lazega, 1998, p. 107). Abia după 1970 studiile asupra elitelor locale au recurs la analiza rețelelor și la posibilitățile de cuantificare oferite de ea. În legătură cu aceasta, trebuie să cităm lucrările lui Laumann și Pappi, care sunt fundamentate pe modelul structural-funcțional al lui Parson (1976). Pe baza celor patru funcții din schema AGIL, a fost elaborată o tipologie a instituțiilor și organizațiilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt diferite. Astfel, Bourdieu consideră că actuala ordine socială și stratificarea socială ce o însoțește reprezintă rezultatul unei distribuții asimetrice a puterii în cadrul societății, distribuție care, prin intermediul sistemului școlar, se perpetuează, se reproduce. În concepția lui Bourdieu, meritul este o cuantificare a habitus-ului claselor dominante, o obiectivare a acestuia prin echivalarea care se face între un tip de cultură (cultura claselor dominante) și noțiunea de merit. Selecția pe baza meritului apare astfel ca o modalitate mascată de recunoaștere a diferențelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumită prezență internațională și influență a statelor asupra regulilor sistemului, dar sistemul impune statelor anumite constrângeri, prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat și de cadrul conceptual la care un autor sau altul aderă, iar posibilitatea cuantificării lor rămâne o sursă de controverse și, ca atare, o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice, filosofice, dar cu atât mai interesante, referitoare la legătura dintre natura umană și societățile în care ea se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]