8,691 matches
-
Alexandru, care-l cucerise] Pentru a judeca bine geniul națiunilor, trebuie să le comparăm unele cu altele. Machiavelli face în acest capitol o paralelă între turci și francezi, foarte diferiți în privința obiceiurilor, moravurilor și opiniilor; el examinează motivele pentru care cucerirea primului imperiu este atît de dificilă, dar ușor de păstrat; după cum remarcă ceea ce poate contribui la subjugarea Franței fără probleme, și ceea ce, menținînd-o în tulburări continue, amenință fără încetare liniștea celui care o conduce. Autorul privește lucrurile dintr-un singur
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Scop, sufletul cărții lui, acest dumnezeu al politicii și al crimei. Spuneți, Machiavelli, că un principe trebuie să ruineze o țară liberă recent cucerită pentru a o stăpîni mai sigur. Dar răspundeți-mi: în ce scop a făcut el această cucerire? Îmi veți răspunde: pentru a-și spori puterea și pentru a se arăta încă mai grozav. Chiar asta voiam să aud, pentru a vă demonstra că, urmînd maximele voastre, el face exact contrariul: cucerirea îl costă foarte mult, dar el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ce scop a făcut el această cucerire? Îmi veți răspunde: pentru a-și spori puterea și pentru a se arăta încă mai grozav. Chiar asta voiam să aud, pentru a vă demonstra că, urmînd maximele voastre, el face exact contrariul: cucerirea îl costă foarte mult, dar el distruge după aceea singura țară care l-ar putea despăgubi pentru pierderile suferite. Veți recunoaște că o țară pustiită, fără locuitori, nu va putea să-l facă mai puternic pe principele care-o stăpînește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
avut motive serioase să-i declare război, ar putea să se mulțumească cu faptul de a o fi pedepsit și să-i redea apoi libertatea. Puține persoane ar gîndi astfel: Cei care ar avea alte sentimente ar putea să păstreze cucerirea, stabilind garnizoane puternice în principalele puncte ale țării respective și lăsînd, astfel, poporul să se bucure de toată libertatea. Nesăbuiți cum sîntem, vrem să cucerim totul, ca și cum am avea timpul să stăpînim totul, ca și cum viața noastră ar fi fără sfîrșit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să aibă puterea de a vedea în viitor, acel spirit de penetrație și judecata care să combine raporturi și să citească în conjuncturile prezentului cele care vor urma. Machiavelli propune cinci întrebări principilor, atît acelora care vor fi făcut noi cuceriri, cît și celor a căror politică nu urmărește decît consolidarea puterii prezente: să vedem ce ne va învăța prudența, combinînd trecutul cu viitorul și conducîndu-ne tot timpul după rațiune și dreptate. Prima întrebare este dacă un principe trebuie să dezarmeze
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
injuriilor celor două părți beligerante, că ținuturile lui devin teatru de război, iar el pierde întotdeauna prin neutralitate, fără să aibă vreodată ceva solid de cîștigat. Sînt două modalități prin care un principe poate să-și sporească faima. Una este cucerirea, un principe războinic mărindu-și teritoriile prin forța armatelor sale, cealaltă este o bună guvernare, cînd un suveran iscusit face să înflorească în țara lui toate artele și științele, care o fac mai puternică și mai civilizată. Toată această carte
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
au dat seama că ceea ce le lipsea mai mult era comerțul și s-au gîndit, din acest motiv, la o modalitate de a-l ruina pe cel al englezilor. Franța își va spori puterea mai mult decît ar face-o cucerirea a douăzeci de orașe și o mie de sate; Anglia și Olanda, cele mai frumoase și mai bogate țări din lume, vor slăbi pe nesimțite, ca un bolnav care se stinge de lingoare. Țările a căror bogăție o constituie grînele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu știu ce spirite ale amețelii și suspiciunii care-i fac pe suverani să se supere unii cu alții, îi oferă unui cuceritor ocaziile de a profita de certurile lor. Pînă și un Ferhando Cortez a fost favorizat, în întreprinderea sa de cucerire a Mexicului, de războaiele civile ale americanilor. Există și alte vremuri, cînd lumea, mai puțin agitată, pare a nu dori să fie condusă decît cu blîndețe, cînd nu e nevoie decît de prudență și circumspecție; un soi de calm fericit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu era decît una ocazională și din care trebuia să obțină cu promptitudine toate avantajele posibile, în scopul de a-i conferi soliditate prin entuziasmul pe care-l imprimă toate acțiunile strălucite și vioaie, ca și prin resursele obținute din cuceriri. Dacă, în anul 1704, Principele Elector al Bavariei și mareșalul de Talleyrand n-ar fi ieșit din Bavaria ca să înainteze pînă la Blenheim și Hoghstet, ar fi rămas stăpîni pe întreaga Suabie, căci armata aliaților, neputînd subzista în Bavaria din
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cunoscută cauza exploziei demografice mondiale observate până în 1980: destabilizarea echilibrului demografic al țărilor în curs de dezvoltare survenit în secolul al XIX-lea și în prima parte a secolului al XX-lea, sub efectul circulației internaționale a cunoașterii și a cuceririlor coloniale. Dar, în mod sigur, aceleași țări sunt cele care, poate de peste treizeci sau patruzeci de ani, au sfârșit aproape toate prin a se angaja într-un proces de reducere drastică a cuplului "fertilitate natalitate" (a se vedea următoarele două
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
singura regiune din lume cu o populație în declin vizibil în valoare absolută începând cu secolul al XXI-lea. Factorul militar, fără a fi neglijabil, nu mai este primordial. Recurgerea la forță nu mai este adaptată unei lumi caracterizată prin cucerirea unor părți ale pieței și prin interdependența statelor. Fenomenul de globalizare a transformat exercitarea puterii. De acum înainte, ceea ce se numește soft power (putere blândă, de seducție sau de atracție), fondată pe elemente intangibile precum valorile culturale, ideologia sau instituțiile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
I sau al II-lea după Cristos, în Palestina, Siria, Antiohia sau Egipt. Deși limbile vernaculare continuau să fie vorbite, totuși, pentru a „face carieră”, pentru a intra în circuitul cultural sau spiritual, greaca era absolut obligatorie; chiar și după cucerirea romană. Nu intru în amănunte. Vreau doar să spun că evreii nu se puteau dispensa de greacă atât de ușor, numai pentru că o „sectă”, creștinii, și-au apropriat Torah prin greacă. Nu, ei au produs replici, traduceri care se voiau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
special de la județ. Kak-kak? Va vsiom mire?! Dar noi de ce n-am auzit de această ctitorie, deși ne aflăm la doar una sută kilometri distanță de ea. În schimb, am auzit despre Ștefan cel Mare că a purtat războaie de cucerire împotriva pământurilor ce astăzi aparțin Ucrainei Sovietice, că a fost un agresor... Nicidecum, copii! Ștefan doar și-a apărat moșia străbună și neamul său de români moldoveni. Ștefan n-a atacat pe nimeni! Cine minte, Natașa Semenova? Asta dorim noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gura muieretului care-mi mai refuza avansurile decente, i-ar fi înnebunit de invidie pe dragii mei amici care-mi sugerau că mi-ar putea oferi lecții de cucerit inimi cu fustă. Să fi pierdut, la vârsta aceea la care cuceririle erau normalitatea ființării, două titluri atât de pompoase de depravat și disident ar fi fost o înfrângere de proporții. Există, la vremea în care cuceririle sunt normalitatea ființării, nenorocire mai mare decât pierderea a două titluri atât de prețioase? Deficitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
oferi lecții de cucerit inimi cu fustă. Să fi pierdut, la vârsta aceea la care cuceririle erau normalitatea ființării, două titluri atât de pompoase de depravat și disident ar fi fost o înfrângere de proporții. Există, la vremea în care cuceririle sunt normalitatea ființării, nenorocire mai mare decât pierderea a două titluri atât de prețioase? Deficitul acesta de imagine mi-ar fi marcat întreaga existență. Tocmai de aceea am ținut morțiș, pe toată durata copilăriei, să le țin vii în ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
luat pe umeri o povară care trebuie onorată. I-am urmărit evoluția lui Rareș Tiron încă din clasa a X-a și constat că patima scrisului devine o constantă a vieții sale, deocamdată cu ingredientele vârstei, cu orgoliul nemărturisit al cuceririi lumii cu talentul său, transferat, desigur, câtorva eroi din cartea debutului, pe care se încumetă s-o propună cititorilor: Istorisiri nesănătoase fericirii. Noul pretendent la mâna literaturii are intuiția că un asemenea „păcat” poate să zdrobească viața chiar în momentul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
prime se intitulează (simplu, dar sugestiv) Jurnalul unui seducător și consemnează, în detaliu, posibilitățile concrete de augmentare a plăcerii estetice (și senzoriale). Este vorba, mai precis, de un tip cu totul special de delectatio, având în prim-plan ideea de cucerire a obiectivului vizat printr-un asalt repetat și susținut. Subiectul este vechi de când lumea (apare, de pildă, într-o formă ușor moralizatoare, și la Choderlos de Laclos, care-l pune pe irezistibilul Viconte de Valmont s-o seducă pe nefericita
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
care, sfâșiată, Cordelia consimte în cele din urmă. Acest elaborat joc polifonic, cu tatonări, cu accelerări și cu derapaje prevăzute ab initio, constituie însuși climaxul experienței plăcerii estetice. În final, eroul se simte liber să înceapă un nou concert al cuceririi cu o altă posibilă parteneră. Desigur, tema în sine ar fi putut extrem de ușor eșua într-o tratare artificial-superficială, gen Spitalul amorului, cu oftaturi, cu lamentații și cu grețuri afectate. Ea se menține însă proaspătă și originală tocmai datorită analizei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
narativă aleasă de Kierkegaard garantează ea însăși plăcere estetică lectorului, care descoperă, printr-un act de contaminare sui generis, farmecul acaparant al seducției cu stil. V-am narat toate acestea ca să vă fac martori privilegiați ai perspectivei unui agent al cuceririi. Pentru a vă arăta însă cât de mult a decăzut metoda în ultimele două secole, în cele ce urmează, în contrapunct, vă voi face părtași la tribulațiile mult mai puțin titrate ale unui pacient al seducției. Vă voi povesti două
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
că, semizeița răzbunându-se pe băștinași considerați vinovați de moartea fiicei ei. Mai târziu, populația urieșilor și alte comunități, azi partea de Nord-Est a României, s-au unit formând marea populație a dacilor liberi, numiți Costoboci, aparținând Daciei Libere înainte de cucerirea de către Romani. POVESTIRI CREDINCIOSUL ȘI FĂLOSUL S-a întâmplat între doi prieteni din Cristinești. Cei doi erau parteneri de table, plimbări prin sat, la câte o bere, la magazin sau la biserică. Pe unul îl chema Fănică, pe celălalt Costică
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a anti-iudaismului papal și luteran, ale Holocaustului și ale problemei palestiniene. Într-un al doilea volum, Creștinismul, despre Cruciade, Inchiziție, vânătoarea de vrăjitoare, războaiele religioase creștine și antiiudaismul roman. Într-un al treilea volum, Islamismul, despre războaiele civile și de cucerire ale lumii arabe, problemele drepturilor omului și minorităților, problema femeilor și a violenței, dar și multe altele. Așadar nu îl înțeleg pe Richard Dawkins: dacă, în calitate de om de știință și în veșminte de iluminist, vrea să scrie despre "iluzia de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nici cea mai bună filozofie nu o poate oferi? Chiar și un filozof "postmetafizic" precum Jürgen Habermas afirmă astăzi utilitatea religiei în societatea modernă și este un admirator al dialogului lipsit de prejudecăți față de teologie, un dialog care nu neagă cuceririle modernității, dar nu ignoră nici căile sale oarbe. Pentru mine este importantă accentuarea următoarelor trei puncte în favoarea religiei: primul, mai mult decât filozofia, care de cele mai multe ori prin ideile și concepțiile sale se adreseze unei elite intelectuale, religia poate marca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Moise); nu este creatorul unei izolări de lume ce prevede întoarcerea ascetică în interiorul unei comunități orânduită după reguli de ordine monastică (Buda); nu susține reînnoirea moralei tradiționale și a societății clădite conform unei legi universale eterne (Confucius); nu incită la cuceriri violente și revoluționare prin lupta împotriva necredincioșilor și prin instituirea unui stat teocratic (Mahomed). Isus îmi apare inconfundabil și în sistemul de coordonate al lumii contemporane. Nu poate fi încadrat nici printre conducători și nici printre rebeli și moraliști, dar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Danilov Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Ceasul lui Făt-Frumos, Emil Lungeanu Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Datoria împlinită, Mihai Pricop Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unul "așezat", pregătindu-l treptat pe cititor pentru tematica propriu-zisă. Astfel, arhimandritul vorbește despre Paris, ca model al civilizației occidentale la începutului de secol al XX-lea, o lume pestriță și exotică pentru cineva din estul Europei. El sublinia, așadar, cuceririle din punct de vedere tehnic ale lumii occidentale, dar și faptul că între stat și preoți se iscase de ceva vreme un conflict. Explicația pe care o dădea era însă una speculativă, considerând că neînțelegerile se datorau faptului că preoții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]