2,007 matches
-
de la meditație despre viață, condiție umană, existență, domnul Obogeanu vine cu niște pamflete care, deși, au o nuanță veselă, la fel scot în evidență problemele lumii de azi, la care trebuie să dăm un răspuns, și asupra cărora trebuie să cugetăm. Dincolo de scrierea unei cărți se află motivul din care acesteia i s-a dat lumina tiparului, pe lângă mesajele moralizatoare transmise în unele poezii, domnul Obogeanu scrie ,, pentru a reda lumii încrederea în latura profund umană a Omului” și acesta cred
APRILIE 2017 (2) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370762_a_372091]
-
nu trebuie să uităm că teatrul are o influență grandioasă și asupra dezvoltării spiritului național... Sîrbii își fondară unul (teatru)...noi, românii încă trebuie să năzuim într-acolo... Neajunsurile și lipsele noastre în timpul prezent sunt atît de multe, încît a cugeta la posibilitatea înființării unui teatru național e numai un vis frumos, o iluzie dulce.” În nr. 17/14-26 mai 1868 citim o scrisoare din Brașov: „Celebrul nostru artist teatral din București, dl M. Pascali, a sosit în mijlocul nostru spre a
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
frânt în două. Arsă e clipita florilor din glasră Și din învierea din cenușă iar S-a-mbrăcat privirea plină de mireasmă În albastrul cerului de mai. Dusă e tăcerea ce înlăcrimează În pășirea-I sacră a venit Lumina Să trezeacă tainic cugete la viață Să aprindă focul aducând iubirea. Deși-n noaptea în clocot și în spume Fără dor și țintă mulți o pălmuiesc, Azi iubirea umblă tristă iar prin lume Strigă-nțelepciunea! Oameni se trezesc. Se aude tandru trâmbița cerească Ce
IUBIREA CA DESTIN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368131_a_369460]
-
de dinaintea căderii în păcat...”). Ipoteștiului geniului literaturii române, personalității urieșești a „celui mai frumos suflet românesc și a celei mai înalte conștiințe a neamului”, Mihai Eminescu, Fenomenului Eminescu îi rezervă un loc central în gama de abordări publicistice (Eminescu, omul-mai-mult-ca-perfectul-iubirii;Cugetând la cauza sfârșitului eminescian, Eminescu, omul datoriei ș.a.), cu atât mai mult cu cât autoarea a trudit, ca muzeograf, pentru realizarea acestei case memoriale pe care o dorește un loc unic precum Stratford-upon-Avon al poetului național al literaturii engleze, William
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
-o conștient pentru că voia să depindă de cineva. Liberul arbitru l-a împins spre neîncredere și, atunci când a căzut lovit de propria-i greutate a lipsei de a fi, omul și-a ridicat privirile spre cer și a început să cugete cu o spaimă față de tot ceea ce exista în jurul lui. Era un ”dat” dăruit de Dumnezeu să îl aibă și să îl și stăpânească prin știință pentru a ajunge la cunoaștere. Cunoașterea a venit cugetând, atunci omul satului și-a creat
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
spre cer și a început să cugete cu o spaimă față de tot ceea ce exista în jurul lui. Era un ”dat” dăruit de Dumnezeu să îl aibă și să îl și stăpânească prin știință pentru a ajunge la cunoaștere. Cunoașterea a venit cugetând, atunci omul satului și-a creat cutume, și-a imaginat făpturi cutremurătoare ca reprezentări, înfricoșându-se în imaginația lui de eventualele pedepse ce urma să le suporte pentru greșelile făcute, în fapt, încălcări ale legilor nescrise, considerate sacre, transmise oral
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
său destin creștin, care-l aștepta. La vederea unei asemenea priveliști relatează Eusebiu, împăratul și întreaga lui oștire-care, mărșăluind alături de el, asistase și ea la minune-fuseseră cuprinși de uimire, întrebându-se ce putea să însemne acel semn pe cer. Tot cugetând la minune și adâncindu-se în gânduri, iată s-a lăsat noaptea fără ca împăratul să prindă de veste. Și în timp ce dormea i S-a arătat Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu semnul văzut mai înainte pe cer, poruncindu-i să închipuie
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
totuși există iubire Spunea poetul cândva, Eu cred că mai există iubire Sufletul meu răspundea. Plecat-a poetul departe și Scrie pentru îngeri acum, Iar visul lui de iubire se stinge E doar un scrum. Mă uit la mine și cuget Cum aș putea ajuta Visul poetului nostru Să nu dispară cumva. Cum aș putea eu oare Singură să mai strig acum, Eu cred că mai exista iubire Deși totul e fum. Doamne, dă-mi tu putere Dragoste să mai pot
POETULUI ADRIAN PĂUNESCU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353526_a_354855]
-
țigancă din Caransebeș. Vă asigur, dragi cititori, că istoria familiei Lungu ( Avem de toate în familie), derivată din motive politice din Lang (flacără, în ungurește sau lung, în germană) are nu numai haz ci și profunzimi la care merită să cugetăm îndelung (joc de cuvinte neintenționat!). Ca să nu mai vorbesc despre călătoria în Europa, despre o nuntă atipică, sau o întâlnire cu prietenii (Steak în pită) Și în general despre fiecare pagină a acestei cărți pe care o recomand, îmi asum
POVEŞTI INCREDIBILE DOAR PENTRU CEI DE MÂINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352764_a_354093]
-
doi ani, cu internări la sanatorii. Era să piardă anul prim, dar profesorul de desen industrial, Mircea Iorga, fiul istoricului cunoscut, l-a îndrăgit și l-a trecut la examen. Viața de student nu i-a dat răgazul să mai cugete asupra bolilor și morții, înmormântările oficiale nu l-au impresionat defel - Sadoveanu, Groza, Dej, ș.a. La Moscova l-a văzut pe Lenin( sau bucățica vizibilă, era un cap mic, contractat de fenol și un piept îngust) , în Mauzoleu, semăna cu
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]
-
fie altfel, nu înțelege să fie decât cum l-ai cunoscut de la început. Răutatea oamenilor a săpat între noi prăpastia. Tu ai avut curajul s-o privești, fundul ei te-a tulburat, eu am privit-o ca un ins care cugetă. Nu vreau să-i înveselesc prin moartea mea. Dar nici nu vreau să le satisfac dorințele deșarte. Nu-ți imaginezi că am ajuns la convingerea că poeții sunt enigme. Atunci de ce aceasta grabă de a sfîrși cu viața?! Dacă prin
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
Poienar desfășoară acțiunea povestirii sale „Cuvinte” în natură, un miraj al prefacerilor pe care omul obișnuit nu îl poate înțelege de fiecare dată. Natura răscolește firea omului și o inundă cu previziuni însă, în dialogul cu entitatea necunoscută, eroina povestirii cugetă la observația acesteia, care spune: „Gândurile nu sunt pentru tine toate, iar cuvântul este spirit însuflețit trimis cu o sarcină pe pământ. Tu nu ești decât purtătorul ei.” „Te chem să vii lângă mine” este povestirea fantastică a Olimpiei Mihaela
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
a științei și tehnicii de a cerceta și observa în laboratoare nevăzutul. În lecturile acestea există un ireal al imaginilor imaginarului care oricând poate deveni real prin tot ceea ce gândim. Gândirea însăși este un produs regenerativ al ideilor vii. Când cugetăm ne legăm existența de divin. Când creăm o astfel de literatură ne înălțăm deasupra fiindurilor telurice stăpânite de sensul cercului strâmt al vieții de zi cu zi. Povestirile fantastice, ce fac parte din prezentul volum antologic, sunt convins că va
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
vine așa, în nări o boare Să pup un sân de fată mare, În brațe-aș strânge o bătrână; Miroase-a cer și a țărână. Să beau un strop de apă rece? Dar nici așa nimic nu-mi trece. Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet! Și parcă-mi vine-n gât un răget Cum cerbului îi vine-n făget, Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354379_a_355708]
-
strop de apă rece? Dar nici așa nimic nu-mi trece. Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet! Și parcă-mi vine-n gât un răget Cum cerbului îi vine-n făget, Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet! Referință Bibliografică: Mi-e dor de un sărut pe suflet! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 484, Anul II, 28 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354379_a_355708]
-
fugit cu el (cu dansul din gleznă n.n.) și l-am dăruit oamenilor să aibă cum înfrunta, în permanență, moartea” - spune Fata care întrupează metaforic viața Bărbatului. Asta pentru că, sugerează autorul, între Geneză și Apocalipsă, Dumnezeu a pus Omul care cugetă (trestia gânditoare de mai târziu a lui Pascal - cum spuneam). Piesa „Dansând pe cioburi” pornește de la o idee care a mai fost uzitată de dramaturgi (am întâlnit-o și în piesa „Inimă de câine” adaptată după o nuvelă a lui
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
în comuniune cu Dumnezeu. Cu siguranță, după îndreptarea noastră prin Iisus Hristos tot comuniu¬nea a rămas ca singura experiență valabilă cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om. "Părinții, zice Sfântul Grigorie Palama, ne-au învățat să cugetăm despre Dumnezeu trecând mai întâi prin experiența comuniu¬nii", întrucât numai această formă de trăire dă voie omului să-și deschi¬dă cugetarea spre cel iubit. Acest aspect subliniază faptul că Dumnezeu nu se comportă ca o ființă abstractă, ci
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
ce a fost în urmă, făcându-și tot felul de bilanțuri deși, eu personal îi sugerez să nu renunțe, definitiv, la toate aspectele activității sale care este foarte folositoare multor oameni - slujitori ai altarelor sau credincioși ai Bisericii noastre dreptmăritoare!... Cugetând la activitatea și la personalitatea preacucerniciei sale, care este foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
mă aștepta în pădurea cu mușuroi! Am găsit peștii întregi, exact în pozitia pe care i-am așezat. Erau mai uscati și miroseau îngrozitor. Neatinși însă de furnici! M-am așezat necăjit la rădăcina unui copac din apropiere și am cugetat pe îndelete. Până la urmă am găsit explicația. Furnicile mele bihorene nu cunoșteau carnea de pește și de aceea nu s-au atins de ea! Nu le-o fi plăcut nici mirosul emanat de către acele ființe necuoscute lor... Și acum începe
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
Murărescu, Florentina Satmari, Elise Stan, Liza Panait și câți alți oameni de valoare ai României nu l-au creionat afectiv?! Atunci când ne petrecem câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de cântec românesc autentic... O voce senină și caldă, precum cerul din pânzele lui Grigorescu și un suflet pe măsură... Un spirit liber... Un model pentru mulți artiști...”. Unicul cuvânt
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
următorul gând: Ce înseamna cuvintele pe care le-a spus Domnul ucenicilor Lui: “Cel care are haină să și-o vândă și să cumpere sabie.” Iar ei i-au spus: “Iată aici două săbii” (Luca, XXII, 36:38). Cu toate că am cugetat mult asupra cuvintelor, totuși nu le-am putut afla sensul, așa că am plecat din chilia mea, trebuind să plec la lavra Turnurilor, la avva Teofil, și să-l întreb pe el. Când am ajuns in pustiu, aproape de lavra Calamon, văd
LIVADA DUHOVNICEASCA (14) de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352628_a_353957]
-
Alexandra Velniciuc, tânără frumoasă și dăruită generos cu duhul artei înțelege aceasta când nici nu e cazul să se gândească la așa ceva, ea este cu atât mai demnă de prețuire și admirație! Precum adâncile gânduri ce nu se aclamă, se cugetă, marile farmece ale ei nu primesc un plus absolut inutil din partea sa, ele putând să-și arate singură prezența! Alexandra Velniciuc este mai atentă ca cineva din jurul ei să nu se intimideze, decât să fie preocupată de a se expune
ALEXANDRA VELNICIUC. UN OM, CA O CÂMPIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353688_a_355017]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > APRILIE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Să nu mai cugetăm despre mâhnirea Și vaga-urmă-a frigului fugit... Pâlpâie, înviind înmugurirea, Pendula de sus, într-un joc vrăjit. În văzduh aurul, din nou, dospește Aruncat zilnic de pe roata de foc, Amorțit pământul se învârtește Deși ni se pare că el stă pe
APRILIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354118_a_355447]
-
și fel ce vă face mult iubit și foarte prețuit de multă lume, care vă stimează și vă apreciază în mod sincer și admirativ, este foarte folositor, deci, multor oameni - slujitori ai altarelor, călugări sau credincioși ai Bisericii noastre dreptmăritoare!... Cugetând acum, la activitatea și la personalitatea Preasfinției Voastre, care este foarte bine conturată ori consolidată și cât se poate de autentică, de bogată, de variată și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care v-a înzestrat Creatorul
SCRISOARE DESCHISĂ.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354107_a_355436]