3,849 matches
-
manga contra cafea și ziar: eleganța și vraja contra tristei agresivități a jocurilor de putere ale adulților.” Nu se întâmplă, într-adevăr, mare lucru de-a lungul acestui roman: șaisprezece capitole-refren denumite, în stil pompos tipic adolescentin, dar și autoironic „Cugetare profundă nr. ...”, șapte fragmente care alcătuiesc „Jurnalul mișcării lumii” apud Paloma Josse și alte multe capitole cu mici evenimente povestite din mers de Renée, ascunse sub titluri care alcătuiesc deja un insolit poem: „O aristocrată”, „Canișul ca totem”, „Atunci, vechea
Gustul orezului cu ceai verde by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5673_a_6998]
-
a determinat pe Marin Iancu să reia operațiunea de decupare, din întreaga operă a scriitorului, a acelor fragmente susceptibile să depună mărturie despre gândirea sa. A rezultat prezenta ediție, intitulată Marin Preda. Reflecții, amintiri, confesiuni, conținând peste 2200 de asemenea cugetări și observații, ordonate tematic și alfabetic, ce încearcă să fie de fapt un Marin Preda par lui-même . Efortul cercetătorului trebuie să fi fost uriaș (și merită apreciat), însă lucrarea sa este rău alcătuită, atât critic, cât și filologic. Înainte de toate
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
consecință, decupează, grupează tematic și sistematizează alfabetic, după același principiu ca în prima parte, și aceste observații critice, care se referă în general la Preda și la opera sa. În sine, addenda este inutilă întrucât nu spune mai nimic despre cugetările și confesiunile prediste, și derizorie, deoarece, pentru a fi măcar o introducere în receptarea scriitorului, ar fi trebuit să conțină o selecție critică mai amplă și mai relevantă. Cărți și studii interesante despre opera lui Preda, de la Valeriu Cristea la
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
senator. Părintele Pierrone este și el real, chiar și numele” etc. Dacă identitatea principelui de Salina era subînțeleasă, faptul că și părintele Pierrone a existat în realitate conferă o veridicitate în plus rolului său de Sancho Panza - și abundentelor sale cugetări, mai ales asupra politicii („De fapt voi, nobilii, cădeți de acord cu liberalii, dar ce zic cu liberalii! Cu masonii chiar, pe spinarea noastră...”). De o noutate absolută sunt lucidele considerații auctoriale asupra personajelor și acțiunii („Cred că i-am
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
politică”. Și avocatul american de origine română Petre Costea și-a anunțat intenția de a candida ca independent la alegerile europarlamentare din 2014. Este fiul unui pastor baptist din Arad, iar decizia de a candida vine după multă rugăciune și cugetare. Pe listele pentru europarlamentare ar putea să mai apară și fosta gimnastă Corina Ungureanu, dar și Aura Speranța Ungureanu, o avocată din București.
Independenți la europarlamentare: O cântăreață și o fostă gimnastă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32941_a_34266]
-
pentru astrograma lui IPC, a se vedea excelenta analiză întreprinsă de Silvia Chițimia, în „Dilemateca” din iunie 2011), de combinație Capricorn-Balanță (fatidica relație este tocmai cea aflată la baza acțiunii romanești!). Dacă este adevărat că orice creație este (conform unei cugetări atribuite lui Thomas) un fulger înghețat pe cer, imobilizat adică de tensiunea contrariilor inerente lui, ca expresie a multiplicității semiotice a lui Dumnezeu, atunci nici măcar moartea lui Pietro nu mai este tragică, fiindcă, ciudat, pare că, prin ceilalți, prieteni sau
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
altceva decît o mînă de ajutor întinsă lui Victor Ponta. O mînă de ajutor propagandistică, manipulatoare, pentru că măsurile luate de Guvernul Victor Ponta n-au nici o legătură cu vreo filosofie de viață cu vreun Program politic sau măcar cu vreo cugetare, din simplul motiv că ele n-au fost luate ca urmare a unei opțiuni cumpănite o vreme, ci ca urmare a Disperării”, scrie Cristoiu într-un editorial pentru Evenimentul Zilei. Jurnalistul continuă prin a argumenta că prezentarea măsurilor Guvernului condus
Cristoiu: Băsescu, mână de ajutor propagandistică pentru Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34348_a_35673]
-
creion chimic. Pe fiecare coală stau scrijelite inscripții și nume. Și astea, cel puțin astea, puteau fi împiedicate sau șterse. Toate în astă lume Trece ca un vis Numai al meu nume Rămâne aicea scris. Iscălit Lenuța Cocoș."12 Hilare cugetări agramate! Guvernanții taie fără milă subvențiile pretextând... necesitatea economiilor. Starea în care se găsea Biblioteca Academiei e considerată inadmisibilă. "Pentru orice se găsesc bani în țara românească, numai pentru Academie - creierul și inima }ării - nu se găsesc. Nu mai putem
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
față de unele ocazii similare, când media a ignorat evenimentele PNR. Nici lui Sebastian Lăzăroiu nu i-a scăpat aluzia fostului său aliat prezidențial. Consilierul lui Traian Băsescu a postat imediat o glumă pe Facebook, cerând ”prietenilor” să-i găzduiască orice cugetări emite între orele 9-17. Neamțu propune modelul de la Casa Albă '' Nu știu cum poți posta pe Facebook 40 de comentarii în timpul orelor de lucru? Cer lui Traian Băsescu să interzică accesul pe Facebook în cadrul Administrației Prezidențiale și să preia modelul pe care
Calicii la ceaunul gol: Neamțu se ceartă cu Lăzăroiu pe FB by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37269_a_38594]
-
cu ocazia punerii pietrei de temelie a palatului Ateneului (1886) - ambele avînd vigoarea exaltată a vorbitorilor prinși de elanul propriilor cuvinte. În a doua categorie intră Iacob Felix cu Despre mișcarea populației în România (anul 1880) și Nicolae Kretzulescu cu Cugetări asupra situației actuale a țării (anul 1891) - două înrămări fidele ale indicilor care definesc patologia populației. Din a treia categorie fac parte George Ion Stoicescu cu Lecția de deschidere a cursului de clinică internă la Facultea de Medicină din București
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
e pluridisciplinară și meta-disciplinară, deci integrativă”. Tot volumul e unul de solfegii. T.C. ascultă sfatul lui C. Noica: și gânditorul are nevoie să solfegieze din când în când, să-și mențină forma „exersând liber - în afara constrângerii unui spectacol public - alfabetul” cugetării. E ceea ce și face, invitând la o lectură de cursă lungă, cu reveniri, polemici, consensuri nuanțate, adausuri.
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
de referință erudită ar fi adăugat ceva construcției proprii (p. 161). În timp ce scrie romanul Matei Iliescu, meditează la sfatul lui Marc Aureliu de a abandona lectura și amuzamentul pentru că timpul hărăzit omului e prea scurt (p. 182), ca și la cugetarea acestuia privitoare la natura care nu poate acționa decât prielnic sieși (p. 183). Totodată, el reproduce ample fragmente din Către sine, reflectează la plictiseala stoicilor și pune în legătură considerațiile împăratului filosof cu un capitol din propria lucrare Didactica nova
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
mai observat, Jurnalul fericirii poate fi interpretat și ca un eseu, fiindcă este puternic impregnat cu referiri la filozofi ca Plotin, Heidegger, Kierkegaard etc., la scriitori ca Dostoievski, Camus, Balzac, Iorga etc., la tablouri de Velasquez, Dali, Holbein etc. Sentințele, cugetările, întreaga cohortă gnomică e adesea introdusă ca o concluzie la un eveniment povestit, amintind de Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir. Poate fi, de asemenea, citit și ca roman. În această afirmație, deloc gratuită, atât ca argumente, cât și ca
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
fi putut să aspire. în studiul intitulat Dl. Vlahuță (1890), meritul poetului pare a fi acela de a scrie "poezii cari ating, exprimă idei înalte, de interes general și de interes filozofic"; după ce reproduce o bună parte a poeziei intitulate Cugetări, criticul comentează: "Poate cam prea lungă, dar admirabilă poezie. Cît de măreață, de înfiorătoare e moartea din strofa din urmă!". Apoi, transcriind o strofă ce se încheie cu antologicul vers Nu de moarte mă cutremur, ci de vecinicia ei, Gherea
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
recomandat (dacă nu chiar scris) de liderul istoric al avangardismului românesc. Și acum, documentul primit de la Sașa Pană: Se caută un autor Sub titlul de mai sus am publicat, în urmă cu vreo cinci ani, o suită de gînduri, apoftegme, cugetări, unele grave, altele de un umor de contrasens, transcrise dintr-o carte în manuscris, aflată în păstrarea mea. Cine mi-a încredințat-o, cînd , în ce scop sau orice alte amănunte nu reușesc să încropesc. Sînt 29 de file cu
Un text necunoscut de la Sașa Pană by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3134_a_4459]
-
piese de teatru, Hazail (1931), cărți rare și aproape de negăsit. Unele dintre cărțile sale s-au bucurat de cronici favorabile aparținând lui Nicolae Iorga 1, Ilarie Chendi 2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
nr. 8, 16 aprilie 1911, p. 191-192. (Dare de seamă). 3. Ion Simionescu - Irina G. Lecca - Marcu Ulpiu-Traian Stănoiu în Lamura, 2, nr. 7, aprilie 1921, p. 539. 4. Lucian Predescu - Irina G. Lecca. [Fișă de istorie literară] în Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri. București, Cugetarea - Georgescu-Delafras, [1940], p. 481, col. 2, jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Dare de seamă). 3. Ion Simionescu - Irina G. Lecca - Marcu Ulpiu-Traian Stănoiu în Lamura, 2, nr. 7, aprilie 1921, p. 539. 4. Lucian Predescu - Irina G. Lecca. [Fișă de istorie literară] în Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri. București, Cugetarea - Georgescu-Delafras, [1940], p. 481, col. 2, jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
legii progresului impun...” Proiecțiile noului director sunt atotcuprinzătoare: „activitatea provinciei se va bucura Îndeosebi de Încordata noastră atențiune...”, revista urmând a se „pune În serviciul idealului moral al aristocrației cuge tătoare și creatoare de frumos și bine...”, „epurație În simțire, cugetare și faptă”, iar „directivelor adverse le vom opune o luptă cavalerească, de idei și principii...” Tranșantă este decizia noului director: Revista va „refuza ospitalitatea” polemicilor personale, conchizând: „În numele Bucovinei, cu nădejdea În sprijinul spiritual al tuturor acelor care și-au
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
strofa, în continuare răzbunătoare și triumfala ("pădurea-'ntreagă-mi este roaba,/ ea ce mă'nlăntuia cu aspra-i mirezmă și cu teama-i grea"), respira liniștea unui început de domnie, fata cu dușmănia "înveninata" a necunoscutului supusă că un regat al cugetării; împărăția "de taină și fior" a pădurii întregi a devenit o podoaba cucerita.
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
din Glossă, apoi altele. Gestul m-a impresionat, el amintindu-mi că În Jurnal portughez Mircea Eliade afirmă că pentru un exilat a-l citi pe Eminescu echivalează cu o Întoarcere acasă. Ascultând versurile citate, simțeam că reintrăm În spațiul cugetării și simțirii noastre fundamentale. Revenind la același mare poet, dar și ziarist, ea a prezentat cea mai recentă carte care a fost publicată de eminescologul Nicolae Georgescu, lansată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști la Muzeul Literaturii Române din București pe 28
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
energiei apelor de către mintea umană. Aveam șansa unui mod special de a ne apropia de cascadă, cu spectacolul ei grandios. Acolo am simțit totala nepăsare Împărătească a naturii, Măria Sa, față de micimea omului ca realitate cosmică. M-a salvat de umilință cugetarea lui Blaise Pascal care definea omul ca fiind doar o trestie, dar o trestie gânditoare. Cu greu mi-am desprins gândul de lecția Cascadei Niagara. Da, săptămâna culturală de la Hamilton va continua cu alte seri pline de inedit În dialogul
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
chinezii, pretinde că l-a citit pagină cu pagină!). Iată-l confirmat de cititorul chinez obișnuit și contemporan, dotat cu puteri de lectură, s-ar zice, supranaturale. Dacă vom adăuga că, printre best-sellers-urile anului 2012 în China, se află traducerea „Cugetărilor” lui Marcus Aurelius, vă veți explica, poate, succesul lui Joyce: între Împăratul filosof din secolul I d.Chr. și filosoful chinez din secolele VI-V î.Chr. fiind oarecare legătură de idei, de ce nu le-ar plăcea mâncătorilor de orez să
Cât de irațional este succesul literar () [Corola-journal/Journalistic/3192_a_4517]
-
nici o dată nu voi înceta să recunosc valoarea enormă a acestui bărbat, însă... nu putem fi o simplă filială a Neamului Românesc în Arad și nici sateliții d[omnu]lui Iorga, ci admiratorii lui, care avem însă și noi independența cugetărilor noastre. Ori, nu-i bine așa? Alta. Eu nu insist să ne dai cronici teatrale mai multe. Las cu desăvârșire la aprecierea înnțeleaptă a d[umi]tale, când să dai astfel de cronici. Ar fi bine, la tot cazul, dacă
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
ai tu oare idee ce-i dulcea noastră bragă)?! Între amicii mei cei mai buni se prenumără un surd și mut și orb - un fericit, are de toate, că, vezi dragă Doamne, n-a plătit nimic, dar nimic, de hatârul cugetării tale, bade disperatule!... Eu - trebuie să fiu și eu cumva, nu te supăra - nu-s nici...nici...nici... aud, latru și văd de numa’numa, în consecință mă declar deplin mulțumit, chiar dacă plătesc al dracului de scump favoarea de a
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]