1,159 matches
-
face deliciul lecturii și creionează personalitatea dv. de plăsmuitor talentat în ficțiunea fantasticului, dar Mașa, spuneam, aproape contemporană, este vlăstarul unei generații, eroina principală a povestirii, ce poartă cu dânsa o moștenire valoroasă, echivalentă cu munca de multe decenii a culegătorilor noștri de înțelepciuni din averea verbală a populațiilor trăitoare pe aceste meleaguri. Trimiterile retro ce-i trec prin minte Mașei, încep să sădească nostalgie în sufletul lectorului, unde subiectul romanului capătă noi dimensiuni. Nu trebuie să vă creați complexe asupra
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu-mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
afirmă scânteierea sa creatoare, dragostea sa de viață. în apărarea ei, omul paleoliticului din epoci imemoriale, adică al sutelor de milioane de ani și până pe la 12.000 de ani î.Chr., a fost succesiv cioplitor în piatră, vânător și culegător, apoi șlefuitor, uneltitor în bronz, îmblânzitor și crescător de animale, cultivator de grâu, orz, orez, mei și de alte plante nutritive pentru ca organismul să fie sănătos, mai viguros. în timp apar și alte preocupări estetice, reclamate superior de spirit și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
făcute bucăți, în Rin, pentru ca apoi să plângă după ele. El nu cânta după partituri, dar muzica lui îmbogățea cântecele pentru copii, colindele sau melodiile populare, cu sonorități pline și le făcea să se contopească cu ritmurile din cântările negrilor culegători de bumbac de pe plantații, încât ai fi putut să crezi că avea totuși sub ochi partitura cu cerneala încă udă pe ea. În afară de asta, era un decorator atât de iscusit, încât putea, cu pasiune pentru fiecare detaliu, să transforme cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Câmpeanu, altă ziaristă lasă mărturie, urme, ceva. „Eu trăgeam la sapă, la cucuruz, el trăgea ciubuc În prispa conacului.” Păcat că nu suflă o vorbă despre felul pervers În care viola tractoristele pe prispă și-i bătea cu cucuruzul pe culegătorii de bumbac. Și asta Încă de la vîrsta de cinci ani. Într-un interviu acordat României libere, Andrei Orheianu, de la Direcția Carte din Ministerul Culturii, răspunde-n doi timpi la Întrebarea care-au fost criteriile respectivului minister ca să patroneze Literatorul. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de dor neîmplinit în horă luminii. Soarele, se strecoară în pași de dans, ocolind valuri de nor, sfios și tandru, depune că o pecete sărutul cald pe fructul purpuriu, apoi triumfând el și rodul bogat, își dau mâna cu bucuria culegătorului. Trăiesc, împletind o dimineață abandonată în mii de culori, alese cu măiestrie și blândețe de EL și dăruite urmașilor lui Adam prin iubire !
Octombrie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83271_a_84596]
-
se jucau cu o minge de baseball. Rămase pe loc. Imigranții se adunau afară. Arătau spre soare ca și cum ar fi estimat ora, așteptînd cu nerăbdare sosirea camionului - muncă Înjositoare pentru trei mese calde și un loc de dormit. Sosi amurgul. Culegătorii de fasole Începură să pălăvrăgească. Meeks văzu doi bărbați albi - un grăsan și un slăbănog - intrînd În curte. Făcură semne prietenoase cu mîna, iar mexicanii le răspunseră la salut. Nu păreau a fi polițiști sau haidamaci de-ai lui Cohen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de vultur, ochi redus, ochi schematic, ochi scotopic, ochi afacic, ochi sașii și ochi cruciși. O dată, după o vizită de constatare a realității de la un câmp de hamei, s-a întors convins că are ochiul hameiului (conjunctivită acută dezvoltată de culegătorii de hamei, cauzată de iritarea de la perii spinali ai hameiului); după o vizită la un șantier naval, avea ochiul de șantier naval (keratoconjunctivită epidemică, o infecție răspândită de lichide contaminate aflate în bazinele cu cadavre de la șantierele navale); iar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și cultural, ci e produsul dramatic al sărăciei și al neîmplinirii în sânul propriei națiuni. Este exodul celor subdezvoltați, al celor care se simt străini în propria țară, nedreptățiți de o putere oligarhică, transformatoare a națiunii într-un dezmăț mafiotic. Culegătorii de căpșuni în Spania au ajuns în condiția mai mult decât dramatică de a constata că în România nu mai au dreptul de a fi slugi și-și caută acest drept aiurea. Printr-o experiență similară au trecut statele "bananiere
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
culegere, realizată între 1872 și 1911, dar publicată postum (1976) de Romulus Todoran și Ion Taloș sub titlul Flori de câmp, pune pregnant în valoare intensa activitate a lui V., apreciat de editori ca fiind „printre cei mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute de culegători din aproximativ două sute cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cele particulare. La oi, popo, la oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului Maior XE "Maior" : C-a veni bărbatu’ beat Și-ț’ va pune mâna-n cap! Culegătorul acestor versuri era tot un june paroh greco-catolic, preotul Nicolae Pauleti XE "Pauleti" . Un alt tip semnificativ al acestei „caracterologii” morale a clerului unit, asemănător celui anterior, este cel al tânărului profesor de seminar, posesor al unei solide formații intelectuale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
blăjeni Între atitudinile proși anticelibatare, surprinsă În aceste versuri populare culese la 1838, se poate verifica prin intermediul unor opțiuni individuale concrete, ale elevilor aflați În acești ani la studii la Blaj. Nicolae Pauleti XE "Pauleti" , de pildă, poet promițător și culegător al versurilor citate, care termină cursurile gimnaziale tocmai În 1838 și căruia i se deschideau porțile unei strălucite cariere didactice și intelectuale, cu prețul evident al celibatului, refuză această șansă și preferă modesta parohie a Făgetului, unde se va căsători
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reiese că era deja preot. Locul pe care Îl ocupă În istoria culturii maghiare (fără Îndoială, unul destul de modest) este datorat - În afara relatării sale de călătorie prin Țara Românească, analizată aici - unei broșuri apărute la Târgu-Mureș În 1855, activității de culegător de basme populare, desfășurată alături de bine-cunoscutul Kriza XE "Kriza" János, precum și colaborării sale publicistice, din anii 1850, la revista clujeană Hetilap. Lucrarea Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, apărută sub semnătura lui Ürmösy Sándor XE "Sándor" , la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând În posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu reiau schema epică a basmelor prezentate mai Înainte. Interesante sunt textele ce Însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește Între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, nimic nu sentâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu . În același timp Încadrăm și basmul Împăratul Constantin. Un Împărat șchiop Își trimite ministrul (Spiridon) să cerceteze lumea timp de șapte ani și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
una din cele două arii de locuire cu o civilizație mai avansată, având ceramică pictată plus o viață agricolă și sedentară, în preajma noastră, mai spre răsărit, domina viața pastorală seminomadă, iar la N și NV existau triburi de vânători și culegători neimplicate în revoluția neolitică. La sfârșitul neoliticului s-au produs alte infiltrări de populație, din aria pontică "mai primitivă", datorită unei modificări nefavorabile a climei la mijlocul mileniului IV și până în mileniul III î.e.n. Noii sosiți au fost asimilați, realizânduse o
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Bazele ecologice ale combaterii integrate Agrobiocenozele au apărut, ca urmare a intervenției tot mai accentuate a omului asupra naturii. Aceasta a fost necesară, datorită faptului, că omul ca și consumator trebuie, să utilizeze toate resursele naturale. Trecerea de la faza de culegător și vânător la cea de agricultor, a însemnat de fapt, o accentuare a schimbărilor produse de om în mediul înconjurător. Dezvoltarea zootehniei și a altor ramuri ale agriculturii au dus la o intervenție și mai mare în mediul înconjurător. Schimbarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
socială în sens plenar (Binmore 2001). Ideea se acordă cu sugestia lui W. G. Runciman (2001, 2005), pentru care oamenii paleolitici aveau „cultură”, dar nu încă și o „societate”, dar și cu teza speculativă conform căreia nici vânătorii și nici culegătorii etnografici nu au, la rigoare, o societate, în înțelesul său comun (Ingold 1999). Așa cum vom nota, existența unor formule sociale complexe, ierarhizate, compromite această „ceartă de cuvinte”, cel puțin pentru comunitățile din paleoliticul superior. Chiar și în absența ierarhiei ereditare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
o societate, în înțelesul său cel mai plenar, și încă una care depășea în complexitate, cel puțin ocazional, unele formule etnografice. footnote>, sortite adaptării în raport cu o singur reper fundamental, ecologia: în timp ce „fermierii au relații de succes între ei, vânătorii și culegătorii întrețin relații ecologice cu alunele” (Bradley 1984: 11, cit. în Gamble 1999: 2). Tot ea lămurește și timiditatea tenace<footnote Faptul trebuie asociat, cel puțin parțial, structurii teoretice a evoluționismului cultural (cf. Bettinger 1991), care, în contrast cu gândirea populațională, darwinistă, a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
viața socială din paleolitic, în ciuda acordului general cu privire la importanța acestei dimensiuni, pentru toate aspectele evoluției umanității pleistocene - somatice, cognitive, tehnologice, economice etc. Deși a reprezentat dintotdeauna cel mai important depozit de idei pentru imaginația paleosocială a arheologilor, etnografia vânătorilor și culegătorilor a făcut puține pentru evacuarea acestui stereotip, dimpotrivă. După abandonarea generalizată a modelelor evoluționiste uniliniare - în care societățile vânătorești jucau rolul pasiv de categorie 0 a socialității umane, necesară tuturor scenariilor de escalare a complexității -, etnografia pare să le fi
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cea de personificări ale adaptării. Devenite, pentru arheologia procesuală, expresii pure ale raportului dintre ecologie și societate, sau laboratoare pentru verificarea miniaturală a modelelor adaptative, pentru neo darwiniști (vezi, pentru o tratare exemplară a problemei, Bettinger 1991), societățile de vînători culegători și-au văzut amenințată, odată în plus, propria istoricitate. Moara abstractizării nu este, după câte se pare, un atribut exclusiv al arheologiei: ea nu are rețineri în a măcina și realitatea, mult mai palpabilă, a vânătorilor și culegătorilor contemporani, din
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de vînători culegători și-au văzut amenințată, odată în plus, propria istoricitate. Moara abstractizării nu este, după câte se pare, un atribut exclusiv al arheologiei: ea nu are rețineri în a măcina și realitatea, mult mai palpabilă, a vânătorilor și culegătorilor contemporani, din a cărei făină plămădește propria versiune eternalistă, „vânătorul și culegătorul”. Și cum schimbul mutual de idei între cele două discipline beneficiază deja de o tradiție seculară, nu poate surprinde acordul general al antropologilor și arheologilor cu privire la importanța decisivă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Moara abstractizării nu este, după câte se pare, un atribut exclusiv al arheologiei: ea nu are rețineri în a măcina și realitatea, mult mai palpabilă, a vânătorilor și culegătorilor contemporani, din a cărei făină plămădește propria versiune eternalistă, „vânătorul și culegătorul”. Și cum schimbul mutual de idei între cele două discipline beneficiază deja de o tradiție seculară, nu poate surprinde acordul general al antropologilor și arheologilor cu privire la importanța decisivă a ecologiei în structurarea și dinamica economică și socială a comunităților de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
schimbul mutual de idei între cele două discipline beneficiază deja de o tradiție seculară, nu poate surprinde acordul general al antropologilor și arheologilor cu privire la importanța decisivă a ecologiei în structurarea și dinamica economică și socială a comunităților de vânători și culegători. Arheologia preistorică are și rațiuni mai practice pentru a prefera o asemenea viziune, decis materialistă: la urma urmelor, reconstituirile de climat și infrastructură economică sunt, în spiritul „scării inferențelor” a lui C. Hawkes (1954), mult mai accesibile decât volatilele aspecte
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]