15,784 matches
-
unei "desconsiderări" sau chiar absențe a "ideii literare" în cultura românească. D-sa se simte un singularizat, un mal-aimé pe acest fundal al unei insuficiențe naționale: "Ceea ce eu căutam să propag, stilul ideilor, critica de idei nu impunea, nu era cultivată, chiar dacă, evident, era publicată. Fiindcă imensa majoritate a criticii literare românești avea o altă orientare. Deci făceam o figură izolată, puțin bizară, ostentativă. La toate cronicile mele, din Cuvîntul în mod special, am și scris sus "Critică de idei". Poate
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
se frânge în cursul unei dinamici. Interesantă, medical, este sincopa albă, când pacientul pălește deodată, fără să i se oprească respirația. Sau atunci când i se oprește respirația, învinețindu-se brusc: sincopa albastră, amintită. Jazmanii negri de la Newport... New Orleans... care cultivă muzica sincopată, RAG-TIME, școala americană populară în jurul anului 1900. Ritmică biologică impunătoare sesizată de urmașii sclavilor africani... Precipitare patetică... și întrerupere bruscă, în pauza în care aerul dispare ca mistuit de o explozie colosală. S-a aplicat și în poezie
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
E o consecvență. În sală, mă întîlnesc cu melomani care ating acuși suta de ani. Sper să-i egalez. Mă rog, e aici și o servitute: sentimentul, jenant, că mă culturalizez cu obstinație... După atîtea decenii cred că ești deja cultivat... Mai e însă și altceva. Cu simțul muzical, cu urechea muzicală pe care le am aș fi putut face muzică. Asta voiam să spun, există și muza asta în tine. Cam multe muze în același trup, nu? Dă-mi voie
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Laurens (C. Ressu, J.Al. Steriadi, S. Mutzner, N.Dărăscu, J. Cosmovici, C. Petrescu și alții), se dezvoltă în climatul aristic al momentului care este unul sever formalizat, interesat mai curînd de măreții abstracte decît de viața nemijlocită și care cultivă excesiv obediența față de normele și de canoanele academiste, în disprețul fățiș față de libertatea gestului și de tentațiile spontaneității. 1 Tatăl său, Grigore Stoenescu, este un mare proprietar funciar și un cunoscut om politic (senator), iar bunicul său, Statie Stoenescu, al
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
ziarul unde semnează, sau dispare de pe pagina întîi. * Se pare că ziarele, care au înghițit scriitori cîtă vreme aceștia le-au servit interesele, nu mai au nevoie decît cel mult la modul remorcabil de opiniile scriitorilor pe care i-au cultivat. Astfel că orice mișcare mai turbulentă din Uniunea Scriitorilor nu e privită ca atare, ci drept o formă de circ. * Cronicarul își permite să afirme că această percepție e o prostie fără margini.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
trunchiul), a izbutit a compromite normele democrației și ale eticii sociale. Nimic nu s-a schimbat în esență. Dimpotrivă, se ivesc noi fenomene de teratologie morală. Victimei îi este dor de torționar. Se manifestă nostalgia epocii "organizate, disciplinate, omogenizate și cultivate de poeții de curte". Descriind un individ similar celui standard la care se referă scriitorul nostru, La Boétie nota: "Născut într-o societate în care sclavia a fost întotdeauna regula, nu își putea imagina un alt mod de viață pentru
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
devoalează chiar. Vocea este importantă pentru un actor, poate fi un atu. În nici-un caz singurul. Exemplele pot continua susținute cam de aceleași argumente. Fără doar și poate Monica Davidescu se remarcă în Helen Jones și datorită calităților sale evidente, cultivate cu rigoare și puse în valoare de regizor, dar, deloc de neglijat, și datorită contextului. Spectacolul este construit cu acest personaj în centru. Monica Davidescu îl susține bine mai ales în partea a doua cînd și tensiunile, ratările succesive se
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
impuse de școală, dar chiar și atunci încercînd să îmbin instrucția cu plăcerea) în afara aceluia de a mă bucura de ceea ce citeam. Plăcerea lecturii, înainte de toate. Nu-mi dau seama dacă te naști cu ea sau dacă se poate și cultiva. Frigizii lecturii sînt, ca și ceilalți, cazuri patologice. Normali sînt hedoniștii. Doar că nu pot spune cîți sînt sau de ce sînt atît de puțini. Lumea nu se împarte în frigizi și hedoniști sau, mai bine zis, nu se termină cu
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
se va manifesta voința puternică de a reinstaura mentalitatea europeană. Când un asemenea spirit va triumfa, când inițiativa în orice loc, oricât de neînsemnat ar părea, va fi nota dominantă, succesul în alegeri va fi de partea celor care vor cultiva și stimula cu cea mai mare eficacitate gândirea liberă și dezvoltarea elitelor în toate domeniile. Altfel vom continua să strigăm cu elan revoluționar "noi muncim, nu gândim"! Lenea a ajuns să fie iubită, sună diagnosticul lui Tacit în ceea ce privește efectul adânc
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
pe Nicolae Titulescu. Iată cum îl caracterizează alt personaj, scriitorul Radu Novac, care în toamna lui 1936 i-a împrumutat casa lui de la Neamț, pentru a se odihni și reface după o campanie diplomatică istovitoare: " În primul rând că era cultivat: nu citit, cum sunt românii, ci veritabil cultivat, era rafinat și profund serios în același timp și ironia lui, cum i-am zis odată, părea să vină direct de la dracu', nu ironiza decât lucrurile esențiale, alea care ne fac să
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
ce pare a avea atributul evidenței: ""Legarea de glie" e, însă, la Pillat, un pact ideologic, nu și un racord cu pămîntul ca entitate imaginativă, ca principiu imaginant și structurant al viziunii. Pămîntul său e mai curînd dogmatic decît spontan, cultivat printr-un demers strîns al ideologiei și rareori el este, în substanța sa, o centrală generativă a imaginarului". Teza de căpetenie pe care mizează criticul de la Vatra e cea a "preeminenței acvaticului asupra teluricului". Apa devine, așadar, cheia de boltă
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
pe care pot pune cea mai fragilă bază: securiștii de toate nuanțele. Mi-e și groază să-mi închipui ce gândesc liderii N.A.T.O. la vestea că o țară care dorește integrarea în organismul militar occidental își consolidează structurile închise, cultivând o secretomanie paranoică! Prin astfel de semnale, echipa Iliescu-Năstase își trădează adevăratele intenții: să păstreze România în zona gri-murdarului tradițional, jucând tontoroiul pe marginea bălții imunde unde se poate pescui în ape tulburi în totală impunitate. Semnele de slăbiciune ale
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
lucruri importante, dar în realitate nu prea se întîmplă mare lucru. O așteptare absurdă, inutilă și atîta tot. Alteori, cînd merg acasă, în Cluj, văd din avion dealurile golașe ale Transilvaniei, dealuri pe care odinioară erau păduri sau spații întinse cultivate cu trifoi și lucernă și am sentimentul unui spațiu ignorat de oameni, în curs de părăsire. Merg prin orașe și văd murdăria teribilă, sufocantă și mă întreb cine trebuie să curețe în locul nostru? O.N.U., U.E., N.A.T.O.? Cine
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
poate vorbi despre limite în aceeași măsură în care o face referindu-se la merite. Așa cum mărturisește într-un interviu publicat, în volum, nu se recunoaște drept un "dur", se delimitează însă de critica numită de Paul Zarifopol "blajină". Sigur, cultivând franchețea și ironia, chiar micile răutăți, n-a avut cum să rămână fără dușmani. Fără maliție, însă, Cornel Regman e de neînchipuit. Când comentează "blajin" "Psalmii" lui Doinaș (a doua cronică din volum) îl găsim, parcă, fără farmec, fără notele
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
de Ion Mureșan), scris după toate rețetele postmodernismului românesc. Lăsând maliției locul ce i se cuvine în critica lui Regman, cum spuneam, și "filoanele" serioase ale demersului său (în linia lui Șerban Cioculescu) au nevoie să fie explorate și înțelese. Cultivând ierarhiile e curios cum nu se vede de-a lungul timpului în evaluările sale și o preocupare pentru situarea literaturii române în context universal. Critica sa aplicată numai în interiorul literaturii române are acest handicap, care într-o cronică de întâmpinare
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
și efectul dramatic și forța personajului. Demnitatea și autocontrolul în fața durerii și a morții, totuși, imanente, este sfîșietoare. Evadările sînt, firești, nu în prezența familiei, pentru că nu o are, nu în căldura prietenilor, pentru că nu a avut timp să-i cultive, ci în poezie. În teoria receptării unui text poetic, în prelegeri despre structura liricii, în fascinația față de John Donne pe care are convingerea că l-a descoperit ca nimeni altcineva, o prezență totală în viața ei, suma tuturor celorlalte absențe
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
ori ca unele pagini din Trecute vieți de Doamne și Domnițe, izbînda lui C. Gane". În consonanță cu sensibilitatea-i vie, impresionistă, ce nu se jenează a înfățișa într-o lume care ar putea-o suspecta de defazare, N. Steinhardt cultivă cu voluptate comparația existențială, direct operativă în naturalețea sa, înclinată către ludic. Se arată astfel confirmată scriitura tradițională a criticii care nu se ferea de "literatură" ca de un viciu, cooperînd rodnic cu mijloacele acesteia: "Erudiția aceasta însă, tăinuită, e
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
de protecție, pe corzile vocale. Spectaculosul cîștigă lesne spectatorii. Ca să nu mai pomenim de categoria cea mai răspîndită, a rostitorilor de vorbe triviale (incluzînd neapărat zone erogene), revenind întruna în exprimare, ca elemente constitutive ale judecății și... inteligenței, frizînd trivialul, cultivînd "bășcălia". - Cîți parai mai ai să-mi dai? (urmează suma datorată) Celălalt îi face creditorului un semn anume, scabros, cu degetul mijlociu de la mîna dreaptă ridicat, în aer; după care cei doi se iau în brațe, se bat voinicește pe
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
este anulată sistematic de orgoliile feminine și masculine aruncate și disputate, de titluri de proprietate sau de concursuri caninine. Gag-uri se succed cu o uimitoare viteză dintr-un spirit inventiv fascinant pe care Goga nu obosește să și-l cultive. Ritmul dezvoltării unei scene conflictuale este acela de a învîrti o sirenă greoi la început pentru a se dezlănțui apoteotic și aproape ireductibil. Goga a presărat ceva și shakespearian în atmosfera montării, ceva din Îmblînzirea scorpiei sau Săndulescu în Stepan
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
care nu întîrzie să apară din partea oficialităților și a comunității locale. Prin atare mize inefabile și răgazul riscant al răstimpului contemplației, în cadre adesea fixe, urmărind triunghiul sui-generis în peisajele sublime sau ordinare ale Nordului hibernal, La veuve de Saint-Pierre cultivă un suspense pare-se demult uitat de cinemaul contemporan. Excepție fac cineaștii din Extremul Orient sau Orientul Mijlociu, care au redescoperit acest tip de discurs aparent atemporal. Ei îl exploatează cu succes, începînd cu filmele unei Jane Campion (Pianul, printre ele
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
ați început să scrieți literatură? T.P.: Am scris dintotdeauna, din timpul anilor de școală, apoi în timpul studiilor superioare am lucrat și ca ziarist. Mi-a trebuit însă mult pînă am găsit forma care să corespundă exigențelor mele. La început am cultivat formule specifice discursurilor satirice, registrului ironiei. Dar mi-am dat seama că de fapt așa ceva nu mi se potrivește. În 1990 am trăit o întîmplare foarte interesantă, cu suspense și mi-am zis: "acum te așezi la masa de scris
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
și, ca om de știință în ale istoriografiei, a avut o înțelegere lucidă a lucrurilor. În celebrul său discurs de deschidere a cursului de istorie națională din noiembrie 1843 a avertizat că va fi împotriva a ceea ce a numit romanomanie cultivată de învățații ardeleni și nu va limita istoria țării la biografia domnitorilor, ci se va strădui, cît îl vor ajuta izvoarele documentare, să dea "o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii vechilor
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
romanilor din vremea lui Augustus i-a făcut pe aceștia să ia ca model secolul lui Pericle și să disprețuiască Grecia elenistică pe care o considerau decăzută din cauza influențelor orientale; romanticii s-au regăsit în tumultul epopeilor medievale, existențialiștii au cultivat aforismele pesimiste ale antichității. Precedentele dau sentimentul solidarității în ciuda trecerii timpului și conferă legitimitate actelor pe care le întreprindem sau gândurilor noastre, căci, în fond, nu facem decât să reedităm pe scară superioară temporală o experiență exemplară a umanității. Când
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
fi studiat nu la București, ci la Budapesta sau chiar la Viena și ar fi fost, deci, un cetățean al Mittel Europa? Iar, azi, distinși colegi ai noștri timișoreni (d-nii Cornel Ungureanu și Mircea Mihăieș, d-na Adriana Babeți) nu cultivă ideea că regiunea lor face parte din Europa Centrală, vorbind curent despre o a treia Europă, pe care ar reprezenta-o? Și cum nu se admite segregarea unei țări pe zonele ei istorice nu devine, prin chiar aceasta, întreaga Românie
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Și mai știam că acolo unde "jurământul de ascultare" e mai puternic decât bunul simț și decât rațiunea, mai devreme sau mai târziu putregaiul va corupe totul. Mai știam, de asemenea, că în numele credinței se petrec multe abuzuri și se cultivă un medievalism strident. Am văzut, în primăvara anului trecut, la Schitul Darvari, o scenă care, pentru mine, concentrează moravurile întru totul lumești ale unor ierarhi ai sfintei noastre biserici: un grup de șapte-opt călugărași longilini și cu chipuri pe care
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]