1,180 matches
-
mica Pariziana este mai mult preocupată de spiritul aventurii, decât de persoana celuia care o răpește 329. Pariziana matură este în stare ea însăși să răpească bărbați, cum face Michèle de Brune sau cum îi sugerează Sidonie Risler onestei sale cumnate Clăire Fromont. Scenă căsătoriei Scenariul marital cu toate accesoriile este o scenă frecvență în românul secolului al XIX-lea. Căsătoriile din lumea Parisului monden sunt întotdeauna un eveniment și constituie în român descrieri cu detalii mai mult sau mai putin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în Piața Unirii". La vremea aceea, Piața era încă piață, cu fructe, legume, zarzavaturi. Am pus geamantanul pe-o tarabă liberă și translatorul primului-ministru Menahem Begin a început să-l burdușească metodic cu leuștean, mărar, pătrunjel, lobodă... pentru mama, mătuși, cumnate, vecine, colege de redacție... "Atenții" care în Israel valorau aur, mai ales că erau proaspete, "ecologice", având și o puternică valoare sentimentală, fiind "de acasă"! Pasionat de istoriografia zonei de conflict și de implicațiile României, aveam să studiez cu interes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
reumatism, ridică și cracii pantalonului, tot martiriu în carne! m-au pus să lucrez și în zăpada pînă la brîu, nouăsprezece ani la pădure, doi la mină, patron în pădurile Clujului, are nevoie de mine, mai bine la fratele și cumnata decît acasă, un tren mai înainte, unul neașteptat, rapidul sezonier Mangalia Sighetu Marmației, pare gol, dar stă pentru schimbarea locomotivei pe diesel-electrică, mă grăbesc să iau bilet, dacă nu vreți să urcați!... din ușa vagonului indiciile vestimentare de la mare, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că le-a dat gînd bun! celor care v-au lăsat să dormiți le-ați mulțumit? copiii nu vor să știe de mine, m-au lăsat pe drumuri, fata la București lucrează la aeroport, băiat la Timișoara din prima căsătorie, cumnata și fratele m-au alungat, dar lucrează și partea mea de pămînt, femeia a murit după ce am divorțat, cinci ani, mai rău, ea a înnebunit și rudele m-au alungat de la casa ei, eu sînt din Bacău, ea era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din Brașov. Prin telefon mi-a spus că ginerele are În prezent ceva de lucru la București și mi-a indicat să mă adresez locțiitorului (dir. teatrului) și Între timp va sosi și Dl. Tărchilă, pe care Îl cunosc personal, cumnata (sora soției) - fostă elevă a mea. Pe drum, mă informează cineva că ar fi mai bine să mă adresez la Comitetul de Cultură și Educație Socialistă, etaj III, care se ocupă cu cultura. Aci am fost primită cu multă bunăvoință
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lui Aurel Băeșu (acuarelă), un portret al meu de Băeșu (creion) și alte amintiri care ar putea interesa „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni. Dar, ar trebui să le fotografiați aici. Nu le pot dona. În prezent, lipsește din București, cumnata mea, profesoară pensionară, Despina Teodorescu, care ar putea să vă furnizeze câteva date mai interesante. Când se va Întoarce acasă, voi căuta să-i expun problema care vă preocupă și să-i cer să vă trimită material. Cumnatul meu D-rul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-și vândă această colecție Academiei. I-am dus colecția Întreagă tov. Acad. Iorgu Iordan. El a consultat-o, a frunzărit-o și pe urmă mi-a dat-o Îndărăt. Trebuie să se găsească această colecție, poate cu unele lipsuri, la cumnata mea Despina Teodorescu (dacă vă interesează). Încetul cu Încetul vom putea aduna câte ceva relativ la viața și activitatea socrului meu, și le vom trimite la adresa Dv. din Fălticeni. Vă rog, stimate coleg, să credeți În sentimentele mele cordial devotate. C. Motaș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
putință ca, ghicind fanteziile mele copilărești despre „America“, pe care o simboliza mătușa Estelle, să fi simțit un ghimpe de gelozie. Mult mai târziu, m-am întrebat dacă nu cumva își închipuia că tata se lăsa atras de vioaia sa cumnată. De fapt, sunt convins că el nu nutrea nici un fel de sentiment pentru mătușa Estelle, decât în legătură cu ceea ce mă privea pe mine, iar mama trebuie să fi înțeles acest lucru. (Cât de egoist apar, probabil, când mă descriu drept centrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
săraca sora mea, când m-a văzut, să pice jos, nu altceva... Mă rog, vă dați seama că nu se poate descrie așa ceva... A fost o bucurie nemaipomenită. Și am stat câtva timp la ea, și p-ormă o venit cumnată-mea, c-o auzit că m-am întors, și m-am dus cu ea acasă la noi în sat. Era vara, în iulie, și la mine în curte a fost pelerinaj, pur și simplu, că tot satul a venit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
atitudine față de mine, mi-a telefonat și m-a rugat să viu să fac intervenții, pentru că nu poate vinde casa, că nimenea nu cumpără numai o parte din casă... Și am și fost și m-am înțeles foarte bine cu cumnată-mea, care rămăsese cu doi copii mici când a fost arestat socru-meu și urma să ne trimită judecătoria sentința. Primăria renunțase, de fapt, nici n-avea ce face cu un sfert din casă și cu jumătate din teren... Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
așa? Da’ trebuia să fie cineva din lot condamnat la moarte, și-atunci sigur că l-a’ găsit pe el, mai ales că soțul meu era un om care nu-și ascundea sentimentele. Și o spus că o stat cu cumnată-său, și l-o’ întrebat: De ce nu l-ai denunțat? Și el le-o spus: De-aia, fiindcă urăsc comunismul! Comunismul i-așa și-așa... S-o-nfundat singur săracul, în loc să se apere... Și tot îmi spuneau la Securitate la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cumnatul că ăla se uita... Apoi când am ajuns după colț ne-am sărutat și-apoi mi-o tot spus: Ce groază o trebuit să bage în voi că ți-o fost frică și să mă saluți... Sora mea și cumnată-mea stăteau pe bancă și-o’ văzut că cumnatu’ nu se-ntoarce, și l-o văzut pe sergent c-o vrut să strige la cumnatu-meu, c-o văzut că eu mă feresc de el, și o crezut că cine știe cine e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cucurigu, că era pază în patru colțuri ale închisorii, că sergentul o vrut să fluiere, și ăla de sus o zis: Taci, taci că-i bine! Atunci ele și-o’ dat seama că-s eu și-apoi o și fugit cumnată-mea și când eu tocmai vorbeam cu cumnate-miu și apar și ei: Ioi, și tu ești aici! M-am sărutat cu ei și apoi zice: No, stai, că mă duc s-o anunț și pe Anuca... pe sora mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
închisorii, că sergentul o vrut să fluiere, și ăla de sus o zis: Taci, taci că-i bine! Atunci ele și-o’ dat seama că-s eu și-apoi o și fugit cumnată-mea și când eu tocmai vorbeam cu cumnate-miu și apar și ei: Ioi, și tu ești aici! M-am sărutat cu ei și apoi zice: No, stai, că mă duc s-o anunț și pe Anuca... pe sora mea, că ea rămăsese pe bancă. Ea, săraca, suferea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și el să meargă s-o anunțe pe o altă soră de-a mea care stătea în gară, că dacă am domiciliu obligatoriu și mă duc la domiciliu ea de la gară să mă vadă. Deci ei se-organizaseră... Știi? No, cumnată-mea mere la un telefon public și-l anunță pe frate-miu: Vino, și fii liniștit că Aurica-i eliberată... și nu-i vorba de domiciliu obligatoriu... Că multe săracele au avut domiciliu obligatoriu. Și-atuncea frate-miu s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au avut despre detenția dumneavoastră? Vă spun sincer că fetițele o fost atașate de mine, dar n-o fost așa ca și cum ar fi fost dacă le creșteam eu. Ele o fost atașate mai mult de sora mea și cealaltă de cumnată-mea, și nu le-am învinovățit, pentru c-o’ avut dreptate, pentru că ele săracele s-o’ jertfit și le-o’ crescut ca să nu simtă că n-au mamă și tată... Eu în schimb le-am ajutat... Pe cea mare nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Eu nu mai știam nimic de părinți. Ultimul pachet l-am primit de la sora mea de la Iași. Am zis că vreau să mă duc la Iași și mi-a’ dat bani până acolo. Am plecat direct de la Gherla la Iași. Cumnată-meu era controlor de tren, și am venit cu el cu trenu’ până acasă. M-am dus la soră-mea și a doua zi am venit acasă... Era o zi de Înviere. Când am venit în sat, am zis că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pus pe toți în buzunar! — Dintre toate teatrele în aer liber, la Verona e cea mai bună acustică? — Da. La Orange poți avea ghinion de mistral. Am făcut Aida acolo în 1967, cu Ludi Spiess, David Ohanesian și Linda Vajna, cumnata lui Giorgio Merighi. Îmi intra vântul până în stomac. În schimb, de la Herodiada din 1987 am amintiri foarte frumoase. Regia era a lui Lotfi Mansouri, directorul Operei din San Francisco. — Dirija Jacques Delacôte... — Da, dar aveam repetiții de data asta, spre deosebire de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Bine, bine, dar ce știi să faci?“ „Am liceul și trei ani de școală agricolă la Slobozia. Am fost și în Bulgaria cu autocarul“, zice el. „Totuși, ce știi să faci?“ insist eu. „Am trei copii - zice el - și o cumnată în Germania.“ „Să presupunem că te angajezi acum într-un teatru - îl întreb -, ce știi să faci?” „Ce se face în teatru“, răspunde el cu o undă de tăgadă profesională în glas. Din tonul său, înțeleg ce trebuie să înțeleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în general, s-a ocupat de o sumedenie de nimicuri pe care le tot amâna de ani de zile. Între care și explicația pe care nu credea s-o mai aibă vreodată cu cumnatul său privind la unele aventuri ale cumnatei. Nu se întâmpla nimic dacă nu s-ar fi ocupat de aceste fleacuri, dar, la sfârșitul celor două săptămâni, l-a cuprins o senzație de pace și de împlinire pe care n-o mai încercase de când terminase armata. „Ce-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
l-a lămurit pe tată că e o chestiune genetică, în sensul că nervul zgubilitic se scurtcircuitează în câteva locuri cu cel bramburitic. „De obicei, e pe linie masculină. La băieții care încurcă între ele consoanele, tații încurcă soțiile cu cumnatele. Dumneavoastră aveți cumnată?“, a scurtat medicul vizita. „Dumnezeu să vă dea sănătate, domnule doctor - s-a luminat la față sculptorul -, sigur că am cumnată. Am trei, dacă mă înțelegeți. Și o mulțime de scandaluri în casă. Dar dacă mă asigurați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe tată că e o chestiune genetică, în sensul că nervul zgubilitic se scurtcircuitează în câteva locuri cu cel bramburitic. „De obicei, e pe linie masculină. La băieții care încurcă între ele consoanele, tații încurcă soțiile cu cumnatele. Dumneavoastră aveți cumnată?“, a scurtat medicul vizita. „Dumnezeu să vă dea sănătate, domnule doctor - s-a luminat la față sculptorul -, sigur că am cumnată. Am trei, dacă mă înțelegeți. Și o mulțime de scandaluri în casă. Dar dacă mă asigurați că e de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
obicei, e pe linie masculină. La băieții care încurcă între ele consoanele, tații încurcă soțiile cu cumnatele. Dumneavoastră aveți cumnată?“, a scurtat medicul vizita. „Dumnezeu să vă dea sănătate, domnule doctor - s-a luminat la față sculptorul -, sigur că am cumnată. Am trei, dacă mă înțelegeți. Și o mulțime de scandaluri în casă. Dar dacă mă asigurați că e de la un nerv, nu c-aș fi eu un porc, atunci, e altceva. Înseamnă că problema e la ele.“ Deși nu exista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
timpul pulpele de la picioare.“ „Nu magzeniu - l-a corectat Floricel pe Florinel -, ci gamneziu.“ Întors acasă, sculptorul nu și-a mai găsit nevasta, care-și făcuse geamantanul și plecase la maică-sa, în schimb le-a găsit pe cele trei cumnate plânse și nervoase. „Porcule!“, i-au strigat ele într-un glas. „Sora noastră e o sfântă! După ce a rămas singur, sculptorul Floricel F. Popescu s-a gândit el ce s-a gândit și, noaptea târziu, când Florinel s-a dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
concluzie: ce contează două, trei consoane inversate, când totul pe lumea asta s-a dat peste cap? Când totul e invers, și familia, și morala, și valoarea?!! Cui îi pasă că pe el l-au părăsit brusc și soția, și cumnatele, când poate să găsească oricând un bărbat ca să-i fie soție și alți zece cărora să le fie amant? Și de unde atâta magneziu, ca să vindeci harababura de la genele secolului XX? „Bietul Florinel - și-a mai zis sculptorul, și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]