571 matches
-
altcineva!” s-o îmbățoșat portarul, văzând că doctorul de gardă îi pe aproape. După ce străinul o fost scos peste poartă, paznicul s-o întors la doctor. „Ce facem, domnule doctor?” Acesta privea cu ochii bulbucați de groază spre ușa morgii, cumpănind cheia în mână. „Eu zic să-l chemăm pe domnul director, că...” In acest timp, din morgă au pornit din nou strigătele, iar câinele îi ținea isonul: „Hauuu! Hauuu!” „Auziți, domn’ doctor?” a întrebat portarul, gata să se prăvălească. „Aud
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să-l ofenseze și să-l piarză. Când i-a scos Dumnezeu în cale un om atât de extraordinar, nu mai contează câteva zile de așteptare... Prin piața Palatului regal i se păru totuși că tăcerea a fost prea lungă. Cumpănind despre ce i-ar putea vorbi, își aminti cu cât interes a discutat Grigore despre nevoile țărănești. Îi zise deci, ezitând, parcă i-ar fi pipăit sufletul: ― Nici n-am pomenit, atâta ce se vorbește pe aici despre țărani și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
moșiile n-au produs nimic sau aproape, și țăranii totuși nu s-au agitat, ci și-au văzut de necazuri, au răbdat și au suferit ca și noi! Acuma, slavă Domnului, am avut un an oarecum normal. Cine a fost cumpănit a agonisit și are cât îi trebuie, cine a lenevit și a fost bețiv n-are. Așa e ordinea lucrurilor de când lumea și pământul. Pot să admit eu la Amara o nemulțumire serioasă unde țăranii umblă forfota să cumpere moșia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întrebă deodată pe vizitiu: ― Cu muncile cum mai stați, Ichime? ― Apoi stăm bine, conașule, că nici nu le-am început! răspunse vizitiul cu o șovăire. Și vremea a fost rea, c-a tot plouat, și nici oamenii nu s-au cumpănit încă la învoieli... ― A, nici învoielile nu le-ați făcut? zise Grigore. ― Nu le-am făcut, conașule, că oamenii se codesc și tărăgănesc, că pe aici a venit vestea că trebuie să se împartă moșiile la oameni, ș-apoi oamenii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
De fapt, înțelese Cosmina, privind cu atenție, doctorul fără de arginți vorbea cu argintul lui. Se oprea din când în când, ca pentru a lăsa interlocutorul să-l ajungă din urmă. Atunci răsucea moneda în aer și o prindea cu îndemânare, cumpănind pentru o clipă cum să-și țină palmele. Iar dacă întrebarea era prea complicată și insuficientă pentru a arăta calea ori felul cum trebuie să mergi pe ea, lăsa moneda să cadă și număra rotocoalele pe care le făcea. Cosmina
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
opri brusc, cineva se apropiase, azi băiatul încă nu dăduse chipuri oamenilor, așa că putea fi un stârc sau un linx sau orice altceva, acela se aplecă și-i puse un măr în punga atârnată de gât. — Frate, uite cum e, cumpăni șchiopul, acum, că se așe zase mai bine și umerii îl dureau mai puțin. Pe mine mă cheamă Constantin, așa m-a botezat popa. Că-mi zice și Ologu, asta e, n-am ce face... Nu poți să te superi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
buze, trăgând din el, cu un ochi pe jumătate închis. Chiar și așa, cu buzele țuguiate pe mucul îngălbenit, ar fi sugerat duhovnicie, dacă n-ar fi fost privirea fixă și mijită, aducând mai degrabă cu a unui măcelar care cumpănește cum să potrivească hartanul pe butuc, pentru ca satârul să-l despice dintr-o lovitură. Iar imaginea asta de gâde duhovnicesc era întregită de o smuceală din umăr și din cap, care ducea, cam o dată pe minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dacă aș ști dinainte cum le cheamă, n-aș mai fi în stare să le fac. Ar fi ca și cum m-ar sili cineva. — Tocmai. Atunci Oblicel o să-i rămână numele. O să fie și el mai liber în felul ăsta. — Așadar... cumpăni Maestrul păpușilor. Tili închise ochii. Era ca și cum ar fi dat pagina, încercând să uite ce-a citit mai înainte. Numără în gând, rar, până la zece, apoi deschise brusc ochii. Maestrul păpușilor stătea mai spre dreapta. Tili își plimbă privirile prin
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se arătă neîncrezător bătrânul. — Nu toate, socoti Jenică. Numai alea pe care le alegi. — Păi, atunci iau din alea pe care nu le aleg... Trag cu ochii închiși... Cum crezi dumneata. Să nu zici că nu ți-am spus... — Îhî... cumpăni bătrânul, socotind că trebuie să se mai gândească. Auzi, da’ dacă alea ieftine sunt necâștigătoare, alea scumpe cum sunt ? — Tot necâștigătoare. — Păi, atunci, care-i diferența ? Riști mai mult. E mai palpitant... Da’ eu nu vreau să risc, își lipi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Moș Crăciun Pe lângă tot ce i-a adus Părând a fi de preț, deși nu-s, Teribil și-ar dori în plus Și câțiva anișori în minus. Madona Divina-Madona diva Nu sunt nici snob, nici filistin, Dar dacă e să cumpănesc, În fața primei mă închin Și-a celeilalte, mă crucesc! Strămoașei Eva cu reproș Frumos exemplu, bravos! le-ai mai dat Străbună Eva, fiicelor matale! Ce, crezi că noi nu știm că te-ai culcat, Cu primul care ți-a ieșit
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
că Sammy stătuse singur acolo mă cuprinse tristețea și nostalgia. Ne-am instalat În cel mai puțin mizer separeu și ne-am prefăcut că analizăm meniurile din plastic, care nu se schimbaseră de zeci de ani. Deși eram ghiftuită, am cumpănit dacă să-mi iau pâine prăjită cu scorțișoară sau cartofi prăjiți și apoi am hotărât că În afara Manhattanului excesul de carbon era permis și le-am luat pe amândouă. Sammy a comandat o cafea simplă. Una dintre chelnerițele mele preferate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
treizeci de secunde a demonstrat că era foarte dispus să mintă pentru mine. Acuma, asta chiar e o calitate la o persoană. Așa că spune-mi, există vreun interes acolo? Mă privi cu o intensitate pe care o afișa rareori. Am cumpănit dacă să-i spun sau nu toată povestea din Istanbul și apoi am cedat. Cel puțin o persoană din viața mea trebuia să știe că nu sunt chiar așa de fără căpătâi. —Ăă... cred că se poate spune așa, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ei, se botează împreună cu tot poporul său, luând numele creștin de Mihail. Creștinarea bulgarilor are loc odată cu victoria deplină a slavizării turanicilor și cu instituirea feudalismului, în plan social-politic, în Bulgaria. După primirea botezului, Boris și boierii săi (curtea) au cumpănit între creștinismul grec (bizantin) și cel latin (roman) și au păstrat legăturile și cu Papa de la Roma și cu Patriarhul de la Constantinopol, primind preoți și cateheți din ambele părți ale creștinătății. Abia în 870, sinodul din Constantinopol, alcătuit din ierarhi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ați dat semne de anxietate cînd ați ieșit împreună. 2. Dacă evenimentul de care vă temeați a avut loc după ce ați încetat să vă mai faceți griji legate de el. 3. Dacă reușiți totuși să realizați ceva după ce reduceți ritmul. Cumpănind argumentele, întrebați-vă: Ce șanse există să se întîmple lucrul de care mă tem? Care este cel mai rău lucru care se va întîmpla în mod realist? Cît de rău ar fi lucrul acela, în realitate? 4.2.2. Care
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Bon, în schimb, a pătruns în lumea politico-militară, dar a făcut și o incursiune în gîndirea socialistă prin intermediul lui Sorel. Acesta din urmă nu numai că-i cunoaște cărțile și publică recenzii elogioase în marginea lor, dar nici măcar nu-și cumpănește admirația pentru psiholog. Comparîndu-l cu Ribot și Janet, Sorel nu ezită să scrie: Nimeni nu poate contesta că, în acest moment, Gustave Le Bon este cel mai mare psiholog al Franței" (Le Bulletin de la Semain, 11 ianuarie 1911, p. 13
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Noul Testament, istoria centurionului de la Cafarnaum (Mt 8, 5-13; Lc 7, 1-10), a celui de sub cruce (Mt 27, 54) și a celui din Cezareea (Fap 10) etc. nu sunt relatate cu scopul de a lăuda starea soldatului ori de a-i cumpăni toleranța. Faptul că în toate aceste cazuri se vorbește despre soldați, pentru evanghelist era secundar; aceste episoade au fost exploatate ulterior în favoarea meseriei de soldat.Dacă am încerca o comparație între misionarul creștin și soldatul roman, care nu se încurcă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din dorințe.” (Epicur) „Duc lipsă de multe cei care-și doresc prea multe.” (Horațiu) Cine face multe complimente le strică. (Un compliment care este supralicitat Își pierde semnificația; ba chiar mai mult, poate irita, fiind suspectat de nesinceritate sau servilitate.) „Cumpănește În gând cuvântul și În faptă gândul.” (W. Shakespeare) Să nu râdă frunza de sus când cade cea de jos. (Să nu ne bucurăm de necazul unui confrate, ignorând faptul că aceleași vicisitudini care l-au făcut să piardă un
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
grupuri de vectori constituie împreună un câmp supus unei lupte pentru echilibru. Orice stare de echilibru în care vectorii unui câmp se compensează unul pe celălalt implică stabilirea unui centru - ca, de exemplu, atunci când greutățile de pe talerele unei balanțe se cumpănesc în jurul centrului instrumentului. Astfel, un centru dinamic își face apariția în pătratul arhitectural prin chiar prezența celor patru clădiri. Un astfel de centru poate să coincidă cu centrul geometric al câmpului, cele două tinzând către o corelare strânsă. Un centru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lui Michelangelo (Bologna) ține în mână un orășel fortificat care adaugă o greutate vizuală fermă părții superioare a corpului. Tot astfel, capul Meduzei ținut de brațul lui Perseu al sculptorului Canova (figura 17), asemenea unei console, ajută la înălțarea formei, cumpănind-o totodată în jos printr-o atracție gravitațională suplimentară. Respectivele exemple arată că funcția ponderii vizuale este mult mai complexă decât ceea ce se întâmplă în plan fizic. În ceea ce privește marmura lui Canova, adăugarea capului retezat în partea superioară a corpului face
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mișcarea de du-te vino pe pământ. Împărțită de verticala centrală în două grupuri, scena îi arată pe îngerii muzicanți în partea stângă, iar Sfânta Familie și păstorii în partea dreaptă. Orizontalitatea acoperișului de deasupra, precum și șirul paralel al capetelor cumpănesc verticalitatea figurilor. Încă o dată, interacțiunea nu se realizează în mod desăvârșit. În interiorul pătratului compact al scenei care corespunde cu formatul cadrului, îngerii cântă, iar publicul meditează, fiecare grup fiind de sine stătător la locul său. Exact opusă ar putea părea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care urmează o adversativă, introdusa printr-un dar... caracteristic și care deține rolul principalului element opozițional în dialectica poemei; pot urma apoi fie explicații (introduse prin poante), fie o concesivă (deși... cu toate că...), fie o altă afirmativă care urmează să fie cumpănită printr-o opoziție sau explicată 10. Manierismul semnalat de critică, în tratarea unor teme pe care și le impune, există, dar Geo Dumitrescu este un poet liric și timpul ireversibil, tinerețea pierdută, gestul dragostei care nu se mai repetă, un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu patru decenii cînd am început să scriu despre Bacovia: acela că, în afară de fratele ziarist și scriitor, singurul sprijin al poetului a fost Agatha, privită de malițioși doar ca o sursă a întristărilor sale. Bacovia - îmi dau seama acum - a cumpănit bine cînd a scris în „Doină”: „Și cum stau de supărat,/Chiar de toate m-am lăsat... / Numai tu m-ai sprijinit/ Și, în lume,/<Iar> vorbit...” 5) Vecin cu Isis N-am întrebat pe nici un poet dacă îi pasă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iluzia recunoașterii, nu oricum, ci ca „mare poet”. Articolul aparține unui Popescu necunoscut, dar pe care îl ridică în rang: „eminentul critic”, „talent de mîna întîi”, „un estet fără pereche”. „De la Gherea n-am mai avut un critic atît de cumpănit, atît de judicios și învățat...”. „Pe lîngă el, și Dragomirescu, și Lovinescu și toți criticii noștri sînt niște cîrlani”. O „aqua forte” executată cu mînă sigură, schița surprinde comportamentul unui personaj nu chiar rar în viața literară: megalomanul. Oricum, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că nu e aptă pentru democrație. Ca și cum democrația s-ar putea ivi brusc, ca știuta zeiță din apele mării. Societatea modernă n-a ajuns la un echilibru convenabil decât acolo unde exista o clasă de mijloc destul de puternică spre a cumpăni ansamblul, înlesnind circulația valorilor pe verticală, alimentând elita cu noile energii înfiripate la bază și dând oricui o șansă, aceea a meritului personal. Absența acestei clase la noi, deplânsă insistent de Kogălniceanu, Eminescu și alți analiști, a fost de natură
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este o sămânță de revoluție și este dăunătoare pentru stat, care pierde un beneficiu mare umblând după foloase mici. Deosebit de aceasta, impozitul asupra capitaliștilor va micșora creșterea bogăției la persoanele particulare în mâinile cărora le-am concentrat actualmente pentru a cumpăni forța guvernamentală a creștinilor, adică finanțele statului. Un impozit progresiv va da un mult mai mare venit decât impozitul proporțional de astăzi, care nu este util decât pentru a ațâța tulburări și nemulțumiri printre creștini. Forța pe care regele nostru
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]