636 matches
-
rămăsese fără cuvinte. Își privea fix tălpile pantofilor și încerca disperat să nu dea acestei imagini o conotație sexuală. Directorul avu impresia că voia să se lase greu. Desigur că, în loc de preaviz, vei primi o compensație generoasă... Bull își păstra cumpătul, observând, în schimb, lipsa de concordanță dintre aromele ca de budoar din birou și iluzia de muncă în desfășurare pe care directorul încercase să o creeze așezând un teanc de coperte și șpalturi pe biroul larg. — Asta înseamnă salariul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se întunecă la ora asta aici. Toți oamenii pleacă acasă. Chestia asta n-am mai putut-o suporta, nu știu de ce. Am început să plâng cu hohote compacte, punându-mi pompele din piept la muncă din plin. Bătrânul își păstră cumpătul, dând dovadă de un calm extraordinar. Mă prinse cu mâinile de umeri, spunându-mi: — Vino-ți în fire, fiule. Ești teafăr, așa cred, zău așa. N-ai nici o treabă aici. Ascultă-mă pe mine - n-au intrat zilele-n sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a dreptul beat după ce luasem masa cu psihopata asta, care nu vedea în mine decât propria mea persoană. Doamne, cu cel fel de perversă am ajuns să am de-a face? Și, cu toate astea, am reușit să-mi păstrez cumpătul, discuția urmându-și cursul destul de firesc. Ai de-a face cu tot felul de oameni, mi-am spus eu ridicând din umeri în semn de resemnare. În plus, mai era și furunculul din cur. Și cu toate astea, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
țopăie prin casă în culmea bucuriei. Norica avea, însă, o figură abătută și, după ce schimbă cu sora sa câteva cuvinte de complezență, Virgil vru să afle ce se întâmplase. Norica, de felul ei o persoană care știa să-și țină cumpătul în aproape orice fel de împrejurare, fără să verse lacrimi ca alte femei, începu de astă dată să lăcrimeze și să-i spună fratelui ei că peste familia lor dăduse un mare și neașteptat necaz. Ce necaz?! se miră Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
un balaur care se ridică din lac mârâind. Picături de apă neagră se scurgeau pe pielea cornoasă a acestuia. David parcă împietrise când a văzut imensul balaur stând chiar în fața lui gata să-l mănânce. Dar nu și a pierdut cumpătul și-a luat sabia, sărind la gâtul balaurului, și mai apoi la gâtul șerpilor să-i doboare. Toate creaturile acelui lac au fost în cele din urmă omorâte, însă ultimul șarpe, chiar dacă a murit, l-a mușcat pe tânărul David
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cele ale fratelui meu. - Și unde le găsesc? - Cam pe unde crezi? Stéphane Înghiți În sec cu dificultate. Ideea de a-i lua amprentele unui mort Îi producea o asemenea spaimă Încît preferă să tărăgăneze și, pentru a-și păstra cumpătul, se cufundă În citirea biletului. Înălță capul, descumpănit. - Marie... de dumneata vorbește? Și restul ce vrea să Însemne? Întrebă el cu o strîmbătură de scuză. Nu citesc dialectul breton. - Vrea să Însemne că nu e o nici clipă de pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și Închise telefonul. Nicolas nu mai izbutea să gîndească deloc coerent de cînd Marie Îl Încolțise, cu un ceas mai devreme. Fusese uluit să afle că-l văzuse cînd se Întorcea acasă, cam pe la ora trei noaptea, dar Își pierduse cumpătul cînd ea dăduse la iveală brățara. PÎnă la urmă recunoscuse că se afla Împreună cu Aude, În noaptea care trecuse, pe faleză, dar că nu văzuseră nimic, nu auziseră nimic. O rugase pe Marie să-i Înapoieze brățara, să nu facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care a murit, la ora 1:30, ca să fiu mai precis. Rezultatul se dovedi eficace - Marie, care afla abia atunci informația, tresări de parcă ar fi Înțepat-o o muscă. Arthus reacționă și el, deși mai discret, dar nu-și pierdu cumpătul și se arătă Încă și mai categoric. - Eu am fost cel care a răspuns la telefon. Gildas era beat și atît de incoerent Încît n-am crezut nici o clipă că ar fi util să vă vorbesc despre acest lucru. - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la bucătărie. Îl sună Încă o dată pe Loïc și simți În sfîrșit ușurarea de a-i auzi glasul. - Unde ești? - Cu Marie... Am să-i spun totul... - Dacă faci asta, Înseamnă că s-a zis cu noi toți, Își pierdu cumpătul Gwen. - Mai bine deschide ochii, totul s-a sfîrșit deja. Ea percepu adînca lehamite a lui Loïc și intră În panică. - Nu doar tu ești implicat În istoria asta! GÎndește-te la consecințe, te implor! - Tocmai, au fost prea mulți morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
durerea neîncrezătoare pe care o citi pe chipul Mariei Îl străpunse. - Nicolas?... Nu... Nu, nu el... O simți clătinîndu-se, i se prăvăli În brațe. - Luați-o de aici! explodă Lucas. Yvonne Îl măsură cu dispreț. - Nu știi să-ți păstrezi cumpătul. Pentru un polițist, e păcat! zise ea, Întorcîndu-se către cei doi OPJ care se holbau la ea uluiți. Nu vedeți că deranjăm? Ce mai așteptați? - E adevărat, ce mai așteptați? mîrÎi Lucas, stingherit. În alte Împrejurări, s-ar fi arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
el Înșelat, Philippe Îi porunci să vorbească, iar Marie, văzîndu-l că șovăie, se Înfurie. - Vrei ca maică-ta s-o sfîrșească la fel ca ei? Îl Întrebă ea cu brutalitate, arătînd spre sicrie. - Nu, firește că nu, răspunse Ronan pierzîndu-și cumpătul. Nu știu unde s-a dus, dar azi dimineață mi-a cerut să scot Zodiacul și să-l amarez la Lancouët. - Dacă așa stau lucrurile, n-o să ajungă departe, zise Philippe. Bujiile și-au dat duhul. Lancouët. Un golfuleț adăpostit de vînturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu încetul, nu mai fu la fel de sigur ca altădată pe calmul său nativ. Unde fugeau toate sălbaticele acelea? Nu-i descifrau atitudinea pașnică? Nu-l vedeau dornic să li se alăture? În cele din urmă, își pierdu de-a dreptul cumpătul. Venise timpul să schimbe tactica. Trebuia să le forțeze să-l asculte. Habar n-avea cum putea să facă asta el singur contra mulțimii, dar trebuia găsită o soluție. Și într-una din zile, norocul i-a surîs. Poposise în
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
înțelese decât cuvântul "pașaport". D'Arrast șovăi, apoi scoase hârtiile, pe care celălalt i le smulse cu lăcomie. După ce răsfoi pașaportul, lunganul manifestă o proastă dispoziție evidentă. Își reluă discursul, scuturând hârtiile sub nasul inginerului, care, fără să-și piardă cumpătul, privea liniștit la furiosul său interlocutor. în acea clipă judecătorul se apropie surâzând și vru să știe ce s-a întâmplat. Bețivul își aruncă o clipă ochii asupra firavei făpturi ce-și îngăduia să-l întrerupă, după care, clătinându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de rachiu de pe masă care îl magnetizează făcîndu-l să tremure. S-o fi ținut el după voi toată ziulica, dar nu m-aș mira să se fi dat la fund pînă la urmă, e labil psihic, își pierde foarte repede cumpătul, face greu față presiunii, adaugă. Parcă l-am auzit spunînd că o să întîrzie puțin, își amintește Dendé, părea că ține cu tot dinadinsul să vadă pe viu cum cade Cortina de Fier, ca în volumul Scrisori îngălbenite, care se vindea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ar fi trebuit să-i racoleze pe Curist și Părințel, a fost ideea păguboasă a lui Dendé, care spera să atragă de partea lor și oameni ai Securității. Acum, mai scapă de ei dacă poți, începuse Tîrnăcop să-și piardă cumpătul, ducă se-n mă-sa de pitecantropi, nu-i poți scoate din ale lor, conchisese. M-a prins, se gîndi Roja, pregătit să capituleze, simțindu-se dispus să-i facă orice concesie numai ca să și-o ia de pe cap. Fără
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
crezi ochilor, uite e semnată clar îmi spune, Tonitza, e de la Muzeul de Artă, și ca să-mi dovedească îmi arată ștampila de Patrimoniu al Republicii Socialiste pe spate, o frumusețe, ce credeți că mă impresionați? Am încercat să-mi țin cumpătul, vă rup oasele, manglitori nenorociți, dispăreți de aici cît vă e bine, am început să țip, dar degeaba, că erau destui să le ia apărarea. Așa a început Timișoara cu poezioara lui, la noi în Piața Operei au murit cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe amîndouă? îi cere din priviri permisiunea. Nu v-am spus eu că vom învinge!? începe și Petrică să țipe în draci ca să facă atmosferă, Tiranul a fugit! Casa i-a fost cucerită! Halal înflăcărare, dom’ Petrică, își pierde Dendé cumpătul, ia să văd și eu ce ai acolo, îi smulge din mîini Bulgarului cele două pînze frumos înrămate. Tonitza, Andreescu, spuneți voi, ia să văd și eu dacă cel puțin sînt semnate, zice, falsuri, gogomănie, începe să le ia în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
represiunile. O să iasă prost, Petrică, încep să se văicărească Bulgarul și Croitorașul, privind înspre cordoanele Armatei care se apropie pas cu pas ținîndu și automatele în cumpănă, flancînd tancul ale cărui șenile scrîșnesc lăsînd urme în asfalt. Nu vă pierdeți cumpătul, n-o să ni se întîmple nimic, încearcă Petrică să-și țină oamenii aproape, acum o să vedem cîți bani face fiecare. — S-o spună oricui, dar nu mie, că astea sînt idei puse cap la cap de oamenii care au ieșit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o minune, situația s-ar mai răsturna înc-o dată, completează Curistul fîstîcindu-se puțin, cine crezi că ne-ar mai recunoaște vreun merit? — Meritele se cîștigă, nu se recunosc, le-o întoarce Roja, simțind că e pe punctul să-și piardă cumpătul. — N-am de gînd să-ți dau sfaturi, încearcă Curistul să-l tempereze, simțind momentul critic al discuției, dar oricît am face noi pe răzvrătiții tot nu ajută la nimic, — Pe lîngă asta, înainte de orice trebuie să ne gîndim și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
este discutabil. Ia vezi, se aprinde Roja, nervos că nici de data asta nu-i iese combinația, mi se pare mie sau o cauți cu lumînarea, se rățoiește, cum adică eu, dator vouă? începe să țipe. Ușor vă mai pierdeți cumpătul, încearcă Patru Ace să-l calmeze, nici acum încă nu v-ați dat seama că nu pentru asta v-am abordat? — Cum adică? se miră Roja mai potolit, atunci despre ce altceva poate fi vorba? Am rămas fără un sfanț
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fii la disperare, adăugă Tușica. Să vezi că pe zi ce trece viața ți se schimbă din rău în mai rău, iar tu nu ești în stare să te opui cu nimic. — E limpede că v-ați pierdut de tot cumpătul, dacă ați ajuns să alegeți cea mai proastă variantă posibilă din toate pe care le aveați la îndemînă, zise Roja. — Așa o fi, recunoscu Angelina, dar nu mai puteam suporta situația nici măcar o zi în plus. Ne făcuserăm pînă și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
informații că obiectivul urma să fie atacat de trupe fidele Dictatorului, ce e așa greu de înțeles? — Jur că, încă o vorbuliță dacă mai scoateți, vă treziți amîndoi pe lumea ailaltă, simți Tîrnăcop că începe din nou să-și piardă cumpătul, și asta e valabil și în cazul în care v ați gîndi să vă clintiți un pas din locul în care sînteți pînă mă întorc, e limpede? îi întrebă privindu-i țintă și aruncîndu-și arma la loc pe umăr cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vizavi de parcare. Maynard tocmai își încuia mașina, luând în vizor un grup de puști care se îndreptau spre intrare cu patinele pe umeri. Haide, am spus. — Pune tu mâna pe el, îmi spuse Lee. Eu mi-aș putea pierde cumpătul. Ai grijă să nu fie nici un copil prin preajmă, dacă încearcă să facă vreo figură, omoară-l. Priponelile solo și, pe deasupra, în haine civile sunt strict împotriva regulamentului. — Ai înnebunit? Ăsta-i... Lee mă îmbrânci afară din mașină. — Pune mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cancer, care încearcă să-l atragă pe asasinul Daliei și să-i dea cu tifla bolii ei incurabile. Am înțeles că următorul pas era acela de a-i sălta pe amanții lui Madeleine, dar mă temeam c-o să-mi pierd cumpătul. Dacă ar spune ce nu trebuie sau exact ce trebuie, dacă m-ar pune pe o pistă greșită sau pe cea bună, nu cred c-aș mai fi răspunzător de faptele mele. Cele patru nopți de pileală, picoteli în mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care câteodată se răcorea pe spinarea servitorilor, și chiar și Ruddedit se ținea departe de el. Viața mea ar fi fost strânsă ca-ntr-un clește și ascunsă dacă m-aș fi dus în acea casă. Mi-aș fi pierdut cumpătul dacă nu mi-aș fi găsit consolare în vise, acolo unde înfloreau grădini cu sute de lotuși, râdeau copii și brațe puternice mă țineau în siguranță. Meryt își punea mari speranțe în aceste vise și s-a dus la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]