66,723 matches
-
1945, alcătuit de Mircea Deac, figurează ca participant la Saloanele Oficiale din perioada interbelică, dar nu beneficiază de o fișă biografică. Majoritatea covârșitoare a tablourilor sale se află în colecții particulare și poate că acest fapt a contribuit la puțina cunoaștere a pictorului și la și mai redusa lui mediatizare. Un film documentar a fost realizat de curând și a fost difuzat la televiziune iar o mică expoziție, aproape confidențială, i-a fost consacrată la Târgoviște, după cum mi-a comunicat fiul
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
Cu ani în urmă, mai exact în anul 1996, am publicat cartea Un român în Canada. Am incercat sa umplu un gol de cunoaștere pentru românii de acasă, privați de informații despre ? trădătorii țării ?, în realitate temerarii care au ales să părăsească ? raiul ? comunist pentru o viață dura, dar demnă, în altă lume. În cazul meu, așa cum se deduce și din titlu, era vorba
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
gustului său sporit pentru rigoare conceptuală, suplețe a ideilor, raportare la toate acestea din perspectiva unei transcendențe axiologice. Există și un strop de ironie fină, aulică, abstractă, în dosul schelăriei comentatoare, afină spiritului critic junimist, un zîmbet subțire, superior prin cunoaștere, ascuțit ca o lamă, asigurându-și tot timpul o distanțare salubră. Așezând criticismul junimist în contextul european al filiațiilor și influențelor, Cornel Moraru își păstrează vigilența remarcând, de exemplu, că “în ciuda negației vehemente a trecutului imediat, junimiștii sunt în realitate
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
de noroc. Văzute ca o provocare/chestionare directă a forțelor invizibile, a pierde sau a câștiga echivala cu a avea sau nu de partea sa puterile supranaturale. Deci lumea “de dincolo” nu era o transcendență care se refuza cu totul cunoașterii. Chiar și morții informau asupra ei, iar dacă nu se dovedeau prea cooperanți în unele situații, sarcina revenea visului, poarta cea mai ușor de deschis către realitatea extinsă. În partea a doua a cărții, Lévy-Bruhl urmărește complexul mintal și afectiv
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
IM: În legătură cu sursele folosite, sunt ele exclusiv autohtone, românești, sau ați găsit material arhivistic și altundeva în Europa sau peste ocean? DD: Datorită faptului că această perioadă n-a prea fost studiată în epoca comunismului, există după părerea mea o cunoaștere destul de parțială a evenimentelor și a rolului lui Antonescu, de exemplu, în al doilea război mondial. Ca să mă documentez m-am dus la Muzeul Holocaustului de la Washington în anul 2000 și am stat acolo un an, pentru că nu am putut
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
a ceea ce Samuel Huntington numește The Clash of Civilizations. Cu deosebirea esențială că, la scriitorul român ciocnirea dintre civilizații nu este de natură conflictuală ci are efecte mai degrabă comice și, în mod evident, benefice pentru ambele părți la nivelul cunoașterii. Într-un final, pînă și hîtrul nenea Iancu ar putea ajunge referință de bază în tratatele de psihiatrie americane. E drept însă, doar ideile sale, nu și numele, pentru că background-ul său științific și țara din care provine nu dau
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus quique credit aliquid, nisi prius cogitaverit credendum („nimeni nu crede ceva dacă nu gândește mai întâi că trebuie crezut” - ideea apare și în De praedestinatione sanctorum, II, 5). Progresul cunoașterii și al credinței este reciproc<footnote Vezi în literatura noastră C. I. Sârbu, Credința și însemnătatea ei morală la Augustin, Arhidiecezana, Sibiu, 1941. footnote>. În Sermo XVIII, 2, 3 este foarte clară ideea următoare: „căci deși nimeni nu crede în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Augustin și sfârșitul culturii antice, Editura Humanitas, București, 381-382, 396, 414. footnote>. De ajuns trebuie să se ajungă nu doar la a fi cunoscător de res, ci și stăpân pe verba. Augustin afirmă imediat după convertire cele două surse ale cunoașterii: rațiunea și autoritatea. Această concluzie i se impune încă din Contra Academicos (III, 20, 43): nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de atât. Limbajul și cultura creștine sunt altfel; cultura de tip creștin, cel puțin în primele secole, se opune estetismului literaților și curiozității erudite. Dar nu curiozitatea în ansamblu o condamnă Augustin, ci doar pe aceea care coboară mintea la cunoașterea naturii inferioare. Într-o asemenea cunoaștere, mintea însăși se degradează. Episcopul este în acest loc de tot aspru, este intransigent. Să nu-l judecăm însă în afara timpului și spațiului în care s-a pronunțat. Are un imens avantaj: a văzut
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sunt altfel; cultura de tip creștin, cel puțin în primele secole, se opune estetismului literaților și curiozității erudite. Dar nu curiozitatea în ansamblu o condamnă Augustin, ci doar pe aceea care coboară mintea la cunoașterea naturii inferioare. Într-o asemenea cunoaștere, mintea însăși se degradează. Episcopul este în acest loc de tot aspru, este intransigent. Să nu-l judecăm însă în afara timpului și spațiului în care s-a pronunțat. Are un imens avantaj: a văzut și a trăit prăbușirea Romei. El
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care se respectă, cât mai ales prin „auxiliarele” textului, datorate lui Dragoș Mîrșanu, care dau o ținută mai științifică acestuia - tabel cronologic (p. 13-15), studiu introductiv lipsit de verbiajul exaltat, exclusiv teologic, al editorilor de formație clericală, foarte util pentru cunoașterea vieții, operei și pregătirii literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Micul text al breviarului lui Festus, editat și tradus în italiană de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și stilului compendiului. În acest sens, se remarcă, mai întâi, introducerea consistentă (p. 7-87), care înfățișează pe larg tradiția manuscrisă și edițiile moderne (p. 8-19), titlul operei (p. 19-25; „è tuttavia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de specialitate, cum ar fi tezaurele de la Agighiol, Rogozeni sau Vrața în sudul Dunării și Peretu sau Craiova la nord de fluviu. Nu este dată uitării nici monetăria geto dacă, tezaurele monetare descoperite și publicate în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
1981, Mariana Pintilie, Mitraismul în Dacia, 2003). Beneficiind de două stagii de documentare extinse (în anii 2002 și 2007) la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (România), dl. Carbó García a putut cunoaște în mod direct realitățile religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din Cluj-Napoca (România), dl. Carbó García a putut cunoaște în mod direct realitățile religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt tratate. Astfel, autorul se oprește la tratarea mitraismului, a cultelor egiptene, siriene, microasi atice, renunțând
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al Imperiului Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele contribuții ale autorilor români și străini în domeniul ales drept subiect de cercetare. Rezultă de aici o bună cunoaștere a bibliografiei românești și o preluare critică a informațiilor. Lucrările mai vechi, ale lui O. Floca, C. Daicoviciu, I. I. Russu, D. Tudor, M. Macrea, sau mai noi, ale lui S. Sanie, M. Bărbulescu, I. Berciu, C. C. Petolescu, M. Popescu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de collegia (în special cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se încheie cu un capitol de concluzii (IV. Conclusiones, p. 583-598), sintetic și bogat în idei originale. Concluziile autorului sunt susținute deplin de repertoriile detaliate, care denotă o bună cunoaștere a izvoarelor directe (monumente epigrafice și sculpturale) și o atentă și asiduă muncă de înregistrare a acestora. De asemenea sunt susținute și de o analiză modernă și pătrunzătoare, bine fundamentată metodologic, urmând principiile metodei istorico-comparative. Observațiile pertinente și inovatoare fac
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Goldlust, analizând capitolul I, 24 din Saturnalia - „dernier banquet païen des lettres latines”, compus de Macrobius foarte probabil către 430 (p. 23), evidențiază caracterul său programatic, pus în slujba admirației pentru civilizația tradițională, dar și în favoarea unei forme enciclopedice de cunoaștere, obiective pentru care autorul latin a reactivat cu abilitate vocabularul savant, specific cultului păgân, pe de o parte, iar, pe de alta, a utilizat cu măiestrie principiul discontinuității și al rupturii în desfășurarea lui sermo conuiuialis (La redécouverte du paganisme
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 119-144), Sylvain Jean Gabriel Sanchez se oprește asupra „formației școlare” (p. 133) a lui Priscillianus, vestitul ereziarh iberic din a doua jumătate a secolului al IV-lea ucis sub acuzația de magie în timpul uzurpatorului Maximus, evidențiind cultura sa neoplatoniciană, cunoașterea autorilor clasici, dar și a unui scriitor creștin cu autoritate precum Hilarius de Pictavium, frecventarea literaturii apocrife; toate acestea îndreptățesc constatarea că acuzația de maniheism și gnosticism adusă lui este exagerată („il n’est ni ma nichéen, ni gnostique, ni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
maladie cunoscută, că pacientul vine din est... Avea cam 40 de kilograme, era un muribund încă în marș... Nu înțelegeam pe atunci ce înseamnă că trebuie să te împaci cu moartea. El, care toată viața fusese un ateist având pasiunea cunoașterii, a tipăriturilor, a literei imprimate pe hârtie, își trăia cele din urmă zile cu acel surogat de gazetă pe care din când o ridica la ochi parcă nevenindu-i să creadă că se numea publicație. Ca și cum soarta însăși s-ar
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
în termeni neechivoci. Între altele, o tribună culturală, cum a fost Gazeta literară de-a lungul unui deceniu și aproape jumătate de existență (urmată de România literară, alte trei decenii și jumătate), trebuie privită și ca un document inestimabil pentru cunoașterea istoriei noastre literare din regimul trecut. Lucrurile se cuvin luate așa cum sînt și rediscutate fără prejudecăți.
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
al cărui unic reprezentant în Germania ar fi fost Ernst Jünger, soarta elitelor în mass-media, și o teorie a seducției bazată pe principiul plăcerii (mai cu seamă intelectuale, dar avînd certe valențe erotice) întregesc oferta de teme și prilejuri de cunoaștere și reflecție oferite de acest volum a cărui lectură respectă un vechi adagiu latin: cel al îmbinării plăcutului cu utilul. Sombart îi mai adaugă acestui coktail și ingredientele provenite din incursiunile cognitive în teritoriile pînă nu de mult tabuizate, ale
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
stau lucrurile și cu Teoria relativității a lui Einstein, invocată în incitantul articol “Capcanele și magia absolutului” apărut în numărul 50/2003 al României literare, semnat de Gina Sebastian Alcalay. În pofida numelui, această teorie nu are nici o legătură cu relativitatea cunoașterii umane, cu imposibilitatea cunoașterii adevărului. În plus, chiar dacă am trece peste aceste considerente, unanim acceptate astăzi și ne-am ambiționa să deslușim idei generale de absolut și relativ cuprinse în respectiva teorie am fi descumpăniți. Fiindcă e mai degrabă o
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
Teoria relativității a lui Einstein, invocată în incitantul articol “Capcanele și magia absolutului” apărut în numărul 50/2003 al României literare, semnat de Gina Sebastian Alcalay. În pofida numelui, această teorie nu are nici o legătură cu relativitatea cunoașterii umane, cu imposibilitatea cunoașterii adevărului. În plus, chiar dacă am trece peste aceste considerente, unanim acceptate astăzi și ne-am ambiționa să deslușim idei generale de absolut și relativ cuprinse în respectiva teorie am fi descumpăniți. Fiindcă e mai degrabă o teorie a absolutului. Astfel
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
la care face referire articolul, este singura din toată Biblia considerată a nu fi inspirată de Creator. Adevărul este că - spre susținerea afirmației inițiale privind inseparabilitatea extremelor - oamenii sunt în permanență compuși din absolut și relativ. Absolutul îi apropie de cunoaștere și Dumnezeu, relativul îi ajută să trăiască în această lume, îl folosesc pentru a-și face vilă și pentru a-și cumpăra Jeep. Nietzsche, de pildă, era fan declarat al absolutului (“Melancolia mea vrea să se odihnească în... lumea perfecțiunii
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]