1,079 matches
-
pentru că el însuși este supus greșelii: I-a părut rău și s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pămînt" [Facerea, 6:6]; Dumnezeu nu este atotputernic, întrucît se teme că Adam ar putea să devină asemeni Lui, cunoscător și nemuritor, motiv pentru care după ce l-a alungat din rai "a pus pe heruvimi și sabie de flăcări vîlvîitoare, să păzească drumul către pomul vieții" [Facerea, 3:24]; etc. Tuturor acestor "lecturi pe dos", forme ale îndoielii prin care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 5, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 272-273) „Dacă darul este ceea ce se dă celor ce mai înainte n-au adus nimic, putem spune că mintea cunoscătoare (gnostică) primește ca daruri, din contemplarea lucrurilor, rațiunile care alcătuiesc (susțin) credința fără nici o demonstrație rațională și care sunt aduse prin ea Domnului. Căci pentru credință nu aduce nimeni nimic mai înainte. Fiindcă mintea Îl privește în chip firesc și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
poate servi, într-o manieră neutră, la recuperarea proiectului pe care epistemologia de sorginte iluministă l-a ratat: anume, acela de a reconstrui ordinea unică a lumii, dar nu prin apel la fundamentarea cunoașterii la nivelul capacităților intelectuale ale subiectului cunoscător, ci prin reconstrucția categoriilor de bază ale teoriei filosofice a cunoașterii în acord cu dezvoltările istorice 92. Ideologia devine astfel un instrument al cunoașterii, un "aparat cognitiv" al cărui rol fundamental este acela de a construi un cadru pentru o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
altă alternativă în afară de aceea de a ne orienta pe calea opusă și, având subiectul ca punct de plecare, de a determina natura și valoarea actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim un punct de sprijin pentru existența obiectivă în subiectul cunoscător"100. Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un tip de cunoaștere specific oricărui grup, în funcție de mediul social care îi determină existența. Teza lui Mannheim este deci aceea că, odată cu recunoașterea relației existențiale dintre subiectul și obiectul cunoașterii, devine evident că toate credințele sunt dependente de mintea subiectului cunoscător: "Așadar, lumea ca "lume" există numai prin referire la mintea cunoscătoare, iar activitatea mentală a subiectului cunoscător determină forma în care lumea apare"106. Problema pe care o întâmpină ideologia în acest punct și aici se insinuează limita sa este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
îi determină existența. Teza lui Mannheim este deci aceea că, odată cu recunoașterea relației existențiale dintre subiectul și obiectul cunoașterii, devine evident că toate credințele sunt dependente de mintea subiectului cunoscător: "Așadar, lumea ca "lume" există numai prin referire la mintea cunoscătoare, iar activitatea mentală a subiectului cunoscător determină forma în care lumea apare"106. Problema pe care o întâmpină ideologia în acest punct și aici se insinuează limita sa este aceea că, la rândul său, subiectul cunoscător este determinat existențial. Cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este deci aceea că, odată cu recunoașterea relației existențiale dintre subiectul și obiectul cunoașterii, devine evident că toate credințele sunt dependente de mintea subiectului cunoscător: "Așadar, lumea ca "lume" există numai prin referire la mintea cunoscătoare, iar activitatea mentală a subiectului cunoscător determină forma în care lumea apare"106. Problema pe care o întâmpină ideologia în acest punct și aici se insinuează limita sa este aceea că, la rândul său, subiectul cunoscător este determinat existențial. Cu alte cuvinte, întrebarea care se pune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prin referire la mintea cunoscătoare, iar activitatea mentală a subiectului cunoscător determină forma în care lumea apare"106. Problema pe care o întâmpină ideologia în acest punct și aici se insinuează limita sa este aceea că, la rândul său, subiectul cunoscător este determinat existențial. Cu alte cuvinte, întrebarea care se pune este următoarea: realitatea socială modelează forma de cunoaștere proprie subiectului cunoscător sau, dimpotrivă, acesta conferă el însuși, prin cunoaștere, forma realității sociale? În formularea teoreticienilor contemporani, aceasta reprezintă "problema epistemologică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o întâmpină ideologia în acest punct și aici se insinuează limita sa este aceea că, la rândul său, subiectul cunoscător este determinat existențial. Cu alte cuvinte, întrebarea care se pune este următoarea: realitatea socială modelează forma de cunoaștere proprie subiectului cunoscător sau, dimpotrivă, acesta conferă el însuși, prin cunoaștere, forma realității sociale? În formularea teoreticienilor contemporani, aceasta reprezintă "problema epistemologică a istoricismului radical"107: dacă toată cunoașterea produsă de ideologie este situată social și istoric și este inteligibilă numai în relație
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
istoricismului radical"107: dacă toată cunoașterea produsă de ideologie este situată social și istoric și este inteligibilă numai în relație cu această situare, cum poate fi evitată concluzia că toată cunoașterea este, în fond, dependentă de situația socio-istorică a subiectului cunoscător? Recunoașterea dependenței lumii de mintea subiectului cunoscător, dar și a propriei situări istorice a acestuia din urmă, reprezintă o problemă care nu își găsește rezolvarea, potrivit lui Mannheim, nici măcar în cadrul concepției totale asupra ideologiei: "A doua etapă în dezvoltarea concepției totale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de ideologie este situată social și istoric și este inteligibilă numai în relație cu această situare, cum poate fi evitată concluzia că toată cunoașterea este, în fond, dependentă de situația socio-istorică a subiectului cunoscător? Recunoașterea dependenței lumii de mintea subiectului cunoscător, dar și a propriei situări istorice a acestuia din urmă, reprezintă o problemă care nu își găsește rezolvarea, potrivit lui Mannheim, nici măcar în cadrul concepției totale asupra ideologiei: "A doua etapă în dezvoltarea concepției totale asupra ideologiei este atinsă atunci când noțiunea totală
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a cunoașterii, potrivit căreia propozițiile adevărate analitic reprezintă paradigma oricărei cunoașteri. Pe de altă parte, relaționismul își propune să demonstreze că toată cunoașterea istorică este una relațională, putând fi formulată și înțeleasă numai prin referire la condițiile socio-istorice ale subiectului cunoscător sau ale observatorului. În plus, din punct de vedere metodologic, alternativa la relativism este posibilă sub două condiții: o abordare graduală a cercetării și adevărului și un grad înalt de conștiință de sine, ceea ce înseamnă o conștientizare a istoricității poziției
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la altul, ceea ce face imposibilă crearea unei baze comune de discuție rațională, nu doar între epoci istorice, culturi sau generații diferite, ci și în interiorul științelor naturii, între cercetători provenind din astfel de medii diferite 140. Deși admite că asupra subiectului cunoscător acționează factori de natură socio-culturală, precum și factori psihologici, Popper subliniază că asta nu anulează existența unui adevăr obiectiv și absolut. Eroarea de a extrage concluzia lipsei unui adevăr absolut decurge din premisa plasării greșite a obiectivității la nivelul subiectului cunoscător
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoscător acționează factori de natură socio-culturală, precum și factori psihologici, Popper subliniază că asta nu anulează existența unui adevăr obiectiv și absolut. Eroarea de a extrage concluzia lipsei unui adevăr absolut decurge din premisa plasării greșite a obiectivității la nivelul subiectului cunoscător. Or, obiectivitatea nu este o chestiune dependentă de cel care întreprinde demersul cunoașterii adevărului și care este întotdeauna, într-adevăr, situat social sau istoric și influențat de factori psihologici, ci o problemă care ține de metoda științifică. Mai precis, obiectivitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
metodele teoretice sunt funciarmente aceleași în toate științele", de ce apare această diferențiere, în cadrul filosofiei raționalismului critic, între obiectivitatea specifică științelor naturii și cea proprie științelor sociale (în condițiile în care aceasta se află în legătură cu metoda științifică, și nu cu subiectul cunoscător)? Un posibil răspuns l-am putea găsi în considerația lui Popper potrivit căreia scena teoriei sociale și politice este, mai curând decât aceea a unei "limbi comune", cea a unei permanente înfruntări între diverse "ideologii totale". De aici, decurge că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
definiții a obiectivității și prin critica "mitului contextului" nu oferă garanția că formele cunoașterii umane sunt independente de orice influență, câtă vreme metodele puse la lucru în procesul de cunoaștere, printre care și critica teoriilor, aparțin, în ultimă instanță, subiectului cunoscător (sau altor subiecți interesați de respectiva teorie), și nu vreunei autorități care transcende mediul social în care aceste metode sunt aplicate (și în care critica este formulată)148. Posibila inconsistență semnalată nu anulează, desigur, teoria popperiană în fundamentele sale: discuția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și chiar a unei societăți de tip totalitar 366. Pentru filosofii radicali de diverse tipuri, care au optat pentru o a doua perspectivă de abordare, epistemologia își încadrează cercetarea astfel încât să excludă posibilitatea interogațiilor referitoare la identitatea social-politică a subiecților cunoscători și la impactul pe care această identitate ar putea să îl aibă asupra cunoștințelor produse. În acest fel susțin acești teoreticieni posibilii itemi politici ai epistemologiei devin imuni în fața criticilor 367. În fine, există și o a treia perspectivă, conturată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
asupra procesului respectiv, primul capitol va analiza ce anume înțelege Toma din Aquino prin proces de cunoaștere. Deoarece cunoașterea presupune mereu un cunoscător, pentru a înțelege procesul cunoașterii este necesară, într-un prim pas, identificarea elementelor care disting un subiect cunoscător de un non cunoscător. Exact despre aceste elemente distinctive vorbește Toma în Summa theologiae (I, q. 14, a. 1, co.): (I.1.) [...] cognoscentia a non cognoscentibus în hoc dis tinguuntur, quia non cognoscentia nihil habent nisi for mam suam tantum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie că intenționalitatea nu este marca cunoașterii. Robert Pasnau optează pentru prima variantă și considerând că trecerea de la non-cunoscator la cunoscător este una graduală și ca pe prima treaptă a cunoașterii stă mediul (aer sau apă), în raport cu care omul este cunoscător într-o mai mare măsură; la rândul lor, îngerii sunt în raport cu omul pe o treaptă superioară a cunoașterii, iar Dumnezeu este cunoscătorul suprem. Indiferent cât de atractivă și de provocatoare aș consideră că este această interpretare, nu cred că Toma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în fine separationis a materia, cum ab omni poten tialitate sit penitus immunis; relinquitur quod ipse est maxime cognoscitivus, et maxime cognoscibilis (De ver., q. 2, a. 2, co.). [...] deoarece este necesar ca un lucru să fie receptat în intelectul cunoscător într-un mod imaterial. Astfel, vedem că natura cunoașterii se află în acord cu gradul imaterialității din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice cunoaștere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a condus către o reinterpretare a pasajului (I.4.) despre îngeri. Conform acestei reinterpretări, cred că pasajul ar trebui citit în felul următor: (A) În prima parte a textului, Toma precizează faptul că forma îngerului cunoscut, care este în îngerul cunoscător, nu diferă de forma îngerului cunoscut în acord cu modul material sau imaterial de a fi al formei. Nu este nimic controversat într-o astfel de afirmație. Formă care este într-un înger și forma unui înger cunoscut care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
exact, privind lucrurile dintr-o per s pectiva geometrica, primul capitol a avut în vedere clarificarea ultimei părți a întrebării directoare, anume delimitarea cunoașterii umane, așa cum este ea descrisă de Toma din Aquino. Și pentru că orice cunoaștere aparține unui subiect cunoscător, am încercat să aflu care anume este criteriul cognitiv, care sunt trăsăturile proprii ale unui subiect cunoscător care îl diferențiază de un subiect noncunoscator. Identificarea criteriului m-a ajutat să construiesc atât o definiție a subiectului cunoscător, cât și o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
părți a întrebării directoare, anume delimitarea cunoașterii umane, așa cum este ea descrisă de Toma din Aquino. Și pentru că orice cunoaștere aparține unui subiect cunoscător, am încercat să aflu care anume este criteriul cognitiv, care sunt trăsăturile proprii ale unui subiect cunoscător care îl diferențiază de un subiect noncunoscator. Identificarea criteriului m-a ajutat să construiesc atât o definiție a subiectului cunoscător, cât și o definiție, în linii mari, a procesului de cunoaștere. Concluziile la care am ajuns au fost ca un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aparține unui subiect cunoscător, am încercat să aflu care anume este criteriul cognitiv, care sunt trăsăturile proprii ale unui subiect cunoscător care îl diferențiază de un subiect noncunoscator. Identificarea criteriului m-a ajutat să construiesc atât o definiție a subiectului cunoscător, cât și o definiție, în linii mari, a procesului de cunoaștere. Concluziile la care am ajuns au fost ca un subiect cunoscător se deosebește de unul non-cu noscator prin capacitatea receptării active, în mod imaterial și inten tio nal
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
îl diferențiază de un subiect noncunoscator. Identificarea criteriului m-a ajutat să construiesc atât o definiție a subiectului cunoscător, cât și o definiție, în linii mari, a procesului de cunoaștere. Concluziile la care am ajuns au fost ca un subiect cunoscător se deosebește de unul non-cu noscator prin capacitatea receptării active, în mod imaterial și inten tio nal, a formei obiectului cunoscut. Odată clarificate criteriile cognitive pentru Toma din Aquino, în acest al doilea capitol îmi propun să abordez un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]