1,109 matches
-
circuit al regăsirii, fata de aici are altfel de zîmbet, de pe lama de cuțit la țiganul pleșuv, înghite pîine cu roșii, ieșiți pe altă cale de sub podul Grant, Și-ți avea în revărsare / Un potop nou de cuvinte Mateevici, a curățit cu palma bancheta pe care a mîncat, va sta peste petele de la roșii? doi răspund altfel, înfundăm, gest reflex și concomitent, băștile pe cap, țiganul, cel puțin, s-a întors cu spatele, scrie "Strada Lămîiului", trupurile la soare pe maidan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu muniția, ce-i cu închizătorul, cum funcționează, cum îl demontezi? Știam să depășim incidentele la tragere; la mitralieră erau multe rateuri și știam cum să le remediem, știam să le demontăm, să le punem la loc și să le curățim. La stația radio știam să schimbăm frecvențe, să mutăm, să schimbăm siguranțe. Nu știam alte aspecte care țineau de intimitatea construcției. La instalația de protecție a incendiilor, la fel: știam să schimbăm capsele, care-s locurile unde declanșează explozia, verificam
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Convingerea aceasta o va avea și în 1848, când, reproducând articolul lui Eliade Rădulescu despre “Critică”, apărut în “Curierul românesc”, constată că de mult se simțea trebuința de introducere a unei critici sănătoase asupra scrierilor noastre ale tuturora.. .spre a curăți atmosfera literară”. Ideea o regăsim și la Andrei Mureșanu, care pledează și el, convingător în articolele sale, pentru apariția minutului criticii în foile transilvănene.Marile mișcări cu caracter național și social, care anunță anul 1848, grupate toate în jurul ideilor de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ospăta după pofta inimii. Ciorba de pește de acolo se făcea în ceaune mari, cu apă din Dunăre atât de tulbure de nu se vedea fundul ceaunului (se steriliza prin fierbere), se făcea obligatoriu din 4-5 sorturi diferite de pește, curățiți de intestine dar fără să se spele sângele și crestați cu cuțitul pe exterior pentru a favoriza scoterea sucurilor la fierbere, se punea un minimum de legume, se acrea cu oțet și se dregea la urmă cu ardei iute zis
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vreme de iarnă, fructele vâscului, care se coc În decembrie, sunt unele dintre puținele surse de hrană ale păsărilor. Recunoscătoare, dar și stimulate Întru Înmulțire de către subtilul vâsc ce le oferă râvnita vitamină E, păsările Îl ajută În propria răspândire, curățindu-și ciocurile de cleioasele semințe pe alte crăci. Lucru pe care-l fac și elementele neanimate ale Naturii: vântul care, zbenguindu-se printre ramuri, desprinde atât de delicatele fructe pe care le strivește, lipindu-le, de prima cracă; sau ploaia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adânca înțelepciune a Marelui Străjer, Măria Sa Voievodul și-a trăit copilăria după legile pedagogiei românești. <...> L-am văzut astfel, copil cu bucle de aur, luptându-se cu roaba încărcată de nisip, cu stropitoarea mică udând floricelele și iarba, cu grebluța curățind aleea, cu biciul mânându-și calul închipuit, cu soldații de plumb așezați în rânduri și muștruluiți când nu se repezeau curagioși în luptă, cu scaunul răsturnat ca o trăsură, cu cățelușul nedespărțit de joacă, cu smeul, cu tot ce formează
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu muniția, ce-i cu închizătorul, cum funcționează, cum îl demontezi? Știam să depășim incidentele la tragere; la mitralieră erau multe rateuri și știam cum să le remediem, știam să le demontăm, să le punem la loc și să le curățim. La stația radio știam să schimbăm frecvențe, să mutăm, să schimbăm siguranțe. Nu știam alte aspecte care țineau de intimitatea construcției. La instalația de protecție a incendiilor, la fel: știam să schimbăm capsele, care-s locurile unde declanșează explozia, verificam
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
8 iulie 1941, Mihai Antonescu se arată Înspăimântat de faptul că „omenia siropoasă” a românilor și „filosofia umanitară” inoculată de evrei ar putea face să se rateze „un moment istoric” al României, În care, printr-„o totală descătușare etnică”, „să curățim [de evrei] pământul românesc”, inclusiv „trăgând cu mitraliera”. „Așa că vă rog să fiți implacabili”, le spune el autorităților guvernamentale responsabile cu epurarea etnică a Basarabiei și Bucovinei. „Omenia siropoasă, vaporoasă, filosofică n-are ce căuta aici. Am crezut și eu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care se voia stăpână peste tot și al unor principii abstracte În spatele cărora se găsea o religie profitoare În dauna unei națiuni covârșite de nevoi, și ca noi erau multe națiuni. Prin urmare, să folosim acest moment istoric și să curățim pământul românesc și națiunea noastră de toate nenorocirile [pe] care le-au abătut veacurile asupra acestui pământ În care n-am putut fi stăpâni. Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera” <endnote id="(243, p. 267)"/>. Discursul propagandistic menit să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a mii de copii nevinovați. Pentru că, din milă, Constantin a oprit uciderea pruncilor, Sfinții Petru și Pavel i-au transmis În vis adevăratul remediu. Împăratul l-a chemat pe episcopul creștin Silvestru, care „l-a botezat și Îndată i să curăți rugina de bube ce avia peste tot trupul său și rămasă curat și sănătos. Iară năroadele toate văzând acia minune, să botezară mulți fără samă” <endnote id="(497, p. 194)"/>. Tot În secolul al XVII-lea, În spațiul românesc această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369, pp. 157-158)"/>. Iată deci un posibil mod de naștere a legendei În discuție. Pentru ca băuturile spirtoase să nu se tulbure și să nu se acrească, unii cârciumari (inclusiv evrei) foloseau anumiți sulfați („vitrioluri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sânge românesc”, „păianjen”, „ploșnițe” și „lipitori umflate de sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718), ca În această strofă din Imnul Legiunii Arhanghelului Mihail : „La luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o chestiune socială; și a zis Românilor de peste Milcov: <evreii au totul În mână; ne cotropesc! Naționalitatea noastră este În pericol, veniți să o scăpăm!>, Fracțiunea a zis: trebuie să ne eliberam de evrei prin orice mijloc, trebuie să curățim țara de această plagă”. Carp aprecia modul de acțiune al Fracțiunii, maniera deschisă În care acționa aceasta spunând: „fracțiunea a avut curajul opiniilor sale; fracțiunea a zis: urâm pe evrei, Îi urâm din convicțiune, Însă nu voim mijloace pezișe, nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mi-ai spus și nu mai termini odată să-mi spui. — Numai Dumnezeu, Relule, numai și numai Dumnezeu. Tu, carele pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de Viață, vino și te sălășluiește Întru noi și ne curățește de toată Întinarea și mântuiește-te... O arătare de fiecare zi se ivi deasupra pervazului ferestrei, În timp ce Andrei Îi trage cu nădejde cu frânturile lui de slujbă, cu rugăciunile și strigările lui. — Reșou’, Andrei, reșou’! se rățoiește Leontina. Ai văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pervazului ferestrei, În timp ce Andrei Îi trage cu nădejde cu frânturile lui de slujbă, cu rugăciunile și strigările lui. — Reșou’, Andrei, reșou’! se rățoiește Leontina. Ai văzut cât a plătit coerentu’ Victor luna trecută. — Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău... — Reșou’, reșou’, bolborosește stăpâna noastră cu furie Îndurerată. — Luna trecută a plătit fiindcă am sudat mult, dadă Leontino. Acuma lasă-mă să-mi tihnească. Întinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
plinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de Viață. — Păi și cum? Nu văd cum, părințele. Cum ai să treci granița cu mâna-n cur? — Pă puțin cinșpe mii tot luăm pe ciment, oh, vino și te sălășluiește Întru noi și ne curățește de toată Întinarea și mântuiește-ne, Bunule, sufletele noastre, cinșpe mii pă puțin, cinșpe mii, cinșpe mii. Până unde dracu’ ajungem cu cinșpe mii doi inși, sfinte Dumnezeule? Trezește-te, părințele. Bolborosea cu ochii Închiși, cu fruntea căzută peste mâinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În zorii veacului al V-lea) afirma În Pateric: „Un om care Învață pe alții, dar nu practică ceea ce Învață seamănă cu o fântână: tuturor le dă să bea și pe toți Îi spală, numai pe ea nu se poate curăți”. Și tot el zicea Într-un alt loc: „A-l Învăța pe aproapele este treaba unui om sănătos și nepătimaș, altfel la ce bun să construiești casa altuia și s-o dărâmi pe a ta?”. Iar avva Iacob, un frate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
-și facă averi, ci să se preocupe de cealaltă lume, a „averilor din ceruri”, a condus la importanța ideii de fraternitate creștină. Pentru frații minori, ascultarea, ca disponibilitate către celălalt are o însemnătate centrală: „Deoarece prin ascultare de adevăr ați curățit sufletele voastre în vederea unei dragoste frățești, fără fățărnicie, iubiți-vă mereu din inimă, unii pe alții” (1 Pt. 22). Deci ascultarea și iubirea zidesc, mențin dăinuirea, pe când egoismul și faptele rele trebuiesc, din contră, destramă și năruiesc. Faptele rele trebuie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1782. S-a folosit de ediția a doua, scoasă la Atena în 1893, completând-o cu alte texte filolocalice și izbutind să imprime, până în 1991, douăsprezece volume: Filocalia sau Culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși. Dă astfel, într-o strădanie comparabilă cu aceea a lui Teofan Zăvorâtul, tălmăcitor în rusește al textelor filocalice, cea de-a doua versiune a Filocaliei în românește, după cea lucrată, preț de un veac și ceva mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
spiritualitatea poporului român, București, 2001; Bucuria întrebării. Părintele Stăniloae în dialog cu Ioan Pintea, Bistrița, 2002; Națiune și creștinism, îngr. și introd. Constantin Schifirneț, București, 2003. Traduceri: Filocalia sau Culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, I-XII, introd. trad., Sibiu, 1946-1991; Wilhelm Nyssen, Pământ cântând în imagini (Frescele exterioare ale mănăstirilor din Moldova), pref. trad., București, 1978; Sfântul Grigore de Nisa, Scrieri, București, 1982 (în colaborare cu Ioan Buga); Sfântul Maxim Mărturisitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
199, p. 42. apud F. Furet, Penser la Revolution Française, Paris, 1983, p. 66. J.-J. Rousseau, Discurs asupra originii și a fundamentelor inegalității dintre oameni: „Se cârpea mereu câte ceva, deși ar fi trebuit să se înceapă prin a se curăți locul și a se îndepărta toate vechile materiale, cum a făcut Licurg la Sparta, pentru a ridica o clădire sănătoasă.” (tr. S. Antoniu). Pierre Vidal-Naquet, „Tradition de la démocratie grecque”, în Moses I. Finley, Démocratie antique et démocratie moderne, Paris, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întristează pe măsura ei pe cel ce a uitat de Dumnezeu” (Despre legea duhovnicească, 56, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999, p. 242); 11 În acest sens, lansează următoarea exortație și scriitorul filocalic Marcu Ascetul: „Orice suferință fără voie să te învețe să-ți aduci aminte de Dumnezeu; în acest caz nu
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
greu să vorbesc. Mă doare mult, sufăr, dar este foarte frumoasă boala mea. O simt ca iubire a lui Hristos. Mă străpung la inimă și mulțumesc lui Dumnezeu. Este pentru păcatele mele. Sunt păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească (se vede aici marea smerenie a acestui cuvios părinte îmbunătățit duhovnicește și harismatic - n. n). Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
sfintele nevoințe, în Filocalia, vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981; MARCU ASCETUL, Despre legea duhovnicească, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999; MCCOUBRIE, RACHEL C. & DAVIES, ANDREW N., „Is there a correlation between spirituality and anxiety and depression in patients with advanced cancer?”, în Supportive Care Cancer, XIV (2006), Nr. 4; MCGRATH, ALISTER
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
drept în sus peste câmpia Bolochov până la marele râu Nistru deasupra satului Potoc, care sat rămâne al Moldovei. (Până la Ștefan cel Mare Țara Sepenicului a fost sortită sacrificării în schimbul unei prietenii cu Polonia). ...Țara Sepenicului este o veche țară românească, curățită de pădure de mâini harnice de români. Din timpuri imemoriale hotarul către Polonia este fixat și a rămas tot timpul neschimbat. În granițele ei istorice Țara Sepenicului a fost stăpânită și apărată timp de multe secole de români. Din Țara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]