1,765 matches
-
o lună, nici stâlpul de lângă primărie nu mai răspândea nedorita iluminație stradală. Idealismul acelui primar (pe care conducerea de partid ni-l adusese din altă comună, că ai noștri erau cam neisprăviți și primeau reclamații Încă Înainte de a-și odihni curul pentru Întâia oară În râvnitul scaun cu brațe și picioare În formă de labe de leu - rămășiță despre care se cam uita că era de obârșie neagră, capitalistă, căci fusese salvat - scaunul - din conacul unui boier Caragea, un om norocos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu soldați, ta-su-n pușcărie o ia de la bărbați!”. Titel și Onel au făcut reguli ca să se ocolească Încăierările. Cine voia să Înjure, dădea un leu În plus, după care, jos, trebuia să stea să primească trei picioare În cur de la ăl pe care-l jignise. În felul acesta distracția sporea (câtă plăcere să arzi un șut unuia care nu-ți Întoarce amabilitatea!) și toată lumea era mulțumită, problemele de onoare fiind rezolvate cu multă demnitate. Cu o zi Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
continuat cu cărbuni. Președintele de CAP se Înduplecase - de fapt, fusese obligat prin lege - să ne dea un camion pentru transport. Șofer era unul, Oaie, un om cu ciudățenii: de câte ori se apropia din sens opus vreun vehicul, el Își trăgea curul așa, spre dreapta, ca să fie mai la fereală În caz de ciocnire. Directorul urcase În cabină, lângă fricos. Noi, ceilalți, ne cățăraserăm În spate, că era timp frumos, iar Oaie mergea așa de Încet, Încât vântul produs de viteza lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îngrijorat: „Oiță, nene, ia verifică tu și vezi cam cât de tare ți-ai umplut pantalonii? Să-ți spun pe-a dreaptă, cam vine miros urât de-afară. Dacă ești drăguț, fii bun și du-te să dai șuturi mai spre curul mașinii, că suntem aici o grămadă de persoane sensibile și ne muți nasurile din loc!”. Oaie Înnebunise și izbea cu un levier. Îi promitea lui Hristu că o să-i rupă oscioarele și oasele unul câte unul, Începând cu degetele mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Eu mă cac pe regulamentul tău și-l bat de-i sună apa-n cap.” „Ce vrei, bă, să-i fac eu?” se nedumeri făurarul. „Nu știu. Schimbă legile. Mărește taxa, barem să-l scuturi de bani, ’tu-l În cur pe mă-sa de căcăcios!” Lui Titel Îi plăcu gândul măririi de taxă. Se Îndreptă către Odraslă, se așeză oftând ca sub povara unor mari și multe greutăți și-i ceru un foc. Trase de câteva ori din țigară. „Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și-i ceru un foc. Trase de câteva ori din țigară. „Am necazuri cu ăștia”, zise. „Ce-mi spui mie?” „Păi, Îți spun, că nu vreau să te ia careva la poceală. Nu știu cum să-i Împac. Tu stai aici În cur, ca un pașă, și plătești pe alții să Înjure și să ia șuturi În locul tău. Zău dacă te mint. Nu știu cum să-i mai țin p-ăștia: mi-e să nu sară la tine, că nici eu n-o să pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sclipici!”. „Da, domnule, măreția morții unei zile e mai adâncă decât cea a nașterii ei...” Băieții aveau acum prilej să-l Înjure lingușitor pe bogat: „Fir-ai al dracu’ să fii tu, Odraslă, ai călărit-o pe circăreasă. Te-n cur pe mă-ta și pe neamu’ tău! I-ai văzut-o? Cum arată?”. „N-am văzut-o, bă, că stinsese lumina. Mi l-a Îmbrăcat cu balonu’ pe Filaftache. Am pus și mâna acolo. Era așa, ca o gaură În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
despre care se zicea că nu poate să moară și că se hrănește cu copii neascultători. Daie era, Însă, pașnic și tăcut și nu-i băga deloc În seamă pe ăi de Încercau să-l necăjească strigându-i „Daie, Daie, cur de paie!”. În prima seară la internatul școlii de meserii, elevii mai mari tăbărâseră pe el, Îl țintuiseră cu fața În jos. De spaimă nu putea nici să urle. Când Îi dăduseră pantalonii jos, Începuse să se zbată și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unelte În schimbul a câteva grămezi de pește uscat. În peregrinările sale comerciale, Urmașul nu putuse să nu tragă cu ochiul la femeile ălora pe care Îi vizita. Se bucura văzând pe una mai Înaltă, mai cu țâțe bogate, lată-n cur, cu păr mai puțin pe piele, cu dinți mai albi, ochi mai codați, mă rog, Îi treceau prin cap toate lucrurile firești pentru orice bărbat. Și din nou o idee măreață ce avea, și ea, să schimbe destinele omenirii, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că tot ți se Întinde până la urechi când râzi, iar tu, Ectorașe, cu mânuțele tale de cucoană poți să Încerci la porci, berbeci sau țapi, că au crânjelu’ mai subțirel”. Ca să Închidă discuția, Vieru Încuviințase să primească două picioare-n cur, dar cu latul, nu cu vârful. Aruncaseră două tubulețe În oală și măsuraseră cele zece minute numărând, nici prea repede, nici prea tărăgănat, până la șase sute. Scoseseră pe lama de sticlă o picătură cleioasă și alburie dintr-un tub, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un târziu aia răspundea totuși, cu toate că știa bine, după rotirea sălbatică a manivelei, cu cine avea de-a face: „Da, vă rog!”. Vieru, iute, ca să nu-i taie legătura, urla de se-auzea până la drum: „Coană Marițo, futu-te-n cur!”. De atunci Îmi poartă centralista o râcă statornică, deși am Încercat de câteva ori s-o lămuresc ce și cum. Așa că nici telefonul nu e o soluție. Oricum, n-aș vrea să mă Îngroape. Când aveam vreo doisprezece ani, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mâncare gătită de mama (ai mei nu au aflat niciodată că deșertam acele oale la gunoi și că mă hrăneam În oraș cu biscuiți, rahat, covrigi ori prăjiturele grețoase cumpărate de prin holurile cinematografelor). Nu trebuia decât să-mi așez curul pe scaun, coatele pe birou, stiloul În mână și cărțile sub ochi. Cum adică nu puteam? Ce era aia că nu puteam? Învățătura era tot de oameni făcută și tot pentru oameni, nici pentru marțieni, nici pentru boi. Nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
or, eu tocmai asta nu vreau. Dacă Într-adevăr vrei să treci de bunăvoie În Partea Ailaltă, frica nu are ce căuta În ecuație. Dacă Îți e frică, atunci nu mai faci pasul ori, dacă-l faci, e vai de curul tău de sinucigaș prăpădit. Nu trebuie să apuci să te Înspăimânți. Otrava fricii Îți spurcă moartea și chiar o face inutilă, căci disprețul pentru ea e unul dintre motivele pentru care ți-o oferi, nu? Prostii. Otravă? Brrr! De unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că Moș Vasile cu Nasu’ Roșu avea prea puțină considerație pentru Director, odrasla sa ori organele de Miliție și continua să mă țină cu stânga de guler, iar cu bățul din dreapta să mă altoiască pe unde nimerea, mai ales peste cur și picioare. Cu greu, sub ploaia de lovituri, izbuteam să mă cațăr pe gard și să ajung iară În curtea școlii. Cele două porți de fotbal, cu barele făcute din câteva cărămizi ori pietre Încălecate, erau de-acuma inutile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai sus era menit a fi agățat de romburile din gardul de beton al lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu. Drăcăria se putea ajusta din curele după cât de Înalt sau scund era aprigul bărbătuș, după cât de Îngustă sau lată-n cur se vădea delicata domnișoară. Aceasta nu avea decât a se așeza comod pe policioară, iar Îndemânarea pofticiosului partener rostuia lucrurile cum trebuia. Titel Meșteru trudise o săptămână Încheiată ca să construiască aparatul lui Ion Vieru. Cel mai mult timp Îi mâncaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pagubele și să-și oblojească rănile. Nenorocire! Abia atunci și-au dat seama că din rândurile lor lipsea Însuși Căpitanul. Acesta - aveam să aflăm ulterior - zăcea rănit pe terenul de fotbal. Unul dintre avortonii bețivi Îi găurise ambele fese (bucile curului) cu o șurubelniță. Au urmat negocieri, intervenții la autoritățile județului, amenințări cu jandarmii și cu pușcăria. În cele din urmă, bravul nostru Căpitan a fost eliberat, În ciuda tuturor spumelor de la râturile acelor creaturi plămădite nu de Dumnezeu, ci de Dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de rău băuturile, a intrat În pădure, a Înaintat câteva sute de metri, a rătăcit poteca din pricina Întunericului și, mai ales, a Îndobitocirii și a adormit cu capul pe policioara leagănului iubirii, bucățică de scândură Înnobilată de atâtea și atâtea cururi goale femeiești. Cât despre Baronu, despre care nu vom Înceta, totuși, să considerăm că a fost o simplă victimă, el se pierduse cu multă vreme Înainte ca Repetentu și Vieru să ajungă la marginea pădurii. Nu se știe cum - iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
destulă, decât În dughenele dintr-un orășel ars de soare de la malul mării. Băuse puțin și stomacul i se Încrâncenase nu din pricina poveștii mincinoase care Încerca să dezlege taina fabricării de bragă și care spunea că doi turci se freacă cur În cur deasupra unui lighean, un al treilea toarnă cu ibricul apă În chiar locul joncțiunii, iar ceea ce rezultă este tradiționala răcoritoare care a intrat și În zicători, mulți dintre vorbitori folosind cuvântul, dar neavând habar ce-ar putea Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În dughenele dintr-un orășel ars de soare de la malul mării. Băuse puțin și stomacul i se Încrâncenase nu din pricina poveștii mincinoase care Încerca să dezlege taina fabricării de bragă și care spunea că doi turci se freacă cur În cur deasupra unui lighean, un al treilea toarnă cu ibricul apă În chiar locul joncțiunii, iar ceea ce rezultă este tradiționala răcoritoare care a intrat și În zicători, mulți dintre vorbitori folosind cuvântul, dar neavând habar ce-ar putea Însemna, cât din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
striga celui ascuns dincolo de ea că nu e decât un nenorocit de Avogadro, o huilă, un lignit, un antracit, un Mendeelev, un protozoar și o euglenă, un mojar și o retortă, o alveolă pulmonară și un colon Împuțit - adică mațul curului, cum Îi traducea el lui Ghiță, care apucase deja o bâtă noduroasă de sânger, lucioasă de atâta mângâiat În palme, și se pregătea să deschidă ușa și să-l altoiască pe scandalagiu. Așchia de Neamțu nu aștepta Înfruntarea, o tulea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îl păstrează pe lângă ei ca să-i distreze, să le spună bancuri, să-și dea cu părerea despre aranjamentele din fotbal și să-i facă să le curgă balele atunci când le povestește ce și cum i-ar face cine știe cărei muieruști cu curul bombat pe care o zărește trecând pe trotuarul de lângă terasa unde se bețivănește pe banii șefilor și Împreună cu ei. Rechinu și-a luat o nevastă pe care am poreclit-o Îngerița și pe care el, chinuit de aprigul demon al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
inimă. Înghiți În sec, privind ochii care Îl țintuiau goi, ieșiți nefiresc din găvane și lăcrimând Întruna. Își Învinse sfârșeala și rosti cu glas tare și vesel: „N-ai treabă, nea Mitule! Stai frumușel la poartă, te uiți după vreun cur de muiere, mai o vorbă, mai alta, te odihnești și mata, ce să faci...!”. Bătrânul nu zise nimica, părea copleșit de o uimire care Îl făcuse să caște gura știrbă și-i zvântase lacrimile de pe obrazul zbârcit. Repetentu Își luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unele mărturii, aceasta era o politică de a-i dezarma pe cei care ar fi încercat să se opună regimului. În acest sens, relevantă este declarația unui judecător făcută cu ocazia pronunțării sentinței: „Voi ați fi meritat o bătaie la cur sau cel mult trei luni de pușcărie. Dar nu vă putem lăsa așa. Pedeapsa voastră trebuie să fie un exemplu pentru cei de afară. Altfel, toți ar face ca voi”. Anchetele Amintirile legate de anchetă includ durata îndelungată a acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și se poate deduce că acest factor influențează foarte puțin. Dacă efectele diferă foarte puțin, abaterea lor poate fi ascunsă de interacțiuni la care nu este posibil să se izoleze valoarea. Dacă valorile respective pentru fiecare nivel variază involuntar În curul experimentului, variabilitatea lor poate duce la interpretarea greșită a rezultatelor. În momentul anumitor Încercări, nivelurile considerate sunt de fapt identice. Se deduc din aceste observații, următoarele două reguli: 1.Înaintea Începerii unui experiment, se definesc minuțios toate mijloacele materiale care
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
ni se înmoaie genunchii... Zi-i mai departe, Mariedl. (Grete s-a cocârjat pe scaun și tremură. Mariedl închide din nou ochii și vorbește.) MARIEDL: De acum, Freddy nu mai are nici un chef să-i vâre lui Grete degetul în cur. Se uită încurcat la dantura falsă care zace pe podeaua murdară. Și pentru că totul îi este atât de penibil, Freddy scoate banii din portofel. Taximetristul râde ca un tâmpit tot timpul și îi spune ceva lui Freddy despre un pângăritor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]