423,610 matches
-
nuanțată, încărcată de autodetașarea autorului, de durerea lui reținută, de firescul povestirii ce cuprinde doisprezece ani din copilărie, flash-uri, fragmente, detalii, senzații, impresii, chipuri. Mușcata care agonizează lent, din lipsa soarelui, într-o fostă cutie de măsline, într-o curte interioară lipsită de lumină, învecinată cu o pușcărie, ferestruicile încărcate cu borcane cu murături, casa ticsită de cărți, zecile de limbi străine pe care le vorbeau părinții, convingerea absolută că Cehov, Tolstoi, Vanea, doctorul Samoilenko nu sînt doar autori și
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
editurile autohtone. Aici apare, ca număr de titluri, mai mult de o carte pe zi. Polirom a devenit la această oră un brand care impune cartea. În concurența acestor edituri, la care aș adăuga succesele de casă ale editurilor Compania "Curtea Veche" și Albatros, cel care iese treptat în cîștig e scriitorul autohton, care nu mai e privit ca un soi de povară obligatorie de editurile noastre. Ceea ce nu exclude competiția. De fapt, scriitorul român care vrea să rămînă pe piață
Scriitorul român față cu cititorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11640_a_12965]
-
pe o inutilă, în context, arborescență, autorul se complică trăgând tot felul de fire între Zorel și violonistă, dragoste și ninsoare, ninsoare și Bartolo, Bartolo și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează o descripție complicată și o exprimare dificultoasă, la limita umorului involuntar: "Zorel trase mașina în curte cu destulă greutate. Nu-și dădea seama de ce în loc să meargă înainte, Dacia lui dădea înapoi, cu încăpățânarea stupidă pe care n-o
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
dragoste și ninsoare, ninsoare și Bartolo, Bartolo și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează o descripție complicată și o exprimare dificultoasă, la limita umorului involuntar: "Zorel trase mașina în curte cu destulă greutate. Nu-și dădea seama de ce în loc să meargă înainte, Dacia lui dădea înapoi, cu încăpățânarea stupidă pe care n-o au decât obiectele. Într-un târziu, pricepu că voia să intre în curte cu fața, ceea ce ar fi
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
involuntar: "Zorel trase mașina în curte cu destulă greutate. Nu-și dădea seama de ce în loc să meargă înainte, Dacia lui dădea înapoi, cu încăpățânarea stupidă pe care n-o au decât obiectele. Într-un târziu, pricepu că voia să intre în curte cu fața, ceea ce ar fi fost mai comod, la ora și în dispoziția în care era, doar că de obicei trăgea mașina cu spatele. După ce intră în casă, cântă la pian câteva colinde, acompaniindu-l pe bătrânul său camarad negru
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
existenței mele. Familia tatălui meu a locuit la Oradea Mare pînă la refugiu din 1940, cînd s-a mutat la București. Am văzut fotografii delicate dintr-un oraș elegant, cu oameni eleganți. Casa din Oradea, de pe Academiei nr.2. Livada, curtea, biblioteca bunicii, pianul ei. Într-una din poze, o prietenă a bunicii mele. O doamnă frumoasă, cochetă, a cărei vitalitate iese din ramă. Doamna Schmelz, profesoară ca și bunica, una dintre reprezentantele unei comunități puternice, cum era cea evreiască din
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
reatribuit lui Filippo Napoletano: o scenă navală, gen cu o popularitate crescîndă în primele decenii ale secolului al XVII-lea și frecvent abordat de acest petit-maître napolitan, care a lucrat în ambianța primilor peisagiști nordici veniți la Romă, apoi la curtea Medici la Florența; își datorează redescoperirea modernă lui Marco Chiarini, care a identificat desene similare celui de la București și în colecția Muzeului de la Lille, (prezentată la Pitti în 1991 într-o expoziție similară acesteia). Operele școlii florentine reprezintă însă cel
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
XVII distanțîndu-se de formele manieriste prin interesul pentru studiul naturii (o sugerează studiul după model al lui Empoli sau căutările luministice ale lui Boscoli) și care vor exercita o influență puternică asupra viitoarei generații de artiști: acei petit-maîtres, lucrînd pentru curtea Medici, de multe ori nu doar pictori, desenatori sau gravori, ci și scenografi, arhitecți și ingineri, asemenea lui Giulio Parigi, la scoala căruia cei mai mulți s-au format. între ei, Jacques Callot, lorenezul care va poposi la curtea florentina pentru un
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
petit-maîtres, lucrînd pentru curtea Medici, de multe ori nu doar pictori, desenatori sau gravori, ci și scenografi, arhitecți și ingineri, asemenea lui Giulio Parigi, la scoala căruia cei mai mulți s-au format. între ei, Jacques Callot, lorenezul care va poposi la curtea florentina pentru un deceniu și își va lăsa definitiv amprenta cu scenele lui populate de personaje minuscule și nervoase, asemenea scenei de bătălie din expoziție, convingător atribuită de curatori maestrului. Sau Alfonso Parigi, fiul lui Giulio, cu un desen cu
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
acele icoane și lumânări aprinse, nu fericirea lui o cântau glasurile cavernoase ale coriștilor. Un amănunt dezolant, țarina ceruse ca toți cavalerii de onoare, însărcinați, potrivit obiceiului, să țină o cunună simbolică deasupra capetelor viitorilor soți, să fie pitici de la Curte. Or, dacă cel care stătea în spatele lui Vasia ridica fără efort diadema tradițională la înălțimea dorită, cel care trebuia să facă același lucru în spatele Nataliei era nevoit să întindă brațul drept gata să și-l scoată din umăr într-o
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
al feminității sale. Apoi, așa cum era, aplecată în fața lui, s-a complăcut să-l scruteze din cap până-n picioare, cu o cupiditate zâmbitoare. Dumnezeu știe că el era obișnuit să fie analizat ca un animal curios în timpul exhibițiilor bufonilor la Curte. Dar acum încerca sentimentul că acest act își pierduse semnificația originară. în fața acestei soții ciudate, el nu reprezenta, se gândea Vasia, partenerul care trebuie să fie un bărbat normal pentru femeia iubită, ci păpușa unei fetițe căreia îi place să
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
atît de bine ascunsă, și mulți artiști au păstrat doar pentru ei, și pentru un cerc restrîns de prieteni, nenumărate echivalente, unele chiar infinit mai suculente și mai corozive. Cu mai mulți ani în urmă, Simion Mihuță, celebrul anticar de la Curtea Veche, a primit spre vînzare, de la un binecunoscut istoric de artă, două desene grele și pioase, ambele nesemnate. Primul reprezenta o scenă de spovedanie, dar pe sub pulpana sutanei doamna îngenuncheată mărturisea, în priză directă, o smerită și nobilă artă a
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
sîrbească. Mergeam cu rudele în piață și cumpăram Vegeta pentru toate prietenele mamei de la București, pungi, cutii, toate cu chipul bucătarului șugubăț. Mai tîrziu am aflat cine este Lepa Brena, vedeta sexy a televiziunii sîrbești, văd și acum pelerinajele prin curtea bunicii din buricul tîrgului cu mărfuri de contrabandă, la mare preț. Copilăria mea mirobolantă înseamnă și muzicalitatea acestei limbi, și conviețuirea împreună cu sîrbii, și chefurile, și cheful de viață, și fanfara, și tuba, și țambalul, și certurile aprige, și prieteniile
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
Să urmărim, alături de George Geacăr, felul în care un atare nefast "element" se prezintă în creațiile ulterioare ale lui Marin Preda. în Moromeții, volumul doi: "Limba ascuțită a lui Moromete nu mai are virulența de altădată, cu toate că și acum, în curtea sa, cu prietenii săi, îl mai ironizează pe cîte un Bilă care are în permanență creioane în buzunarul cămășii, pentru că Ťține legătura cu Uniunea Sovieticăť. Această legătură cu Uniunea Sovietică este ironizată acum, în 1967, în ton cu recenta frondă
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
oameni ca noi. O călătorie firească, în genul unei "excursii" la țară, în lumile "diferiților", face Ruxandra Cesereanu, împreună cu studenții ei clujeni de la Facultatea de Jurnalistică. Poveștile, ascultate și scrise pe parcurs, s-au adunat într-o carte, A doua Curte a Miracolelor (fiindcă a existat și o primă curte a miracolelor sau, mai bine spus, am "dibuit" fărîme, cioburi și așchii din ea), de curînd apărută la editura Tritonic. Prefața conducătoarei de expediție, dacă o putem numi așa, e și
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
excursii" la țară, în lumile "diferiților", face Ruxandra Cesereanu, împreună cu studenții ei clujeni de la Facultatea de Jurnalistică. Poveștile, ascultate și scrise pe parcurs, s-au adunat într-o carte, A doua Curte a Miracolelor (fiindcă a existat și o primă curte a miracolelor sau, mai bine spus, am "dibuit" fărîme, cioburi și așchii din ea), de curînd apărută la editura Tritonic. Prefața conducătoarei de expediție, dacă o putem numi așa, e și un fel de avant-propos al receptării critice. Toți studenții
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
și ultimul, avertizează prefața) experiment pe teme de antropologie urbană, la graniță cu proza "excluderii", a orașelor de sub oraș, se dovedește, astfel, "datoria" plătită, de la distanță și fără ca ei să afle vreodată, anonimilor din subterană. Ruxandra Cesereanu & co, A doua Curte a Miracolelor, Tritonic, Cluj, 2004
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
nebuloase din acei ani ai precipitării culturii și civilizației românești spre modernitate dobîndesc sens și logică. De aceea, retipărirea ei după aproape trei decenii este binevenită. n Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, ediția a II-a, revizuită, Editura Curtea Veche, București, 2004, 120 pag.
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
adormit"(Pentru poezie) Ciclul Lu Li & Weng Li ne rezervă surpriza unei bijuterii asianice care arată (și) posibilitățile livrești cu totul deosebite ale lui Andrei Codrescu. Lu Li & Weng Li sunt doi tineri chinezi din secolul XIII, ea curtezană la curtea imperială, el războinic, "frate și soră, fie iubiți sau, poate amândouă". Fără a ști dacă se vor întâlni vreodată, cei doi își scriu poeme pe care nu și le trimit. Un fel de jurnal al absenței, un epistolar închis, așa
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
ani în urmă am fost împreună la Foeni, la Otelec... Am colidat cam toate zonele unde acum se întinde ca un blestem, apa tulbure aducătoare de tragedii. Avem de acolo amintiri despre oameni și întâmplări, despre case și pământuri, despre curți curate și despre animale îngrijite cu dragoste. Iar acum... Privim la televizor înmărmuriți, ca la un spectacol îngrozitor regizat de natura dezlănțuită și oarbă. Seară de seară, de peste două săptămâni. Vedem pe toate posturile de televiziune apele unei mări murdare
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
erau adevărate. Fuseseră uciși toți. Un corb croncăni undeva în apropiere, de parcă priveliștea l-ar fi zguduit și pe el, apoi tăcu. Cu inima zdrobită, Melmont îngrămădi niște surcele sub masa din bucătărie și le dădu foc. Apoi ieși în curte și așteptă până când fumul începu să iasă pe găvanele ferestrelor. Voise ca prin foc să-și purifice suferința, dar nu reuși. Încercă să-și amintească rugăciunile pentru morți, însă frazele păreau să i se fi înțepenit în dosul minții. Apoi
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
și la obiectele lui muzeale păstrate la Carnavalet pe care îl revăzui abia ieri, la 1 iulie 2002... Carnavalet, muzeul municipalității. Rue Pavé colț cu rue Francs Bourgeois, aproape de Madame Sévigné, strada... Vitraliile, la intrare, statuia lui Ludovic XIV, în curte. O vacă feudală, (firmă de băcănie) lângă multe chei vechi cu aspectul lor de unelte de lucru primitive, ori de științe încă de pe vremea când se credea că soarele se învârte în jurul pământului... înăuntru, în treacăt, Patinatori pe Sena de pe la
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
de principele român fiind - cum singur mărturisește - "împins și poftit" de unii "prieteni streini", mai ales de cei de la Academia de științe din Berlin. Lucrarea a fost scrisă în anii 1715-1716, cînd Cantemir se afla în Rusia, în exil la curtea lui Petru cel Mare. În poziția sa de consilier intim al țarului și de "principe prea luminat al Rusiei", Dimitrie Cantemir era, foarte probabil, la curent cu duelul practicat frecvent de ofițerii de la curtea marelui țar occidentalizant. "Exercițiul armelor" Moldovenii
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
afla în Rusia, în exil la curtea lui Petru cel Mare. În poziția sa de consilier intim al țarului și de "principe prea luminat al Rusiei", Dimitrie Cantemir era, foarte probabil, la curent cu duelul practicat frecvent de ofițerii de la curtea marelui țar occidentalizant. "Exercițiul armelor" Moldovenii, ca și muntenii, nu prea au cunoscut duelul nici în epoca post-Cantemir, în timpul regimului fanariot. Pe de o parte, în civilizația turco-fanariotă nu există tradiția duelului și, pe de altă parte, acest regim a
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
din }ările Române. S-a perpetuat plăcerea de a poseda, de a folosi și de a expune arme frumoase și eficiente, dar ea răspundea nu practicii duelului, ci mai degrabă celei a vînătorii. Conform cronicii pitarului Hristache, de pildă, la curtea domnitorului muntean Nicolae Mavrogheni, " Vedeai săbii ferecate, / Tot prin păreți spînzurate, / Mai pistoale, buzdugane, / Măzdrace și iatagane,/ Suliți, hangere, cuțite, / Ca acele ascuțite, / Măciuci, mai puști ghintuite, / Toate prin păreți lipite".1 Cînd nu erau expuse pe pereții conacului, armele
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]