1,183 matches
-
un Rimbaud sau un Van Gogh. Unii, ca frații Goncourt sau ca Mérimée, vor căuta favorurile unei aristocrații de parveniți și vor Încerca, fără vreo satisfacție reală, să joace pe lângă nobilimea napoleoniană rolul pe care-l jucau predecesorii lor pe lângă curtenii lui Ludovic al XV-lea. Dar marea lor majoritate vor Încerca să opereze o declasare simbolică. Flaubert, de exemplu, ducând o viață de burghez bogat de provincie, stabilește a priori, că el nu mai aparține burgheziei; el realizează o ruptură
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Verona, ieșind învingător din conflictele cu femeile, inclusiv cu regina, și cu sfetnicii Curții, în special cu rivalul său, bufonul Fagotti (sau Glomez). Prin șiretenie și istețime, el scapă de pedepsele atrase de atacurile sale îndrăznețe împotriva cârmuirii și a curtenilor. Înțelepciunea eroului se evidențiază în răspunsuri, devenite frecvente în literatura folclorică, de tipul: cel mai repede umblă gândul, vinul cel mai bun este cel neplătit și de la mesele altora, cea mai mare laudă o aduce cel care vrea să înșele
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
trece prin cenzură bisericii. Reprezentațiile teatrale de la curte, de un fast impresionant pentru societatea engleză, puse în scenă după tiparele barocului, urmau ad literam indicațiile regelui și ale reginei. Desigur există și o motivație psihologică: aceea de a-si impresiona curtenii și nobilii parlamentului prin măreția demersului artistic și prin plasarea figurii regelui în centrul atenției. Un punct dureros al domniei sale o reprezentau luptele dintre curentele religioase și neînțelegerea regelui cu reprezentanții bisericii. În lucrarea intitulată: Memoirs of The Court of
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
niște cronicari. Desigur, se recomandă păstrarea unei atitudini rezervate față de informațiile apocrife, din cauza subiectivismului autorului anonim în prezentarea unui eveniment. Într-o epocă religioasă, contemporanilor lui Iacob probabil că li s-a părut ciudată atracția tânărului rege pentru ducele Lennox. Curtenii au pus-o pe seama vârstei și a faptului că era orfan. Însă"un bărbat de vârstă mijlocie, care îl săruta pe Carr, cu brațele trecute în jurul mijlocului lui, probabil că i-a deranjat pe mulți"<footnote http://www.greatsite.com
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
accesat la data de 4 iul. 2009) footnote>:"Regele îndrăgostit îl vizită zilnic, se ocupă personal de averea să și chiar și de educația să, pe care o găsea mai mult decat insuficientă și la scurt timp l-a prezentat curtenilor invidioși ca fiind intermediarul prin care se vor obține de acum înainte toate favorurile."<footnote Șir Walter Scott Secret History of the Court of James the First, containing I. Osborne's Tradițional Memoirs. ÎI. Șir Anthony Weldon's court and
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
s-a refugiat la curtea lui Ludovic al XIV-lea, unde a trăit în asceza până la sfârșitul vieții. Versiunea oferită de lucrările apocrife este alta, surprinzătoare:"Între timp, majestatea să străduindu-se să părăsească regatul în grabă, însoțit de câțiva curteni, printre care era și Șir Edward Hales; și în Kent, a urcat pe o navă, pe care se aflau treizeci și șase cu bărbați înarmați. Aceștia l-au folosit pe rege și i-au tratat pe curtenii săi cu o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
însoțit de câțiva curteni, printre care era și Șir Edward Hales; și în Kent, a urcat pe o navă, pe care se aflau treizeci și șase cu bărbați înarmați. Aceștia l-au folosit pe rege și i-au tratat pe curtenii săi cu o mare nepolitețe și lipsa de educație, si au luat de la maiestatea să trei sute de guinee, tot ce avea la el, si sabia: însă când și-au dat seama cine era, s-au oferit să-i înapoieze atât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
în lucrarea să intitulată Le mignon du roi"cadourile se succedau conversațiilor, iar Ludovic a împins fără ezitare familiaritatea [dintre el și Cinq Marș, n.n.] până la a-l numi pe Henric « Cher ami », lucru care, pentru acea epoca, era îngrozitor. Curtenii erau împărțiți între stupefacție, admirație și, poate deja gelozie față de acest cuplu complementar. S-a încheiat un târg între cei doi bărbați: Henric nu va intra în această relație atâta timp cât nu a promis că «nu o va mai vedea pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
s-a-ntîmplat oare... S-a putut ca musulmanul Din Hotin să calce legea poruncită de sultanul? (s-aud zgomote afară) {EminescuOpVIII 224} [SCENA V] O STRAJĂ Stai pe loc.... nu-i voie... UN GLAS Las-o... E-o femeie, bre. (vin curtenii și boierii) L[ĂPUȘNEANU Ei, aprod, cine-i acolo? [APRODUL] E-o femeie care vrea Să se plângă... [BOGDANA] O! lăsați-mă odată să ajung pân-la sfârșit, Căci ce sufăr eu în lume nu mai e de suferit. În sfârșit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-nceput neînvinsa cetate și stâncile ei, cu neputință de a fi urcate, urmarea neapărată ar fi numai osteneli zădarnice și o măcelărire de prisos a oștirii proprii. Dar oricât de cuminte și admisibil era acest sfat, eunucii, oamenii de casă, curtenii mai înalți și pajii imberbi ai împăratului i se opuseră cu viociune și îndărătnicie și se făcură luntre și punte pentru a pătrunde cu opinia lor, ca trupele adecă să meargă de-a dreptul contra cetății Prosakon si contra lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vitejești, dă naștere artelor, face viața suportabilă, pune sare și piper la banchete etc. Astfel încât e mai bine să dorești să fii nebun decât înțelept... Bine, de acord cu nebunia bufonilor, a negustorilor, a teologilor, a filosofilor, a femeilor, a curtenilor. Dar cum rămâne cu cea a preoților, a călugărilor, a episcopilor, a cardinalilor, a papilor și a regilor, incluși și ei în enumerare? Erasmus nu cruță pe nimeni, iar râsul devine treptat unul silit pe măsură ce înaintăm în lectură... Acestui creștin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosofa înseamnă a muri, Montaigne dă și el una, care-i pare a fi singura posibilă: scopul nostru este plăcerea... Orice ar gândi preoții, filosofii care le cântă în strună, oamenii de rând, unii sau alții, papa, regele, bărbații, femeile, curtenii cei mai rafinați sau țăranii cei mai neciopliți, cititorii lui Platon și adepții lui Augustin, lăudătorii Bisericii și comentatorii Sumei teologice, cărturarii, erudiții și cititorii posesori de biblioteci bogate, tăietorii de lemne neștiutori de carte în adâncul pădurilor lor, oamenii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
foarte arătoase, altele cu stagii vechi de activitate, apoi niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, un cal de îmblânzit, dar și o furtună, o masă bine garnisită, niște curteni și curtezane, dar, ne amintim acum, și parfum, dansuri, o rochie... Tot atâtea ocazii, pentru docți și persoane serioase, să-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vor libertatea de a spune adevărul. De aceea „toate referatele și intervențiile Încep cu o laudă adusă partidului și șefului său și se Încheie la fel. Ca la curte. Cu plecăciunea rituală. Întregul congres de la București a fost un congres curtean. De cîtă ape să fie nevoie pentru a șterge pata ipocriziei intelectuale, pată stăruitoare dacă ne referim, printre altele la această Conferință?” (p. 149). În ceea ce privește critica făcută unor scriitori din România, la o primă vedere s-ar putea spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de avantaje a boierilor din ținuturile de margine Lăpușna, Orhei și Soroca 20. Inițial acestora li se oferiseră privilegii în schimbul obligației de a păzi hotarul de la răsărit expus deselor incursiuni tătărăști. Ca urmare a accentuării dominației otomane, sarcinile militare ale curtenilor și slujitorilor s-au diminuat, Poarta dorind anihilarea forțelor combative interne, garantând în schimb apărarea țărilor române cu oștile sultanului. De-a lungul secolului XVII, privilegiile fiscale ale curtenilor s-au restrâns progresiv, silindu-i pe unii dintre aceștia să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
incursiuni tătărăști. Ca urmare a accentuării dominației otomane, sarcinile militare ale curtenilor și slujitorilor s-au diminuat, Poarta dorind anihilarea forțelor combative interne, garantând în schimb apărarea țărilor române cu oștile sultanului. De-a lungul secolului XVII, privilegiile fiscale ale curtenilor s-au restrâns progresiv, silindu-i pe unii dintre aceștia să prefere plata cislei țărănești 21. Gheorghe Duca, interesat în sporirea numărului contribuabililor, le-a agravat situația, introducând pentru ei o nouă dare, ialovița. Perceperea acesteia reiese dintr-o poruncă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interesat în sporirea numărului contribuabililor, le-a agravat situația, introducând pentru ei o nouă dare, ialovița. Perceperea acesteia reiese dintr-o poruncă dată în toamna anului 1669 prin care se cerea „a vinde toată vita câtă va hi luată de la curteni, pentru orânduiala lui mai și pentru dajdea calului și pentru ialoviță“, iar „care nu-și vor hi dat banii până acmu să aibă a scoate toată vita în târgu să i-o vânză să hie istovită și să aducă banii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1614, prin care negustorilor veniți din Polonia li se permitea tranzitarea Moldovei, cu toată marfa și cumpărăturile lor, dar numai pe drumul de la Cernăuți, Hotin și Soroca 23, se pare că locuitorii din vecinătatea acestui culoar comercial, cei mai mulți dintre ei curteni, s-au orientat spre creșterea animalelor. În plus, putem presupune că, în condițiile pregătirilor Porții pentru campania de cucerire a Cameniței, domnului Moldovei i s-a cerut o îngrădire a exportului către regiunile ce urmau a fi ocupate. Introducerea ialoviței
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-și identitatea când redobândește culoarea inițială a pielii. În Filerot și Antusa se pierde, din păcate, prin amplificări și modificări ale echilibrului compoziției, farmecul inegalabil al capodoperei lui Vincenzo Cornaros. Însă în ciuda tuturor transformărilor, mai transpare ceva din schema romanului curtean medieval. Textul noii scrieri este gustat în secolul al XIX-lea, fiind păstrat în paisprezece manuscrise de la Biblioteca Academiei Române și într-un manuscris din Biblioteca Muzeului Oltenia de la Craiova. Ediții: Doui amanți. Fileroth și Anthusa (compunere de Radu S. Câmpiniu
FILEROT SI ANTUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
Benedetto (Benedict) din Dizionario degli Scrittori Greci e Latini, citat, și alte lucrări ale aceluiași cercetător. 8. Cassiodor Prosperitatea și pacea politică și socială din primii ani ai domniei lui Teodoric încep să pălească începând de prin 520; regele și curtenii săi, totodată, încep să-i persecute pe romani; urmează sângerosul și devastatorul război dintre goți și greci, în urma căruia Italia, între 535-555, intră sub opresiva și nemiloasa stăpânire bizantină. În 568, după mai puțin de douăzeci de ani, are loc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
inspirate din poemele sale se pierd aproape cu totul într-o masă de compoziții frivole, găunoase și convenționale”. Totuși, Venantius reușește uneori să înnoiască prin modificări profunde unele genuri literare cum este, de exemplu, epitaful. De altfel, servituțile vieții de curtean cu care Venantius trebuise să se obișnuiască în aspra și semibarbara societate francă l-au constrâns să producă o serie aproape neîntreruptă de celebrări encomiastice ale regilor și ale potentaților. b) Operele în proză Venantius a mai scris, în proză
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sunt patetice, cuvintele gradând o ascensiune dibace a „tensiunii”, bunăoară când vorbește despre turci, împotriva cărora cârtește necontenit, dacă nu protestează chiar vehement. Șfichiuirea alternează cu sarcasmul ucigător, celebră devenind descrierea manierei osmanlâilor de a face politică pe picior mare. Curtean desăvârșit, G. agreează și descrie ceremoniile, vădind un ochi atent și o pană capabilă să rețină și să transmită sugestii vizuale. Nu mereu și nu în toate cazurile. Dacă descrierea unora dintre ctitoriile brâncovenești nu îi reclamă decât întrebuințarea unor
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
să fie un periodic al exilului care manifestă o atitudine protestatară față de regimul din România și apără permanent demnitatea scriitorului român, a culturii române în general. În editoriale sau în rubrici speciale - „Aspecte literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea imposturii
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
autoritate și putere. Nu-i place să se supună ordinelor celorlalți decât dacă are de câștigat, astfel încât, pentru grup, dacă interesele Prințului corespund cu ale echipei, el se implică eficient, dar poate și submina scopurile grupului cu scopurile sale; 4) „Curteanul” dezvoltă comportamente ingrațiatoare în prezența persoanelor cu autoritate și putere, tinzând să fie autocentrat, dar nu în modul evident al Prințului. Dorește să mulțumească, fiind o persoană influentă în grup, dar nu ofensează pe nimeni simulând câștigurile pentru cei cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
displacă, dar apreciază modul său de lucru și rezultatele obținute; 5) „Subminatorul” este interesat să dețină controlul și să influențeze rezultatele grupului, fiind un membru mai în vârstă al acestuia, conservator, cu multă informație și experiență acumulate. Se aliază cu Curteanul pentru a obține poziții de forță. Într-un conflict, ei sunt catalizatori ai acestuia; totuși, nu participă la conflicte pe care nu doresc să le câștige. Nu sunt plăcuți, dar sunt respectați. În unele organizații, Subminatorul acționează în postura de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]