689 matches
-
10. Salagean Anisoara, născută la 1 decembrie 1969 în localitatea Jidvei, județul Albă, România, fiica lui Căpățina Nicolaie și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 90766 Furth, Albrecht Durerstr. 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței nr. 28, ap. 14, județul Mureș. 11. Schilling Adina-Manuela, născută la 13 ianuarie 1970 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Girleanu Lucretiu și Eleonora, cu domiciliul actual în Germania, 82216 Maisach, Am Gut 4, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
județul Bacău. 29. Csegzi Andras, născut la 12 septembrie 1963 în localitatea Măgherani, județul Mureș, România, fiul lui Bela și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 78713 Schramberg, Aichhalderstr. 31, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței nr. 54, ap. 18, județul Mureș. 30. Dumitrache Stelian, născut la 10 februarie 1981 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Claudiu și Henrieta, cu domiciliul actual în Germania, 89231 Neu-Ulm, Bahnhofstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 360 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133878_a_135207]
-
Timiș. 137. Nemeș Tunde-Emese, născută la 13 mai 1970 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Iosif și Olga, cu domiciliul actual în Germania, 66115 Saarbrucken, Steinstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței nr. 34, ap. 14, județul Mureș. 138. Nemeș Olga, născută la 4 august 1943 în localitatea Măgherani, județul Mureș, România, fiica lui Kacso Jozsef și Kasa Berta, cu domiciliul actual în Germania, 66115 Saarbrucken, Steinstr. 17, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
138. Nemeș Olga, născută la 4 august 1943 în localitatea Măgherani, județul Mureș, România, fiica lui Kacso Jozsef și Kasa Berta, cu domiciliul actual în Germania, 66115 Saarbrucken, Steinstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței nr. 34, ap. 14, județul Mureș. 139. Schummer Brigitte, născută la 21 septembrie 1972 în localitatea Deta, județul Timiș, România, fiica lui Fuhri Gunther-Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 65329 Hohenstein, Pfalzstr. 8, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Prisacariu Adrian, născut la 29 august 1965 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Petria și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Fernkorngasse 88/2/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței bl. 37, ap. 15, județul Mureș. 147. Covaci Pavel, născut la 24 ianuarie 1962 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Pavel și Marioara, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Keplerplatz 1 18/A, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
26 iunie 1961 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Moise Constantin și Iren, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Dr. Otto Tschadekstr. 50/ A/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței nr. 37, ap. 13, județul Mureș. 127. Szilagyi Maria, născută la 31 martie 1973 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Bordea Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Dr. Otto Tschadekstr. 50/ A/9
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144616_a_145945]
-
se observă originalitatea subiecților și sinceritatea opiniei lor, exprimate mai ales în jurnalele lor intime. Din acestea se constată adeziunea pentru onestitate și adevăr. În trăirile lor afective se observă constanța stării lor de bucurie, tristețe, timiditate și mai rar cutezanță. Primesc critica justă cu o deosebită înțelegere și reacționează furtunos în fața nedreptății, acuzărilor nejustificate, a ironiilor dușmănoase, însoțind această reacție de o convulsie a vorbirii și o comportare dezorganizată. Lipsa de tact a adulților declanșează la ei o adevărată furtună
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
după opinia acestui autor, sunt: încrederea în forțele proprii și înclinația puternică pentru realizarea de sine; interesele cognitive și devotamentul față de profesiunea aleasă; atitudinea antirutinieră, menită să incite la analiza critică a experenței și să deschidă calea unor noi experiențe; cutezanța în adoptarea de noi scopuri neobișnuite, îndepărtate și asumarea riscurilor pentru îndeplinirea acestora; perseverența în realizarea produselor, proiectelor, precum și disponibilitatea de revizuire continuă a proiectelor pentru optimizarea lor; simțul valorii și atitudinea valorizatoare. Concretizând aceste caracteristici de personalitate pe copilul
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
univers care este asigurarea sanogenezei omului. Modul cum acești înaintași au purtat istoria medicinii pe umerii lor și nu s-au prăbușit sub greutatea ei, devine o paradigmă profesională general valabilă pentru urmași. Până la urmă trăim la umbra idealurilor și cutezanței lor, ceea ce face ca «arhetipul memoriei colective» să-i țină în viață prin astfel de evocări, de închinare în fața memoriei lor. Un al doilea aspect pe care îl evocă lectura acestei lucrări este unitatea dintre învățământ, asistență medicală și cercetarea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Culoarea galbenă este ideală pentru holuri sau pentru o cameră insuficient luminată. Contraindicații: stări febrile, palpitații cardiace, inflamații acute, stări de supraexcitare. Considerată cea mai veselă din tot spectrul, culoarea galbenă stimulează trăirea unor sentimente pozitive, cum ar fi: optimismul, cutezanța, tendința de autodepășire, stăpânirea de sine, generozitatea. 4. Verde Culoarea verde vorbește de la sine de vreme ce a fost aleasă de Creator să reprezinte culoarea naturii. Simbolizează puterea de creație, speranța, comunicarea cu forța universală și este, prin excelență, culoarea vieții, a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
propria condiție cât și iluzia că participă alături de îngeri la armonia lumii îi dă impresia că e copărtașit creării Totului universal și îndrăznește a se socoti el însuși Absolutul „oare fără să știu nu sunt eu însumi Dumne...”. Datorită acestei cutezanțe, in răzvrătirea de arhanghel, se produce o fantastică prăbușire cosmică în abis, Dan și Maria fiind proiectați în haos, iar Pămîntul recapătându-și dimensiunile inițiale. Ca dintr-un vis personajul se trezește sub forma reală, a lui Dionis. După căderea luciferica
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Facultatea de Teologie din Chișinău, Nichifor Crainic Îi Încredințează tânărului Vasile Țepordei misiunea de primul gazetar român din Basarabia, misiune pe care tânărul teolog o Îmbrățișează cu convingere și ardoare. În paginile “Calendarului” tânărul gazetar se dedică cu toată energia, cutezanța, sinceritatea și dragostea față de populația Basarabiei. Tematica prioritară a reportajelor era dezvăluirea operei malefice a politicienilor, profitorilor și afaceriștilor, a inamicilor neamului românesc. Era animat de sentimenul patriotic, ferm apărător al hotarelor României Întregite. A scris În apărarea unității naționale
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
lui Manolescu, vol. III, Brașov, 2001, p. 266-278. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, București, 2001, p. 1117-1118. A scrie despre poetul și criticul literar Gheorghe Grigurcu, o mare personalitate a culturii române, este o cutezanță. Ce să spui, mai întâi? În primul rând, e greu de explicat de unde vine această formidabilă forță creatoare. Nu-i tocmai ușor, dimpotrivă, să te scoli, zi de zi, dimineața la ora cinci să citești, să scrii și să scrii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a parcurs Cezar Ivănescu, de la inhibiție la afirmarea plenară, a fost greu și a trecut prin lipsuri, durere, îndoială, orgoliu, revoltă, disperare, nebunie creatoare. Era tot timpul conștient că trăim într-o lume absurdă și că această trăire este o cutezanță. Nu de puține ori l-am auzit spunând: ca români, ne lipsește o identitate bazată pe valori. Tot așteptăm să se schimbe ceva și această așteptare ne domină psihologic. Simțim dezamăgirea, dar continuăm să ne irosim viața așteptând. Autorul monumentalului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
concurenți, între care SUA și mai ales Germania, a cărei contribuție la comerțul mondial trecea de la 9% în 1880 la peste 13% înaintea Primului Război Mondial. Germania a datorat expansiunea activităților comerciale costului relativ scăzut al producției sale industriale și mai ales cutezanței comercianților săi, care străbăteau toate căile lumii, metodelor sale comerciale și practicării dumping-ului. Germania se transforma într-o societate industrializată. Progresul wilhelminian până în anul premergător intrării Germaniei în Primul Război Mondial este mai evident în cifre 442: creșterea de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
oferit până în acest moment, în cea de față mai apare o a treia: poezia. Mai precis spus, fiorul poetic, care conferă prozei autorului valențe poematice. Așa stând lucrurile, cartea de acum te ispitește nu numai la lectură, dar și la cutezanța de a hălădui tu însuți pe traseele bătătorite de autorul drumeț, în descoperirea cu priviri proprii a misterelor dealurilor albastre. Mistere care nu implică doar lumina și culoarea, ci și mustoasa informație de sorginte istorică și culturală aparținătoare de biografia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
abdicarea forțată a Regelui Mihai I în 1947. Metodic și răbdător, Murray ajunge la convingerea fermă că adevăratul descoperitor al insulinei este Paulescu. Astăzi, pentru noi, această concluzie este firească, La acea vreme, însă, afirmația părea o adevărată blasfemie, o cutezanță intolerabilă și de neacceptat. Într-adevăr, Charles Best (1899-1978), ultimul din cei 4 mohicani ai aventurii canadiene, trăia încă, adulat până la zeificare, fiind predictibila persoană în jurul căreia se vor desfășura programatele evenimente legate de aniversarea în 1971 a semicentenarului descoperii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
este abia perceptibilă. Solidaritatea membrilor obștii se menține și după apariția primelor elemente de feudalism românesc, care este atât de deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să le împartă după vitejia și cutezanța manifestată în lupte, n-au obținut domenii asemenea migratorilor germani, slavi, asiatici, nu s-au suprapus peste villa rustica romană, fiind, în fond, niște țărani mai înstăriți. În plan extern se manifestă revenirea, în forță, a bizantinilor la Dunărea de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lasă Înșelat de amabilitatea lui Mahomed, deși Îi i-a contestat acestuia ideologia culturală și politică. Ideea centrală desprinsă din „tragedia” lui Marin Sorescu este aceea că românii reprezintă un popor Împodobit cu cele mai alese calități: omenie, hărnicie, umor, cutezanță legendară, spirit patriotic, un popor mulțumit cu sărăcia sa, oprimat de un destin nefavorabil, de o istorie dură, prăbușită În puhoaie monstruoase asupra lui. Și aceasta se Întâmplă de două mii de ani. De două mii de ani acest popor se Întreabă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
împrejurare forță și curaj, iar mai tîrziu, cînd trebuie să îndure moartea, își deplînge pieirea pretimpurie. Nu este însă nici o contradicție în faptul că acum, după ce a îndeplinit ceea ce considera de datoria sa și a dovedit o îndîrjire plină de cutezanță, apare ca o tînără fată greacă, așa cum este de fapt. Nu este nici o contradicție în faptul că orchestra răsună din nou, după ce s-a încheiat acel solo determinat de o anumită situație. Numai că experiența ne arată că nu e
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
rostită la 125 de ani de la moartea lui Beethoven-26 martie 1952) ...,, Dar trebuie să venerăm ceeace exprimă un asemenea posedat de inspirație, indiferent dacă el vorbește prin puterea sentimentelor sau prin forța cunoașterii. A-i da sfaturi ar fi o cutezanță, chiar și din partea unui om mult mai perspicace decât mine, pentru că geniul îi luminează calea și îi oferă dese momente de luciditate, aidoma fulge rului, acolo unde noi suntem scufundați în beznă și abia bănuim din ce parte se va
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
căutarea febrilă a unor noi forme de adeziune. Pentru cel care cîștigă putere și autoritate printre deținuți/cadre, rolul esențial este cel al inițiatorului. Fiecăruia dintre cei care îl urmează el îi deschide porți pînă atunci închise, îi autorizează o cutezanță pînă atunci neexprimată, îi înlătură o timiditate mult timp resimțită. Se impune ca un model în care fiecare poate opera și poate încerca să se recunoască. El uimește, emoționează, captivează și subjugă, e capabil de o fascinație care conferă fiecărui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
omor; 34% la furt; 43% la viol). O altă valoare evident respinsă de criminali este curajul (rang 19). La violatori se constată o apreciere mai mare a două valori care sînt aparent în opoziție: ascultător, supus (rang 6), respectiv curaj, cutezanță în susținerea punctului de vedere (rang 3). La hoți nu există diferențe deosebite în aprecierea valorilor față de cea pe total de deținuți, dat fiind faptul că această categorie constituie mai mult de jumătate din eșantionul total pe care s-a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că se poate folosi de expediente; nu i-a reușit nimic. Rătăcit, plutind fără busolă și neștiind în ce sens să miște cârma statului, în sfârșit, în conduita și în caracterul său, în permanentă contradicție cu sine, ne hotărât în cutezanțe, temător în tot ce încerca; în drăz nind tot și abandonând totul o clipă după ce se încu metase, el a compromis și a slăbit fără încetare auto ritatea regală, s-a făcut totodată detestat pentru des potis mul său, disprețuit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lucru destul de comun, era foarte șovăielnic în planurile sale. A fost văzut schimbându-și brusc direcția, înaintând, ezitând, dând înapoi spre marele lui rău: pentru că națiunea l-a ales ca să aibă toate îndrăznelile, și ceea ce aștepta ea de la el era cutezanță, și nu prudență. Se zice că a fost dintotdeauna foarte înclinat spre plăceri și că și le alegea fără multe pretenții. Pasiunea aceasta pentru plăcerile vulgare și acest gust pentru dulcele trai crescuseră și mai mult odată cu înlesnirile puterii. Și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]