699 matches
-
Ambițioșilor le place actualitatea. Uitați-vă la compozitorii contemporani: cu cît sînt mai implicați în aspectul prospectiv, experimental al limbajului muzical, cu atît mai grele le sînt suspiciunile și mai sensibile orgoliile. Fapta docilității, a încartiruirii se prescrie, iar ideea cutezanței nu se iartă, probabil, niciodată. Se spune că familia și prietenii nu pot judeca un creator. Dar dacă opera acestuia circulă doar în perimetrul rudelor și al amicilor? Dacă egoismul compozitorului a ajuns să fie ca mersul pe unele terenuri
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
nici o ocazie ca să pună mîna pe o nouă distincție. Anul trecut, împlinind 70 de ani, a fost decorat de șeful statului și a primit (de fapt, a ciupit) marele premiu al Uniunii Scriitorilor. Osanalele n-au contenit - nimeni n-are cutezanța să nu-l laude, căci el este, de multă vreme, un dictator din umbră al literaturii române - totuși, ici colo, s-au putut înregistra cîteva înțepături destul de timide. Recent însă Virgil Ierunca, într-un comentariu la ŤEuropa liberăť, i-a
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
o dă spectrul ratării nu dă naștere unei răzvrătiri de expresie paroxistică, Ciprian Măceșaru avînd o blîndețe congenitală care îl contraindică pentru răsturnările de destin. Alții, în locul lui, ar fi recurs la soluția crîncenă a spiritului de frondă, aplicînd rețeta cutezanței exotice: vrînd să se afirme și neputînd s-o facă în manieră cultă, ar fi preferat expresia licențioasă și sămînța de discordie, sperînd într-o afirmare prin contrariere scandaloasă. Într-un cuvînt, ar fi devenit vulgar cu premeditare și extravagant
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
lecția expresiei neprotocolare. Pe scurt, este un excelent mesager al Greciei, nesfiindu-se să încalce lustrul inexpresiv al clișeelor oficiale, pentru a spune sincer ce gîndește despre lumea în care trăim. De aceea, Dialog cu istoria e un exemplu de cutezanță discursivă defășurată după dictonul antic al perseverenței bine calculate: gutta cavet lapidem non vi, sed saepe cadendo. Picătura sparge piatra, dar nu prin forță, ci prin cădere continuă. Poukamisas e o picătură încăpățînată care cade mereu spre a fisura mentalitatea
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
Într-un târziu au venit doi ofițeri NKVD-iști. „Cine sunt instigatorii? ” Jenia, rusoaica, făcu un pas înainte: „Asta nu-i muncă pentru femei! Rosti clar și răspicat: „Împușcați-mă! „Noi deportații urmăream muți de spaimă ce putea urma după cutezanța rusoaicei Jenia”, spune doamna Condruț. În cele din urmă NKVD-ul și-a spus cuvântul. „Politrucii” o condamnară la carceră în curtea lagărului. „Ne-am strâns cu toții seara, într-o baracă”, îmi povestește doamna... „și am urmărit-o din priviri
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
lega de Freud fără să primești repede stigmele de reacționar fascist îndrăgostit de Hitler și de negaționist de dreapta însuflețit de secrete impulsuri antisemite. Într-un cuvînt, etuva ideologică e irespirabilă și trebuie să fii cu totul sinucigaș ca să ai cutezanța de a insinua ceva la adresa întemeietorului psihanalizei. Cu o singură excepție: să fii de stînga și să suferi peste noapte o metamorfoză pe care să fii în stare să o justifici. Pe scurt, convenția sacrosanctă din jurul lui Freud nu poate
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
nici o ocazie ca să pună mîna pe o nouă distincție. Anul trecut, împlinind 70 de ani, a fost decorat de șeful statului și a primit (de fapt, a ciupit) marele premiu al Uniunii Scriitorilor. Osanalele n-au contenit - nimeni n-are cutezanța să nu-l laude, căci el este, de multă vreme, un dictator din umbră al literaturii române - totuși, ici colo, s-au putut înregistra cîteva înțepături destul de timide". Un amănunt relevant: Jebeleanu s-ar fi ales "cu mulți bani", scriind
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
grea, să capeți curaj, să învingi o piedică anevoie de trecut. Pe vremuri, o rosteau școlarii, chemați la tablă să rezolve o problemă, să facă o analiză gramaticală. Atunci, cu frica în sân, își șopteau: "Hamu' și praștia!". Să aibă cutezanța necesară... Mi-am adus aminte de această formulă de înfruntare a spaimei, auzind într-o zi o cucoană mai în vârstă, energică, zicându-și-o cu glas tare, plecând după cumpărături. Întâi, mi-a venit să râd. De concretețea ...de
Hamu’ și praștia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7063_a_8388]
-
se îndreptase, în acei ani, până dincolo de lanțul Carpaților. Chiar și în Capitală ar fi urmat ca vehiculul timișorean să-și parcurgă calea triumfală între centrul metropolei și Aeroportul Internațional Otopeni, iar apoi la Cluj pe o cale deasupra Someșului. Cutezanța spirituală și neostoita forță de creație a acestor inimoși bănățeni au continuat până spre anul 1989 și ar mai fi continuat, dar iată, de multe, de mult prea multe ori, zborul spre înălțimi e frânt de stânca nepăsării. Nemernicia unei
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
București, en pantouffle, subsemnatul l-a zărit pe Al. Paleologu pășind pe străzile Capitalei desculț. Cel în cauză preciza undeva cu nonșalanță că, nefiind nici "habotnic", nici "tombateră", își îngăduie "licențe estivale de tip hippy"! Un nonconformism al observației, o cutezanță a asociației trădează aceeași apucătură aristocratică de-a ieși pentru cîteva clipe din protocolul cercului său. Iată cum își continuă Al. Paleologu pledoaria antisistem: "Pe vremea lui Montaigne exista, însă, posibilitatea mersului călare, la trap sau în galop ușor, care
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
flacăra;/ mărul oprit de frăgezime uranica/ straluminindu-i sacii cu alge ai plămînilor;/ inima desenată în ruj;/ venele toate curgerea sîngelui/ în dorul lui după inima/ că printr-un arbore genealogic/ copie/ a șarpelui alunecînd" (Mărul de frăgezime uranica). Așijderea înregistrăm cutezanțe abia schițate, un elan de cabinet cu aspectul mai mult de elaborare decît de reprezentativitate a unei posturi rebele. Pe moment, poetul inhibat de cerebralitate și acuratețe, parcă nesigur de autenticitatea să într-o asemenea ipostază (de altminteri întrutotul legitimă
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
ironică. Viziunea sa e de tot întunecată. Nu numai în adîncul realului, ci și în lumea viselor tronează nimicul pe care-l îngurgităm cotidian, măcar ca pe un leac homeopatic. Viața se nimicește pe sine, reducîndu-se la automatisme ( factori opuși "cutezanței de-a trăi", la modul lucid ori simpatetic), animalizîndu-se: Una cu pămîntul dorm visele în interiorul cărora/ nu e nimic de găsit:/ eu mi-am făcut din băutul nimicului o ceremonie/ cu nuanțele ei zilnice:/ urmează pașii grăbiți în propriile noastre
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
în propriile noastre adevăruri:/ ca și cum sufletele și-ar da o întîlnire importantă/ și alte cîteva amănunte care mai emoționează încă//... bob cu bob încolțește în frica mea șuieratul grîului/ din steaua mortului: se trezește și indiferența apei/ pe care plutește cutezanța de a trăi/ apoi urc în suferință: la periferia ei imagini/ care nu vor să vorbească//... se mai spune că ochiul vieții privește cum stai/ ca firul cu plumb:/ agățat de imaginea Mielului care paște bucata/ aceea verde de tăcere
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
schimbe opiniile în legătură cu "rafinamentul clasic" de care scriitorii noștri nu se puteau prevala, cândva. Eugen Ionescu spunea odată că am devenit prea neînsemnați pentru a mai scrie literatură. Dar nu cumva tocmai din conștiința acestei insignifianțe se nasc și marile cutezanțe? A fost oare "euphorionismul" o simplă utopie? Desigur, o utopie fără de care însă Cercul Literar de la Sibiu, așa cum pertinent au arătat Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann, n-ar mai fi dobândit semnificația pe care o are astăzi în cultura română
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
său Lesco Dl Mircea Handoca și-a ratat cartea nu numai pentru că a crezut că e bine să nu includă în sumar articolele încriminante ale lui M. Elaide, dar și pentru că refuză spiritul critic în favoarea idolatrizării totale. Și mai are cutezanța să-și intituleze ediția " Cu cărțile pe masă". Tocmai ele lipsesc cu desăvîrșire. "Dosarul" Mircea Eliade. II (1928-1944). Cu cărțile pe masă. Cuvînt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca. Editura Curtea Veche, 1999
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
Stiluri, plăcerile inteligenței, salonul, rațiunea, micile perfecțiuni." Nimic din suflul marilor drame, din rătăcirile lipsei de măsură: "Dacă Dante ar fi fost francez, ar fi descris doar Purgatoriul. Unde ar fi găsit în sine tării pentru Infern și Paradis, și cutezanța suspinelor extreme?" Cum n-are vocația singurătății, francezul lui Cioran, aimable, la urma urmei, ca și țara lui, n-are nici ambiția căilor aspre: Infinitul n-are loc în peisajul Franței. Doar maximele, paradoxele, notele și încercările. Grecia a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
frizează nu o dată anarhia senzorială, Lucia Negoiță nu părăsește liniamentele unei existențe ce conservă o anume disciplină a mărturisirii. Exploziilor ce se țin lanț, de pildă la Angela Marinescu, le corespund aici tensiuni care se contrag în propriul contur, mixînd cutezanța expresivă cu umilitatea proprie unui dramatism organic: „nu obsesia hranei destulă acum/ nici mila ți se citește pe față/ un rictus senzual împarte părul în două// cifrul e-n adormire nu știi butoanele toate (...) desenul stîngaci al sudorii/ peste sprîncenele
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
la orice eroare de limbă/ dar spre seară eu nu șterg nimic/ spun propoziții enorme/ mai complicate decît filigranul pardoselii spre paradis" (Vizionarea unui poem). În privirea meditativă a poetului nostru apar gesturi incredule, comparații sufocate parcă de propria lor cutezanță, retractări ale visului. Realul e redus la o stenogramă senzorială, dovadă a pudorii, dar și a unui scepticism congenital: Miroase a mere curățate cu un cuțit inox/ Liber să deschizi încet portița grădinii/ E toamnă plină de gesturi// Șters dintre
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
martirii primelor secole și despre martirajul lor. Creștinii au păstrat cu cinste și pietate sfintele lor moaște care săvârșesc și astăzi nenumărate minuni. Ne-au rămas, de asemenea, calendare creștine cu numele lor, rugăciuni ale lor, precum și pildele lor de cutezanță în mărturisirea și apărarea dreptei credințe. Cu toate acestea, nu cunoaștem viețile tuturor sfinților martirizați. Persecuțiile veneau atât de intempestiv, atât de năvalnic și de des, încât nu au putut fi toate notate în scris. Mulți martiri au rămas cunoscuți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
89, în calitate de anchetat, și după. E exact tipul de discurs pe care l-am auzit de la ei în legătură cu monarhia, cu Regele și așa mai departe (...) Cred că domnul Băsescu are o chestie de asta în cap, 'noi de la comuniști învățăm cutezanța' și cred că asta i-a rămas în minte, așa, ca practică politică. Pentru că ceea ce face dânsul acum seamănă foarte tare cu perioada de instaurare a stalinismului în România", a afirmat liberalul.
Marius Oprea: Băsescu era "beat mangă" şi şi-a amintit de lecţiile de naţional comunism () [Corola-journal/Journalistic/48232_a_49557]
-
Cît de departe sîntem de "logică" percepțiilor spațio-temporale, pe care o invocă Schiller, mustrînd un poem pentru că n-ar respectă "statornicia legăturii" pe care ar presupune-o o atare "logică"! Formă își adjudeca o "recompensă" a funcției sale particularizatoare, prin cutezanța internă, prin "infinitul mic" ce-l deschide cititorului, vrăjindu-i ochiul, asadar cu o indeterminare în altă cheie, cu o transparență a misterului deopotrivă scriptic și ontic: "sîngeram din același braț / zi după zi, din ce in ce mai transparenți, / mai oxidabili... / te sun
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
Valentina Sandu-Dediu, Paula Iacob, totul întregit cu un frumos dosar, prefațat de Alina Ledeanu - Ardealul omagiază Franța, despre un Sibiu germanofon și francofil, din iarna lui '44. Remember-ul lui Doinaș, citat de Alina Ledeanu, o spune: "}ărâna-n sînge, pradă cutezanței,/ părea în clătinare un vulcan/ cînd, ca niște apostoli ai speranței,/ noi am adus cîntînd omagiu Franței,/ gîndindu-ne la spiritul german." Francezii luptau, încă, împotriva nemților. Tot Doinaș, în cuvîntul de la Împăratul romanilor, din 2 decembrie: Nimeni nu spune la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
lipsesc, căci pentru-a te cinsti nu-i de ajuns deșarta osteneală numită îndeobște cu pripeală și îngîmfare arta de-a slăvi Spre-a te cinsti nevoie-i de lumină și de curaj. Sînt laș. Sînt trist. Nimic nu-ndreptățește cutezanța-mi. Mic sînt bucuria spre-a cînta senină - cleștar și foc - de om îndrăgostit. Canonul meu: să-ncerc necontenit să potrivesc cuvinte iscusite din sonuri și concepte-alcătuite. Tu nu ești vaiet, simbol ori oglindă; ești rîu ce poate lumea s-
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
ce se măsoară cosmic (p. 101). Pe langă mesajul enigmatic, cultivat cu acea măiestrie de redutabil condeier, există în aceste alcătuiri, cum însuși Artur Silveștri le numește, o întregire a operei sale polivalente, de o halucinanta expresivitate stilistica. „Întruchipare a cutezanței, a priceperii, modestiei și patriotismului”, cum este caracterizată în Revistă „Orizont Aviatic”, „exemplu de curaj și înțelegere a menirii sale”, cum o descrie V.Firoiu în cartea „Amazoanele Cerului”, Smaranda Brăescu a parcurs toate etapele drumului spre glorie de care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de un blestem ar suferi clanul Mann. El e colindat de strigoii bolii și ai disoluției. Revine aceeași momeală: iluzia că se pot arunca în brațele voioșiei, ale muzicii în acordurile lui Wagner, ale boemei. O soră, Carla, animată de cutezanța descrisă în cărțile celor doi frați, a vrut să facă în viață la fel. Venind în vecinătatea flacării a ars. Enigma sinuciderii ei îl urmărește pe T.M. El demontează mai târziu impasul Carlei, care se considera o comediantă, nu avea
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]