654 matches
-
Își scoase din buzunarul de la piept o cutiuță din aur, de formă cilindrică, semănând cu un strugurel de buze. Și-o puse În dreptul unei nări și trase cu putere aer În piept. — Vrei și tu? mă Întrebă și Îmi Întinse cutiuța. — Trebuie să ți-o fixezi În dreptul nării și să tragi cu putere. Era cocaină. Mi-a ajuns din prima până În fundul nasului. Trei minute mai târziu, o simțeam În gât. — Cred că ți-a povestit Keiko absolut totul. Când ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
te vei Întâlni cu Reiko, n-o să mai vii să mă cauți. — Promit, am spus. Probabil că m-ar fi ucis dacă nu-i promiteam asta. Ceva În privirea lui se schimba de cum venea vorba de Reiko. Mi-a Întins cutiuța cu cocaină. — Uite, distrează-te azi cu asta. Dacă ai chef de-o fată, sună la MIT 0069 și spune că vii din partea lui Yamamoto. Spune-le că vrei o fată de categoria a treia și o să-ți dea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
la școală nu se mai făcea testul de fecale? Incredibil cum Japonia devine o țară din ce În ce mai igienizată! Când eram În școala primară, eram responsabilul clasei pe probleme sanitare și, În ziua examenului medical, trebuia să strâng de la colegii de clasă cutiuțele cu eșantioane de materii fecale. Aveam oroare de asta pentru că din unele cutiuțe excrementele dădeau pe dinafară. Yazaki mi-a povestit că n-avea chef să-și introducă propriile excremente În cutiuță și să le ducă la școală, așa că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o țară din ce În ce mai igienizată! Când eram În școala primară, eram responsabilul clasei pe probleme sanitare și, În ziua examenului medical, trebuia să strâng de la colegii de clasă cutiuțele cu eșantioane de materii fecale. Aveam oroare de asta pentru că din unele cutiuțe excrementele dădeau pe dinafară. Yazaki mi-a povestit că n-avea chef să-și introducă propriile excremente În cutiuță și să le ducă la școală, așa că a pus În schimb niște excremente de câine găsite pe stradă. La analiza fecalelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
medical, trebuia să strâng de la colegii de clasă cutiuțele cu eșantioane de materii fecale. Aveam oroare de asta pentru că din unele cutiuțe excrementele dădeau pe dinafară. Yazaki mi-a povestit că n-avea chef să-și introducă propriile excremente În cutiuță și să le ducă la școală, așa că a pus În schimb niște excremente de câine găsite pe stradă. La analiza fecalelor s-au descoperit niște bacterii necunoscute la om și Îți dai seama ce scandal a ieșit! Râdeam În gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dreaptă În dreptul șalelor. — Nu vă plac confesiunile? — Nu neapărat. Fie că e vorba de confesiuni, fie de altceva, problema nu e că nu-mi plac, spuse el, Înghițind Încă două aspirine. Apoi scoase trei pastile de culoare cărămizie dintr-o cutiuță cilindrică de plastic și le-ndesă În gură și le dădu pe gât cu Miller Lite. — Ce sunt alea? — Niște medicamente chinezești pentru detoxifierea organismului. Acum vreo patru-cinci ani, ba nu, acum vreo doi-trei ani, erau foarte la modă printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să se scoale de pe canapea. Între timp am mai băut un pic de apă minerală. Sticla de un litru era deja aproape goală. În cele din urmă Yazaki se ridică În capul oaselor, luă o țigară fără filtru dintr-o cutiuță de metal de pe măsuța de lângă canapea, și-o aprinse și trase cu putere fumul În piept. Mă invită să iau un loc și m-am așezat În celălalt capăt al canapelei. Parchetul era acoperit de un covor gros. — Asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
redacție, ce mai spun ziarele; îți zice că o dor picioarele și că trebuie să se descalțe, să se întindă puțin, să facă un duș mai înainte. Din sacoșă, scoate ruladă, o sticlă cu vin alb și țigări; într-o cutiuță pentru medicamente are cafea, în alta zahăr. După ce va pleca, totul va mirosi a tutun câteva zile; vei aerisi, va pătrunde smogul. Asculți; privește sânii Caravellei, încerci substituirea. Mângâi părul încremenit de prea mult fixativ. Pe buze, simți unsoarea rujului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
surori. În mașină, în timpul călătoriei de întoarcere, vorbim puțin. La un moment dat Italia spune: — Ți-e rușine cu mine, nu-i așa? O zice fără să mă privească, ghemuită pe scaun, fixând strada. Sacul ei patchwork e plin cu cutiuțe de miere și dulceață de la micul dejun, pe care le-a pus deoparte în fiecare dimineață. Zâmbesc, întind mâna și aranjez oglinda retrovizoare. Capul mi-e plin de gânduri confuze, care se amestecă între ele, fără nici o legătură precisă. Azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
chelnerul a adus două cupe de șampanie și ceva ce se numea dacquoise cu nucă de cocos, și-a revenit și Leigh. Acolo, ca din întâmplare, lângă platoul cu ananas în sirop, garnisit cu fructe de pădure, se afla o cutiuță din catifea neagră. A fost surprinsă și puțin deconcertată, dar după ce s-a uită iscoditoare la cutia de bijuterii, s-a liniștit: forma lungă, dreptunghiulară, arăta că nu era vorba, slavă domnului, de un inel. Firește că într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Cu siguranță avea să fie înțesat cu vechi obiecte de artă și mici obiecte prețioase de colecție, numai gândindu-se la ele și o lua amețeala. Făcea alergie la antichități. Și la obiecte de artă! Numai cât se uita la cutiuțele alea mici și simțea că-i vine să vomite. S-a plâns ea cât a îndrăznit în momentul în care Toby a anunțat-o care era planul pentru seara aceea, dar nu vroia să forțeze nota; o fi Toby un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
instaleze un sistem de iluminat cu spectru larg ca el să nu se mai chinuie atâta cu ziua și noaptea. La sfatul unui specialist în comportamentul papagalilor, Adriana atârnase înăuntru tot felul de polițe pe care să stea, leagăne, scărițe, cutiuțe pentru mâncare și stinghii, deși după câtva timp a mai scos câteva accesorii de teamă că spațiul era prea aglomerat. Merita fără îndoială cei opt mii de dolari pe care îi cheltuise, lucru care s-a văzut și din faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
trebuie să fie o noapte pe care s-o regret, altfel Julie o să mă stranguleze cu lanțul de la poșeta ei Chanel, iar atunci voi avea mai multe de regretat decât noaptea asta. Am aprins lumina. Pe marginea chiuvetei era o cutiuță albă pe care scria: TRUSĂ DE NOAPTE. Am deschis-o. Înăuntru era un pachet de bombonele mentolate și o cutie de prezervative LifeStyle ultrasenzitive. Am închis-o repede. Dumnezeule, nu-i de mirare că toată lumea are privirea aceea în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
un birou din lemn de nuc cu teancuri de hârtii pe el. În harababura aia am zărit un telefon negru, demodat. M-am apropiat și am ridicat receptorul. În timp ce formam numărul de acasă, privirea mi-a fost atrasă de o cutiuță de medicamente ovală, aurită. Pe capacul emailat era pictată în cele mai mici detalii o scenă englezească de război. Am ridicat-o ca să-i văd mai bine încuietoarea bătută cu pietre prețioase. Pe masă erau încă cel puțin o duzină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în vârstă decât orice altceva din casă. Purta o jachetă neagră, ponosită, și pantaloni dungați. E bine de știut că mai sunt încă oameni pe care J. Crew n-o să-i îmbrace niciodată. N-am vrut să mă prindă cu cutiuța în mână. Am strecurat-o în buzunar. Puteam s-o pun la loc mai târziu. Ah, bună ziua, am îngăimat cu răsuflarea tăiată. Cine sunteți dumneavoastră? — Sunt majordomul familiei Swyre. Ce căutați aici? mă măsură suspicios de sus până jos, uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
răvășit totul, dar nici urmă de cercei. Descurajată, mi-am băgat mâinile în buzunare și le-am scotocit. Am dat peste un obiect mic și tare în buzunarul drept. Mi-a sărit inima din loc când mi-am amintit de cutiuța emailată și aurită. La naiba! Am uitat cu desăvârșire s-o pun la loc după ce a dat peste mine majordomul. Am scos-o din buzunar și m-am așezat turcește pe podea. I-am săltat capacul. Interiorul era suflat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
scos-o din buzunar și m-am așezat turcește pe podea. I-am săltat capacul. Interiorul era suflat cu aur. Pe capac era inscripționat textul: Se oferă contelui de Swyre pentru vitejia arătată în bătălia de la Waterloo, 1815. Ah, nu. Cutiuța nu numai că era un obiect frumos, dar mai și avea o importanță istorică pentru familia Swyre. Probabil valora mii de dolari. Va trebui s-o înapoiez cumva stăpânilor de drept, fără ca Charlie să afle că o luasem. De parcă Charlie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
se va dovedi a fi băiatul vecinilor și a cărui familie să fie la cuțite cu a mea de-o generație. Am auzit o ușă trântindu-se la parter și mai multe voci. Se întorseseră acasă. Am ascuns în grabă cutiuța în geanta zebrată. Picioare grăbite urcară pe trepte și, dintr-odată, mama, tata și Julie se înghesuiră pe ușă. Te simți bine, iubito? mă întrebă mama. De ce te-ai tolănit peste hainele lui Julie? —Sunt doar istovită din pricina schimbării de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
are maniere impecabile și că eu m-am purtat azi ca o țoapă. —Dumnezeule, Julie, mă simt ca o ticăloasă. Crezi că o să mă ierte dacă-mi cer scuze mâine la petrecere? Și aș putea să-i dau înapoi și cutiuța, mi-am zis. Asta va fi o chestie la fel de grea ca și cerutul scuzelor. E atât de frumoasă, mă atașasem teribil de ea. Ar fi fost mult mai drăguț dacă pastilele mele de Tylenol ar fi stat în ea decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pentru mascarada cu pune-mâna-pe-tipul-cu-castelul. De vreme ce, oricum, nu plănuiam să pun mâna pe tipul cu castelul, chiar nu-mi păsa. Dar mi-am dat seama că, poate, Charlie n-o să mai fie așa supărat pe mine când o să-i dau înapoi cutiuța aurită, dacă o să arăt cu adevărat adorabil și îi ofeream și puțină vedere la picior. Vreau să spun, dacă poți să-ndrepți atenția unui bărbat în altă parte folosindu-te de modă, profită de fiecare prilej. M-am îmbrăcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
unu și trebuia să coborâm la petrecere. —Arăți superb, mă complimentă Julie, care, la rândul ei, arăta superb într-o rochie verde-fistic cu bretele de la Narciso și tone de perle pe ea. —Mulțumesc, Julie, i-am spus, luând pe furiș cutiuța aurită din geanta zebrată și punând-o în geanta-plic. Hai să coborâm. Altfel, mama o s-o ia razna. Ν —Iubitelor! Heee-eeei! Hai aici! Mama ne făcea semne dintr-un colț umbros al cortului din fundul grădinii. Petrecerea tatei era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
și că sunt o fată bună și toate cele. Pe cine vrei să păcălești? Ești moartă după el. —Julie, e mai grav decât crezi. Ieri am furat ceva din bibliotecă. —Ei, nu! Ai luat o bijuterie de familie? — Nu, o cutiuță de medicamente. Iâh, făcu Julie, ușor dezamăgită. Și ce mare scofală? Am scotocit în geanta-plic, am scos cutiuța emailată și am pus-o pe masa din bucătărie. Am deschis căpăcelul și i-am arătat lui Julie inscripția. —Dumnezeule, ce frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Julie, e mai grav decât crezi. Ieri am furat ceva din bibliotecă. —Ei, nu! Ai luat o bijuterie de familie? — Nu, o cutiuță de medicamente. Iâh, făcu Julie, ușor dezamăgită. Și ce mare scofală? Am scotocit în geanta-plic, am scos cutiuța emailată și am pus-o pe masa din bucătărie. Am deschis căpăcelul și i-am arătat lui Julie inscripția. —Dumnezeule, ce frumoasă e! Cred c-ar trebui s-o păstrezi ca suvenir, mă sfătui Julie. Nu pot, i-am replicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mari cât pumnul îi provoacă gânduri sinucigașe. — Vrei să vin cu tine? mă întrebă Julie cincisprezece minute mai târziu, în timp ce parca mașina în fața castelului. Nu, așteaptă-mă aici cu motorul pornit. Mă întorc în cinci minute, i-am spus punând cutiuța emailată înapoi în geanta-plic și coborând din mașină. —OK, gagico! Să nu te lași prinsă. Ν Dumnezeule, mă gândeam în timp ce mă strecuram pe intrarea principală, ar fi grețos iâh să dau nas în nas, din nou, cu majordomul. Furișându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
grețos iâh să dau nas în nas, din nou, cu majordomul. Furișându-mă în sus pe scări și pe coridor, spre bibliotecă, m-am simțit groaznic când mi-am amintit de istericalele mele de ieri. Nu voiam decât să pun cutiuța la loc și să plec cât mai repede. Chiar dacă nu voi putea vreodată să-mi cer personal scuze lui Charlie, cel puțin aș putea să-mi răscumpăr greșeala returnând cutiuța pe care o luasem. Nu că ar fi știut cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]