619 matches
-
a ajuns să le învețe pe dinafară: — Cinstirea acordată de principe altora este o podoabă. El însă nu poate accepta mai mult decât are deja. Deznădăjduit, își proptește fruntea în pumnii încleștați. Glasul venit din lumea celor care nu mai cuvântă continuă necruțător: — Toate câte și le conferă el însuși, cu de la sine putere, nu numai că nu vor fi spre lauda sa, ci, dimpotrivă, vor provoca invidia, bănuiala și, în cele din urmă, revolta. Umerii firavi ai bătrânului se zgâlțâie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
m-a vizitat ca prim-secretar județean Iași, fiind în control pentru inundațiile foarte mari de pe Valea Prutului. Imediat după Revoluție ne-am reîntâlnit la ,,Școala de vară Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte. Am vizitat împreună Muzeul Tiparului, a cuvântat participanților dintre care 1/5 erau împotriva lui. Dacă eu aș fi vrut să-l lovesc îl uscam într una din sălile muzeului unde eram singuri. L am apărat însă, în fața câtorva golani care îi aruncau vorbe grele... Pe o
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
primul rând să readucă în sfera publică românească, dincolo de cercurile savante, portretul și ideile unui compatriot - nu există foști compatrioți! - de care trebuie să fim mândri, invită și la un asemenea exercițiu de memorie. Sorin Antohi București, 6 august 2006 Cuvânt înainte (Sorin Antohi) Un ștetl în România stalinistă Primii ani rămași în memorie; cercurile concentrice ale începutului; studiul la sinagogă; prima experiență a libertății; copil printre adulți; sentimentul timpuriu al diferenței; clasele primare; de la idiș la ebraică și română; evrei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nu v-astâmpărați deloc, he, he! Ei? Care? Și cu capul pe butuc vă gândiți la prostii! Episodul 69 CU STIMĂ — Mărturisesc, luminăția-ta - spuse spătarul revenindu-și primul la vederea viziriului - că de acel șnur de care pe drept cuvânt pomeneați, eu însumi am tras. N-am facut-o Doamne ferește, cu gând necurat, martor mi-e trupul de mult nemaiavând altă îndatorire decât să-mi poarte capul, ci doar să văd la ce slujește șnurul, căci la noi în Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mițam pus niciodată problema de ce animalele traumatizate apar „suspect“ de frecvent. Cu siguranță, episoadele cu pricina marchează o sensibilitate infantilă extrem de ascuțită. Primele contacte cu moartea copiii (mai cu seamă cei crescuți la țară) le au prin intermediul vietăților care nu cuvântă: de la strivirea furnicilor sub tălpi ori incendierea omizilor păroase până la crimele domestice cărora le sunt supuse animalele din ogradă. Există și acum în sat un soi de botez al sângelui, cine știe ce rămășiță păgână pe care sțau altoit muguri creștini: îmbărburatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
ropot sacadat, încît momentul delicat fu uitat pe dată. Balbo trase aer în piept, nările îi fremătară, oare așa arăta în carlingă, cu mîna pe manșă ori mai degrabă era imaginea sa în fața oricărei mulțimi care îl asculta?, începu să cuvînteze ritmat, precis, pe un ton de comandă, care nu suportă contrazicerea: "Important, domnilor, important este ca statul să înțeleagă ceea ce bărbații adevărați au înțeles cu mult înainte prin sacrificiile lor, să înțeleagă și să-și asume responsabilitatea înțelegerii realității. Realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
luați, că mă supăr, - încolo, nu aveți decât să radeți moșia, că nouă mii de pogoane de pământ și de pădure, tot pe locul lor vor rămâne, până când se va limpezi de partea cui revine „turta”. Cam în felul acesta cuvântase boierul Costache, în fața conacului moșiei Bejgani. Eu tălmăceam anapoda. „Degerăturile de la picioare le-am căpătat la vânătoarea din pădure. Era o iarnă cumplită cu ger siberian, în care timp de zece ore suportasem cele mai cumplite chinuri, în inima codrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
oase înaintașii întru scris. Și nu mă refer doar la mărimile de prim ordin, la un Arghezi, la un Blaga, la un Sadoveanu, la un Călinescu, pe care am avut fericirea de a-i privi și de a-i auzi cuvântând, ci și la alții față de care nutream aproape aceeași evlavie, un fior asemănător al trecutului depozitat în pagina ca și-n ființa lor, care mă emoționau enorm. Cel dintâi scriitor cu care am făcut cunoștință, în ultima clasă de liceu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
preamărirea lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor, iar ținta va fi atinsă în momentul în care predicatorul va ține o cuvântare care va influența întreg sufletul omenesc. Preotul nu trebuie să uite că predica este o artă, iar „arta de a cuvânta e o desteritate, ce urmărește scopul de a produce cunoștință, simțire corespunzătoare, voință liberă și o acțiune cuminte”. După ce enumeră treptele psihologice din punctul de vedere al Școlii din Munihia și a celei din Viena, Nectarie Cotlarciuc descrie treptele care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
să citim, cât după ce am lăsat cartea din mână să putem ști și în minte ținea ce și despre ce materie am citit și după aceea - mai pe urmă să fim în stare a socoti, gândi, prejudeca și discursirui sau cuvânta.” Dimitrie Țichindeal 9. „Celor ce multe lumânări la citeala cărților topesc, ochii trupului la vedere se tâmpesc, iar acelora ce niciodată pe slove au căutat, măcar cu vederea ochilor mai ascuțită s-a păzit, însă neștiința în întunerecul și în
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sunt zâmbetul pustiu Și-n glasul stelei ce se pierde, În amăgiri și-n triste simfonii Cu versuri albe prin iubiri boeme El bea licoarea, dintre amare pribegii. De tunetul se-apropie de ființa pură Doar cerul știe bine a cuvânta Logodna ploilor din plapuma de spumă Ce-n valuri de iubire, uitarea se-avânta Să facă loc în taina CORALILOR DE MARE Ce-au stăpânit adâncuri de iubiri Și-n viețuirea gândului sfâșiat de-o Zare, Prin pletele de lună
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Ce despletește o umbră-n veșminte, Prin zborul ucis de-o carnală aripă,... Ce se avântă-n soarele vers Și-n pământuri de dragoste sfântă, Mi-e sete de vocea durerii-n ERES, Și-n amiezi flămânde, o viață-mi cuvântă,... Cum să opresc timpul în spații? Și să-l mângâi cu o privire de zori, Și-n ploile anilor, printre generații, Să rămân nemurirea CEȚOASĂ DE SORI.... 28-03-1999 SUFLAREA ALBĂSTRITĂ DE GÂNDURI domnului pictor Dabija Dab Poate a fost de-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
și tac. Căci privirile mele și vorbele ar arde totul în jur. Cei dragi. Primițimă! Iubiți-mă așa cum voi fi, orb, inert. Primiți-mi coșciugul între voi și nu mă treziți, căci dragostea mea pîrjolește! Și eul meu subtil, atotstăpînitor, cuvîntează: „-Ei, bine, azi e ultima zi și știi, mîine vine întotdeauna prea repede. Și la urma urmei, nici ea, moartea, nu-i matură. E, probabil, copil sau poate, adolescentă că prea se joacă cu noi. Dragostea ei e șăgalnică și
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cititor și tocmai de aceea mai ușor de combătut. Căpușa „sugea, măre, sugea.../ Până s-a trezit păstorul/ De și-a apărat cioporul...” Un bou ca toți boii: „Din copilărie începând să rag/ Eu încerc tăria fiecărui prag/ ...Și boul cuvântă în graiu-i șoldit/ Și bat din copite plătiții să bată”. Vorbi măgarul: „De când mă știu am tot zbierat/ Pân’ ce-am ajuns măgar de stat”. Astă-vară: „A venit marele bou/ Le-a vorbit de boul nou”. Scroafa: „Grohăie în stânga-n
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de lux, la sisteme XOX) se declară, cu noul său produs, stăpân peste lume. Mass media dă anvergura „supramondială” chestiunii. Autorul acestor aforisme identifică practica terorismului „civilizat”. Destrucția, explozia se vor constructiv-edificatoare. „Absolut-noii”, cu pretenție de formatori ai omului, nu cuvântează (ca orice înainte-mergător cu bun simț) în pustiu, nu fac cercetare științifică fundamentală, nu fac (în sensul bun al termenului) artă pentru artă, nu fac omul pentru om, ci ei pun explozibilul noului, nemăsurat, între semenii fără de discernământ spre a
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
cunoștințele sale pe tava binefacerii oferită tuturor cu noblețea gesturilor mari făcute de oameni mari și cu suflete mari. O carte ca o binecuvântare, cu toate aspectele sale laice și religioase ale acestei sintagme, ea binecuvântează pe cei năpăstuiți și ... cuvântă bine și pe înțelesul tuturor! VAL ANDREESCU, sept. 2012 III CUVÂNTUL AUTORULUI Am scris această carte pentru persoanele, care își pun multe întrebări de genul: DE CE?, CUM?, PENTRU CE? ... persoane care caută răspunsuri și mai ales pentru acele persoane interesate
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
recăpăta! Dar putrezirea lor a eliberat esențele celei mai subtile gândiri, aceea a vechilor geometri greci. Aceste esențe ne umplu și ne învie. Tot modul nostru de a fi e impregnat de ele. De aceea ne putem considera cu drept cuvânt umaniștii cei noi, umaniști moderni: nu opuși dar, sigur, distincți de umaniștii clasici. (1958?) AFORISME Matematicile, la fel cu celelalte activități omenești, ridică probleme de stil care nu pot fi indiferente filozofilor culturii. * Matematicile pun în joc puteri sufletești nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nu grohăie, în veșmântul lui, verde-lăcuit. Primul dintre cei doi pepeni palpită sub tăișul iute al baionetei, împrumutată de la Marin Tărniceru, miezul roșu, catifelat răsfrânse iscusite miresme și gurile se podidiră de apă, astfel încât nici Nicanor nu putu să nu cuvânteze, ceea ce nu ar fi voit, ca sub o irepresibilă toană: Parcă e adierea Grădinii Raiului! șopti el, amețit de aromă. De la un capăt la altul al mesei, se omeniră, încă o dată, înfigându-și dinții și gingiile în semilunile bicolore roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
degetul, spre feliile roșii de pe tăvi: Așa e, cum ai spus, Faraoane: Das ist für die Katze.9 Se pare că atât ar fi așteptat și ceilalți! Convivii de la Goldana se ridicară, lărmuind cu parapon și ingratitudine: Mai rămâneți sănătoși! cuvântară bărbații, cu aparentă bună-cuviință, morocănoși și grăbiți nevoie-mare, deși, până la asfințit, mai era vreme de petrecut. Vezi, Nicanor, cum faci cu Pepenoaica! Să te ascunzi cu ea în pivniță, precum bogătanii, să nu cumva să-ți ceară careva vreo bucățică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de a răsufla, fără de contenire, ca să o scoatem la liman, chiar de-ar fi să piară dracul Iar atunci, Pamfil Duran, căruia tot îi mai curgeau lacrimile, în urma cumpenei prin care trecuse, s-a săltat într-un cot și a cuvântat: tu, măi Cornele, se cunoaște că ești nepotul lui Moș Braiu, cel cu luleaua Zicând el așa, s-a îndreptat de a ședea pe șezutul lui, iar noi, ceilalți, văzându-l răvenit, ne-am bucurat cum nu se mai poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
estompeze: Îmhî: E = mc la pătrat, zise el. Începu să se plimbe agitat prin încăpere, trecându-și luleaua dintr-o mână în alta. La mijlocul unei curse, dintre șemineul măreț și biroul său cu teancuri de tomuri lăsate deschise pe podea, cuvântă precipitat: Vreau să verific accesul ipotezei la înțelegerea contemporanilor noștri. Trebuie să le explic această miraculoasă formulă a energiei! Și aceasta, unui număr cât mai mare de oameni posibil! Spune-mi, ma biche! se opri el brusc în fața doamnei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înecă de tulburare, trebuind să reia din nou: Făgăduiala spiritului unui corp din Natură este aidoma cu noima miezului acelui corp, sporită cu iuțeala razei de Lună , înmulțindu-se prin ea însăși. Abia trăgându-și sufletul în urma efortului de a cuvânta, Profesorul articulă din nou: În tălmăcire, doamnelor și domnilor, psalmul acesta... fiindcă e un veritabil Psalm al Regelui David,... psalmul acesta ar spune, ar stihui, ar împărtăși, ar mărturisi, ar dezvălui, ar destăinui, ar propovădui, declamând precum că: Valoarea Energiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
greu va avea acces la priceperea semenilor mei... Îl trezi din cugetarea-i aparte directorul de colegiu, fost coleg de promoție al doamnei, care se ridică solemn, conștient de importanța lui proprie, precum și de gravitatea momentului, simțindu-se dator să cuvânteze: Profesore, Teoria dumitale de excepțională valoare va fi așezată la loc de cinste în Panteonul marilor descoperiri ale umanității din această epocă de aur, ea trebuind să contribuie a răspunde necesității stringente de rezolvare a problemelor, rămase până acum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cinematografice, drăgălașe, sunt calde, curgătoare, iar sâmburii înțelepciunii sunt plantați cu grijă. Lupta pentru strălucire, admirație și validare, răbdare, atenție și încredere, aceste atribute și atitudini ce se regăsesc în lumea reală, sunt transpuse cu gingășie în lumea "celor ce cuvântă prin imagini". Felul în care sunt priviți locuitorii grădinilor, mărilor, copacilor transformă un loc de existență, muncă și trudă într-un loc plin de viață și imaginație.
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
lui vibrează diapazonul celor zece sfere muzicale celeste, trăind în el însuși fără tăgadă tristețile omului și ale omenirii. Și dacă totuși, în anumite momente de inspirație el ne spune ceva, acel ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]