611 matches
-
petrecuse ceva rece în jurul gâtului. Pentru o clipă, Clara își spuse, aproape cu ușurare: „Vrea să mă stranguleze! O să mor și o să scap!“ Dar nu făcuse decât să-i prindă un colier masiv la gât. — La mulți ani, draga mea! cuvântă străinul, sărutând-o pe gât și înfiorând-o din nou. Clara făcu un efort uriaș să revină în prezent - un prezent care îi repugna - și să-i surâdă acelui individ care - își amintise! - îi era soț. — Mulțumesc... dragul meu, rosti
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu grohăie, în veșmântul lui, verde-lăcuit. Primul dintre cei doi pepeni palpită sub tăișul iute al baionetei, împrumutată de la Marin Tărniceru, miezul roșu, catifelat răsfrânse iscusite miresme și gurile se podidiră de apă, astfel încât nici Nicanor nu putu să nu cuvânteze, ceea ce nu ar fi voit, ca sub o irepresibilă toană: Parcă e adierea Grădinii Raiului! șopti el, amețit de aromă. De la un capăt la altul al mesei, se omeniră, încă o dată, înfigându-și dinții și gingiile în semilunile bicolore roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
degetul, spre feliile roșii de pe tăvi: Așa e, cum ai spus, Faraoane: Das ist für die Katze.9 Se pare că atât ar fi așteptat și ceilalți! Convivii de la Goldana se ridicară, lărmuind cu parapon și ingratitudine: Mai rămâneți sănătoși! cuvântară bărbații, cu aparentă bună-cuviință, morocănoși și grăbiți nevoie-mare, deși, până la asfințit, mai era vreme de petrecut. Vezi, Nicanor, cum faci cu Pepenoaica! Să te ascunzi cu ea în pivniță, precum bogătanii, să nu cumva să-ți ceară careva vreo bucățică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de a răsufla, fără de contenire, ca să o scoatem la liman, chiar de-ar fi să piară dracul Iar atunci, Pamfil Duran, căruia tot îi mai curgeau lacrimile, în urma cumpenei prin care trecuse, s-a săltat într-un cot și a cuvântat: tu, măi Cornele, se cunoaște că ești nepotul lui Moș Braiu, cel cu luleaua Zicând el așa, s-a îndreptat de a ședea pe șezutul lui, iar noi, ceilalți, văzându-l răvenit, ne-am bucurat cum nu se mai poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
estompeze: Îmhî: E = mc la pătrat, zise el. Începu să se plimbe agitat prin încăpere, trecându-și luleaua dintr-o mână în alta. La mijlocul unei curse, dintre șemineul măreț și biroul său cu teancuri de tomuri lăsate deschise pe podea, cuvântă precipitat: Vreau să verific accesul ipotezei la înțelegerea contemporanilor noștri. Trebuie să le explic această miraculoasă formulă a energiei! Și aceasta, unui număr cât mai mare de oameni posibil! Spune-mi, ma biche! se opri el brusc în fața doamnei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înecă de tulburare, trebuind să reia din nou: Făgăduiala spiritului unui corp din Natură este aidoma cu noima miezului acelui corp, sporită cu iuțeala razei de Lună , înmulțindu-se prin ea însăși. Abia trăgându-și sufletul în urma efortului de a cuvânta, Profesorul articulă din nou: În tălmăcire, doamnelor și domnilor, psalmul acesta... fiindcă e un veritabil Psalm al Regelui David,... psalmul acesta ar spune, ar stihui, ar împărtăși, ar mărturisi, ar dezvălui, ar destăinui, ar propovădui, declamând precum că: Valoarea Energiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
greu va avea acces la priceperea semenilor mei... Îl trezi din cugetarea-i aparte directorul de colegiu, fost coleg de promoție al doamnei, care se ridică solemn, conștient de importanța lui proprie, precum și de gravitatea momentului, simțindu-se dator să cuvânteze: Profesore, Teoria dumitale de excepțională valoare va fi așezată la loc de cinste în Panteonul marilor descoperiri ale umanității din această epocă de aur, ea trebuind să contribuie a răspunde necesității stringente de rezolvare a problemelor, rămase până acum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dintre pacea naturii și a sufletului: "Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte bună! Doar izvoarele suspină Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină Dormi în pace!” Și lumea gingașă a celor "care nu cuvântă”, surprinsă de E.Gârleanu, determină prin grația ei trăiri pline de sensibilitate: "Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
slobozea ca un instru ment de aramă de pe buzele sale cân‑ tarea credinței ; l‑au atârnat pe lemn și‑l scrijeleau, dar el Îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții ; au sfârtecat obrajii dreptului cum Îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină Înfrângere”172. 140 Suferința și creșterea spirituală Același Sfânt Părinte, vorbind despre chinurile ce le‑au Îndu‑ rat martirii, scoate În evidență
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nedăstoinicia” („om plin de amatie și neștiință”), își intitulează cartea Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești. Necesitatea scrierii acesteia este pentru el de neocolit, căci ține de datoria morală față de „limba patriei noastre prin care cuvântăm, limba cu care ne închinăm marelui Dumnezeu proslăvindu-l întru închinăciunea Troiții cei de o ființă, limba cu care cuvântând petrecem viețuirea aceasta vremelnică și nădăjduind dobândirea acei statornice ne străduim a o câștiga”; fără gramatică, limba e amenințată de
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
rumânești. Necesitatea scrierii acesteia este pentru el de neocolit, căci ține de datoria morală față de „limba patriei noastre prin care cuvântăm, limba cu care ne închinăm marelui Dumnezeu proslăvindu-l întru închinăciunea Troiții cei de o ființă, limba cu care cuvântând petrecem viețuirea aceasta vremelnică și nădăjduind dobândirea acei statornice ne străduim a o câștiga”; fără gramatică, limba e amenințată de „strămutare” și „dejghinare”. Romanitatea limbii române este ideea care îl conduce, și în acest cadru el încearcă să rezolve lipsa
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
o crimă urmată de Înviere nu pot fi spulberate de o crimă fără Înviere. O religie trebuie înlocuită cu alta. Și asta se întâmplă înainte de coborârea în groapă a lui Vassili, când un tânăr la fel de hotărât și senin ca Vassili cuvântă cu pumnul strâns : „Cu sângele lui, Vassili a semnat condamnarea dușmanilor de clasă. Nu fiți triști, gloria lui Vassili va face înconjurul lumii aidoma acestui avion bolșevic !”, în vreme ce Homa, ucigașul, dansează nebun printre cruci strigându-și crima. Nimeni nu-l
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
preț suficient pentru privilegiul acordat lui Liviu Ciulei de a face filmul. La sfârșit, când inginerul Andrei refuză să închidă sonda aflată în erupție, deși are un om grav rănit, secretarul de partid Dobre, având în spate portretul lui Dej, cuvântează dur : „Ba o s- o închizi, tovarășe inginer !” - „E un ordin ?” - „Nu, e o sarcină de partid. Aici s-a născut un om și n- avem dreptul să-l ucidem nici pentru o mie de sonde”. Politrucul e animat de „umanismul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aflate pe rampă ca fiind gata de livrare și tov. Prim poate să admire golul de sub carcasă. Apoi, sunt răsturnate câteva lăzi mari de expediție care se desfac în bucăți, goale și ele. „Pe cine mințim, Tovarășe Prim ? Și, de ce ?” cuvântează dramatic Cremene. În drum spre fabrică, în mașină, Cremene povestise o întâmplare de la o fermă zootehnică - în așteptarea precedentului prim-secretar, oile fuseseră spălate cu detergentul Alba Lux, ca să fie mai albe, și muriseră toate. La ședință, secretarul de partid
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Vasile Fetescu Cuvânt înainte Mulți autori obișnuiesc să-și înceapă cărțile cu o prefață în care să prezinte cititorilor unele aspecte privitoare la împrejurările care le-au favorizat elaborarea volumului, scopurile pe care le-au urmărit, mobilurile sufletești și spirituale ce le-au
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Lucrarea apare datorită sprijinului Societății de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor - COPYRO - de a cărei bursă a beneficiat autorul. CUVÂNT îNAINTE Un oarecare discipol pregătește o teză de doctorat sub îndrumarea unui magister. La ceva ani de atunci, dar și la câteva luni de când magister nu-i mai este în preajmă, acel discipol prezintă, de astă dată nu în fața unei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
celui care ne vorbește străduindu-se să ne comunice ceva, ci adevărului care a fost sădit în spiritul nostru de către Divinitate. Hristos, care sălășluiește în sufletul nostru, ne lămurește și „... ne învață dacă sunt adevărate cele ce se spun, atunci când cuvântăm în afară”, scrie Fericitul Augustin. El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva decât un instrument care o vestește în afară, cu ajutorul cuvintelor. În fond, este vorba de nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și despre veșnica înțelepciune, de la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea celor care nu cuvântă; Octavian Goga: Noi, Toamna; Călin Gruia: Ciuboțelele ogarului; ștefan Octavian Iosif: Doina, Bunica, Cântec de leagăn; Petre Ispirescu: Greuceanu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Sarea în bucate; Nicolae Labiș: Bunica, Vara; Alexandru Mitru: Povești despre Păcală și Tândală
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
în paranteză. 11. Alcătuiește o compunere de 10-15 rânduri despre anotimpul toamna, în care să folosești 2-4 expresii frumoase. Pune un titlu potrivit textului scris de tine. *Sugestii de lectură: Citiți alte povestiri din volumul Din lumea celor care nu cuvântă, scris de Emil Gârleanu. Se dă textul: „- Ce mai faci tu, flăcăule? îl întrebai eu. Ai ieșit cu oile la păscut? -M-a trimis tătuca să le mai port! Îmi răspunse el serios, cu glasu-i subțire și peltic; și se opri
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
nr. 10-11 (iulie-august), 2012, p.57; * Încă un medic bârlădean scriitor, nr. 10-11 (iulie-august), 2012, p. 84. * Interferențe culturale. Reflecții: N. Steinhardt - 100 de ani, nr 12, septembrie 2012, p. 26-27. Revista mea - Israel, Tel Aviv * Răsfoind în arhive. Bine cuvântați fie acei... (70 de ani dela pogrom), 21 iunie, 2011. *Norman Manea - o mare conștiință morală a contemporaneității, 24 mai, 2012. 15. ARHEU, revista Centrului „Mihai Eminescu”, Bârlad, nr. 1, 2012: *Dr. C. Teodorescu un susținător al culturii la Bârlad
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și socotesc a avea dreptate a cere cinstea aceasta". Totodată, patenta imperială stabilea că "fieștecare boier de țară, stăpân de moșii, care este scris la condică, adică matricola țării și plătește 75 lei contribuție, are voie a șede și a cuvânta la adunarea (seimul) țării". Episcopul Bucovinei era asimilat stării domnești, asemenea arhiereilor Galiției, primind titlul de baron și un loc în seimul Galiției 240. În noile condiții rezultate în urma unificării administrative a Bucovinei cu Galiția, concepistul Vasile Balș s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vecini, De prietenii cei buni. Colo jos de mai în jos Este-o piatră răsturnată, Iar pe piatră cine șede? Drăguța Sfântă Mărie Stă pe piatră și tot scrie. Scrie morții cu cerneală Și viii cu rumeneală. Spre ea Onu cuvântă : Scrie Sfântă și pe mine, Nu cu morții veștejei Ci cu vii rumenei, Nu mă scrie cu cerneală, Scrie-mă cu rumeneală. Bucuroasă eu te-aș scrie, Dară nu mai am hârtie Că hârtia s-o gătat, Rumeneala s-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și a fost publicat încă din sec. XIX. Asaki n-are nici o îndoială când îl republică în "Albina românească" însoțindu-l de o gravură a lui Műller intitulată "Descrierea cadrului al doilea din istoria Moldovei, înfățoșător pe Ștefan cel Mare cuvântând al său testament politicesc". Mai prudent, Kogălniceanu crede că-i vorba de-un necrolog, în vreme ce alții susțin că nu-i nici una, nici alta și-l categorisesc în rândul scrierilor în proză de tip romantic, care, spune M. Anghelescu în "Mistificațiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mulțimi de gură-cască, care se înghesuiau spre piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. În Piața Unirii, marele miting era în plină desfășurare.. „ .. Vom alunga pe moșieri din țară, tovarăși !.. Pe toți.. pe toți !.. care au supt sângele poporului !”, cuvânta vorbitorul. „ Afară cu moșierii din țară..!”, glasul puternic al unui agitator, despica liniștea Pieții. „ Jos moșierii !.. Jos moșierii !.. Huoo !.. huooo !”, vuia Piața în delir, cu o ură care cutremura. „ Partidele „istorice”, tovarăși... elemente dușmănoase, tovarăși... care au..!”... încercă vorbitorul să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
așa, cum ai luptat tu..!” își zise Baltă în sinea lui. „ - Că trece aceasta ca fumul de pe pământ.. ca floarea care a înflorit, ca iarba care s-a tăiat.. cu pământ se acopere.. !”, glasul lui Tudosă, se înălța către slăvi, cuvântând rar și molcom... Cârțu, Ichim, Sofronie.. Oanță, în genunchi, pe marginea gropii, se închinau ca în biserică,.. înspăimântați în fața morții. Brazii înalți și drepți până la cer, se aplecau în adierea ușoară a vântului, clătinând-și încet ramurile. O pasăre de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]