556 matches
-
1650-1700 .. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . În vatra veche a localității a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, și biserica din Brâznic, sat situat la sud de Mureș; lăcașul, închinat „Cuvioasei Parascheva”, figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03271). Prin absida-i nedecroșată, poligonală cu trei laturi, și nava de dimensiuni modeste, se înscrie, tipologic, în categoria edificiilor ecleziastice de plan dreptunghiular. Clopotnița poziționată pe axul acoperișului, și-a făcut apariția
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
familia sa. Cea mai veche relicvă păstrată este un fragment de sculptură provenind de la o catapeteasmă din secolul al XVII-lea. Cele mai vechi icoane sunt: "Deisis" (donată în 1726 de Ioachim Buliga și soția sa Iliana), "Sf. Muceniță Varvara, Cuvioasa Parascheva și Întâiul mucenic Ștefan" (din 1808). S-au mai păstrat trei volume de "Protocolul poroncilor", "Conscripție din 1825 asupra tuturor persoanelor din parohia bisericii din Volovăț și petrecerea lor creștinească". În această biserică, la 20 august 1850, au fost
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
, comuna Vețel, județul Hunedoara a fost construită în secolul XVIII (1790). Are hramul „Cuvioasa Paraschiva” (14 octombrie). Figurează pe lista monumentelor istorice, . În vechiul sat Vulcez, încorporat actualmente în centrul comunal Vețel, se află o bisericuță scundă, închinată „Cuvioasei Paraschiva”, de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi, supraînălțată printr-un turn-clopotniță
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
, comuna Vețel, județul Hunedoara a fost construită în secolul XVIII (1790). Are hramul „Cuvioasa Paraschiva” (14 octombrie). Figurează pe lista monumentelor istorice, . În vechiul sat Vulcez, încorporat actualmente în centrul comunal Vețel, se află o bisericuță scundă, închinată „Cuvioasei Paraschiva”, de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi, supraînălțată printr-un turn-clopotniță zvelt, cu foișor deschis și coif piramidal. Este singurul lăcaș hunedorean construit din „grădele” (împletitură de nuiele, pe un schelet din pari, îmbrăcați în spoială
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
din jur, biserica se încadrează într-un ansamblu valoros, amplasat în mijlocul comunității. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Catagrafiile de la 1808 și 1824 vorbesc despre o veche biserică de lemn în Piscu Calului, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșia Mănăstirii Cotmeana, ctitorită de Constantin Drăguț, administratorul mănăstirii. Tradiția susține că aceasta a fost adusă înainte de anul 1800 din Uda, unde a fost construită în 1715 de ctitorul Mihai Tureacu. Se cunoaște o cruce sculptată datată din
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
organizat scoaterea de sub tencuială a picturii, cu valoare aristică și culturală deosebită, pictorii fiind unii cu renume în epocă, mai ales Radu Zugravu (el și ucenicii săi pictând biserica din Gura Văii-Vâlcea, schitul Brădet-Argeș, schitul Cornet-Vâlcea și scene din viața Cuvioasei Filofteia de la Curtea de Argeș). Cea mai reușită pictură a lui Gheorghe și Radu este Judecata de Apoi de pe peretele de apus al bisericii din Hălmagiu, după cum precizează profesorul V.Drăguț în lucrarea „Pictura românească în imagini” (București, 1976). Scoaterea de sub tencuială
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
Biserica de zid cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Clopotiva, comuna Râu de Mori, județul Hunedoara a fost construită în 1880. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În mijlocul satului Clopotiva se înalță astăzi, la mică distanță una de cealaltă, două biserici
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
a utilizat țigla), ridicat deasupra unicei intrări răsăritene. Într-adevăr, edificiul prezintă o orientare inversată, prin amplasarea altarului spre vest. Lăcașul, trecut în 1957 în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, a fost renovat în anii 1979, 1984, 2008-2009. Închinat în prezent "Sfintei Cuvioase Parascheva", edificiul figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03298).
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Gura Râului, județul Sibiu, a fost construită în secolul XVIII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Edificiul este unul dintre cele mai vechi monumente ale Mărginimii Sibiului. Este ridicat din zidărie (piatră, cărămidă) cu un
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Târgu Frumos este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Petru Rareș în preajma anului 1541 în orașul Târgu Frumos (județul Iași). Ea este situată pe str. Petru Rareș nr. 5. Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” din Târgu Frumos se află
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Târgu Frumos este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Petru Rareș în preajma anului 1541 în orașul Târgu Frumos (județul Iași). Ea este situată pe str. Petru Rareș nr. 5. Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” din Târgu Frumos se află pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 alcătuită de Institutul Național al Monumentelor Istorice, având codul . El este format din 2 obiective: Localitatea Târgu Frumos este atestată documentar pentru prima dată
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
morminte s-au găsit o monedă turcească din secolul al XVI-lea și o alta emisă de Ferdinand I în 1546. Informațiile obținute au dus la formularea unei ipoteze asupra existenței unei biserici mai vechi pe locul celei actuale. Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos a fost ctitorită de domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) în jurul anului 1541. Lăcașul de cult este cunoscut și sub denumirea de „Biserica Domnească”, fiind cea mai veche construcție din localitate. Anul construcției nu este cunoscut, pisania
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
biserica a fost reparată de mai multe ori. Ea a suferit unele transformări înaintea anului 1814, apoi a fost reparată prin 1863, 1869, 1880, 1906 și 1970. La 26 decembrie 1859, Ion Creangă a fost hirotonit ca diacon în Biserica „Cuvioasa Parascheva“ din Târgu Frumos de către arhiereul Ghenadie Șendrea de Tripoleos („Aghie Tripolese”), din ordinul mitropolitului Sofronie Miclescu. Criticul literar George Călinescu, autor al unei biografii a scriitorului Ion Creangă, a descris astfel această ceremonie: "„Ceremonia se făcu de către arhiereu în
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
Fundația bisericii are o adâncime de 1,40-1,55 m. Soclul este din zidărie realizată cu mortar din nisip și var. Colțurile de sud-vest și de nord-vest ale bisericii sunt susținute de contraforturi înalte, în trepte. În decursul timpului, Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos a fost înzestrată cu mai multe obiecte (icoane, cărți bisericești etc.), care au astăzi valoare de patrimoniu. Preotul paroh a predat depozitului de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași, printr-un proces-verbal încheiat la
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
icoane aflate într-o stare de conservare mediocră și 11 cărți de cult, dintre care unele erau deja foarte deteriorate. În prezent, în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași se află 17 icoane provenite de la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos. Icoanele au dimensiuni relativ mici, ele fiind pictate în ulei pe lemn la începutul secolului al XIX-lea, cu o singură excepție (icoana Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care datează din secolul al XVIII-lea). Cele
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
fi cea de la ridicarea lăcașului, consemnând mai degrabă o refacere a ei. Catagrafia de la 1810 din fostul județ Muscel, nu consemna vechimea bisericii din Vulturești ci doar că era în stare bună. Totuși, preoții care serveau în biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” erau sfințiți pentru această biserică mult înaintea inscripției de pe ușă. Preotul Damaschin sin Bârzescu, 40 de ani, era sfințit în anul 1795 pentru această biserică, preotul și cântărețul Constantin sin popa Nicolae, 41 de ani, fusese sfințit pentru biserică
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Scurtu Mare din județul Teleorman și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din Argeș, din satul Cocu, și ridicată pe locul actual în anul 1859. Vechimea ei este mai mare, fiind formal databilă din secolul 18 sau cel mai devreme de la începutul secolului 19
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
, se află în cătunul Găbrieni din localitatea Ioanicești, comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. În izvoare scrise a fost datată din anii 1742-1743, însă naosul și altarul sugerează o vechime mult mai mare. Tradiția indică aducerea ei din preajma Cotmenei, semnele de mutare confirmând atributul ei de biserică călătoare. Structura de lemn este bine
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
împreună cu troița de la 1911, din fața bisericii, și cimitirul din jur un ansamblu valoros, așezat într-un cadru natural pitoresc. Vechile catagrafii surprind cel puțin două biserici de lemn în Găbrieni, fost Alimăneștii de Jos, una cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșie megieșească, de moșneni, și una cu hramul „Sfinții Voievozi” pe moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
biserici de lemn în Găbrieni, fost Alimăneștii de Jos, una cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșie megieșească, de moșneni, și una cu hramul „Sfinții Voievozi” pe moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni din preajma Cotmenei. Semnele de mutare, vizibile de jur-împrejurul pereților, confirmă transferul și montarea bisericii pe locul actual. Ea a fost
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Țichindeal, comuna Nocrich, județul Sibiu, a fost construită în anul 1791. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată în 1791, pe cheltuiala credincioșilor. Este de formă dreptunghiulară, având
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Țichindeal, comuna Nocrich, județul Sibiu, a fost construită în anul 1791. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată în 1791, pe cheltuiala credincioșilor. Este de formă dreptunghiulară, având altar despărțit de naos cu iconostat de zid, pronaos și turn situat la vest. Lăcașul de cult este împrejmuit cu un zid de piatră înalt de
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul ridicării bisericii de lemn din Bărbălani se poate aproxima în al doilea deceniu al secolului 19. În catagrafia Argeșului de la 1824, în Bărbălani este menționată o biserică de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, "„pe moșiea Cotmenii, făcută de diaconul Ioan [Schițean] i Drăghici ..., epistații moșiei”", alternativ "„Drăguț ot Cotmeana”". Într-un anuar al Mitropoliei din 1909 este notată o renovare la anul 1859. În Anuarul Eparhiei Argeșului de la anul 1934 biserica era
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
autor Roxana Bărbulescu În 1953 pictează ccatapeteasma bisercii din Giurgeni, 6 icoane prăznicare și icoana Maicii Dmnului, începe pictură în frescă a a bisericii din Giurgeni, pictează în tempera altarul de la biserica din Cotofenesti, pictează în ulei pe pânză Biserică Cuvioasa Paraschiva din Barcea Nouă, lângă Tecuci, pictură în tempera de la Biserica Sfinții Împărați din Mândrești, lângă Focșani. Anul 1954 este din nou o mare bucurie pentru familia Păscu pentru că marți, 23 februarie, la ora 8 seară, se naște Eugenia, al
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
refacă pictură catapetesmei de la Dragoiasa Păltiniș. Pictează gratuit în ceară la biserică Nașterea Maicii Dmnului din vatra Dornei, fostă biserică luterana, este prima lucrare în ceară. În 1967 primește să continuie pictură începută de Titel Benea (decedat) la biserică Sf. Cuvioasa Paraschieva din Buzău, începe pictură bisericii Sf Voievozi din Babă, Tg Lapus, este pentru prima dată când pictează integral în ceară, în 1968 este sfiintita de însuși PS Teofil Herineanu al Clujului. În 1969 pictează biserică Sf Voievozi de la Poiana
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]