1,304 matches
-
el răsplata, pe principiul că dacă i-a vîndut pe creștini, îi va vinde și pe otomani dacă s-ar ivi ocazia, tăindu-i-se capul. Tot astăzi pomenirea: aflării cinstitei Cruci și a piroanelor de către sf.Elena, a sf. Cuvios Arcadiu, sf.Cuvios Isihiu, sf. Cuvios Maxim, sf. mc. Eufrosin, sf. Iulian si Evul. Referință Bibliografică: 6 martie: sfinții 42 de mucenici / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
-
principiul că dacă i-a vîndut pe creștini, îi va vinde și pe otomani dacă s-ar ivi ocazia, tăindu-i-se capul. Tot astăzi pomenirea: aflării cinstitei Cruci și a piroanelor de către sf.Elena, a sf. Cuvios Arcadiu, sf.Cuvios Isihiu, sf. Cuvios Maxim, sf. mc. Eufrosin, sf. Iulian si Evul. Referință Bibliografică: 6 martie: sfinții 42 de mucenici / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru
SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
-
i-a vîndut pe creștini, îi va vinde și pe otomani dacă s-ar ivi ocazia, tăindu-i-se capul. Tot astăzi pomenirea: aflării cinstitei Cruci și a piroanelor de către sf.Elena, a sf. Cuvios Arcadiu, sf.Cuvios Isihiu, sf. Cuvios Maxim, sf. mc. Eufrosin, sf. Iulian si Evul. Referință Bibliografică: 6 martie: sfinții 42 de mucenici / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
-
prima carte romaneasca de învățătură din Moldova, la duminicile de peste an, la praznicele împărătești și la sfinții mari. În timpul păstoririi sale s-a înălțat biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iași, în care au fost așezate în anul 1641 moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, daruite lui Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol. Cu ajutorul lui Petru Movilă a organizat la Iași un sinod local pe tema mărturisirii de credință. Ajungând sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, în anul 1628, arhimandritul Varlaam este
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
a dumbravei primăverilor în care surâd sfintele răzvrătiri. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne e tors din sfiala Fecioarelor Sibile, urzit din veșnicia Neamului, țesut din aura mucenicilor și brodat din jertfa poeților creștini. Limba noastră-dacoromână este Catapeteasmă de Artiști, Eroi, Cuvioși, Sfinți, Martiri și Mărturisitori. Limba noastră-dacoromână este Ctitorie ortodoxă cu Dascăli-pedagogi, Poeți, Monahi, Ierarhi și Voievozi. Limba noastră este cel mai binecuvântat Poem al Dorului divin. Fiecare mărturisitor al cuvântului ales care s-a dăruit /se dăruie cu slujire sfântă
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
vol. VII, Despre ostenelile vieții călugărești, p.60). Mintea omului credincios, care-și are începutul în Dumnezeu, caută permanent să se împărtășească de modelul ei divin. „Dumnezeu este minte nepătimitoare, mai presus de toată mintea și de toată nepătimirea (potrivit Cuviosului Nichita Stithatul); lumină și izvor al luminiicelei bune; înțelepciune, Cuvânt și cunoștință și dătător de înțelepciune, de cuvânt și de cunoștință. Precum Mintea-Tatăl zămislește Cuvântul care îi crează și recrează pe oameni, tot astfel cuvântul odrăslește mintea sufletului omenesc, rezidind
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
hrană sufletului, așa rugăciunea duhovnicească este hrana minții” (Filocalia, vol. I, Cuvânt despre rugăciune, cap.101, p.105). Dobândirea unei minți curate este una din poruncile Apostolului Pavel: „Fiecare să fie pe deplin încredințat în mintea lui” (Romani 14,5). Cuviosul Nichita Stithatul ne desprinde câteva din puterile și energiile sufletului-minte: „Puterile cuprinzătoare ale minții sunt patru: cumințenia, agerimea, înțelegerea și destoinicia. Cel ce unește acestea cu cele patru virtuți cuprinzătoare ale sufletului, însoțind cu cumințenia minții+cumpătarea sufletului; cu agerimea
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
începuseră să înalțe în sfântul Munte schitul românesc Podromu dar le lipseau mijloacele financiare pentru terminarea sfântului lăcaș. Și atunci l-au rugat pe schimonahul Antipa să-i ajute mergând în țară după strângerea de fonduri. Astfel că în 1860 cuviosul schimonah Antipa, se reîntoarce în Moldova, începe colecta și cum nu poate strânge suma necesară, se hotărăște să treacă în Rusia pravoslavnică pentru a-și împlini misiunea. Merge la Kiev să se închine la moaștele sfinților de la Lavra Pecerska. Pentru
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
splendoare inventivă, de lirism confesiv și rigoare compozițională, de forță expresivă și capacitate de atracție caracterizează pictura artistului Grigore Popescu - Muscel. La loc de frunte în ansamblul picturilor murale din Catedrala Sfintei Mănăstiri Lainici sunt ciclurile Viața și faptele Sfântului Cuvios Irodion, Cronica pictată a isihasmului, Filocalia (în acest ciclu putem contempla, între altele, două splendide portrete murale ale Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae), Sfinții dacoromani și români, Monarhii (principi, principese, regi, regine, împărați și împărătese) care au ocrotit și preamărit credința
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
putem contempla, între altele, două splendide portrete murale ale Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae), Sfinții dacoromani și români, Monarhii (principi, principese, regi, regine, împărați și împărătese) care au ocrotit și preamărit credința creștină, ortodoxă, ciclul marilor ierarhi din Sfântul altar, Ciclul cuvioaselor călugărițe și Ciclul Sfinților militari. Sunt alcătuiri și compuneri murale, caracterizate prin rafinamente compoziționale și portretistice, prin monumentalitate și subtilități cromatice. Profesorul Mihail Diaconescu afirmă aici că este o mare șansă pentru noi să fim contemporanii artistului de strălucită valoare
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
de măreție pe care o dă această pictură se impune direct și puternic, pentru că focalizează atenția privitorului de mesaj, eliminând ceea ce ar putea fi de prisos în urmărirea ideii. Această pictură este darul lui Dumnezeu - Proniatorul și Părintele luminilor, pentru cuvioșii monahi ai Sfintei Mănăstiri Lainici, pentru credincioșii creștini din țara noastră și pentru oamenii de pretutindeni, în special pentru cunoscătorii și iubitorii de artă. Armonia susține tot ceea ce este original, strălucitor și expresiv în pictura murală a lui Grigore Popescu
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
sfințire (târnosire) a noii Biserici a Mănăstirii Lainici (construcție care a fost începută în anii 90, sub stăreția, supravegherea și coordonarea sau conducerea Părintelui Arhiepiscop Ioan Selejan al Covasnei și Harghitei), totodată și cu ocazia proclamării oficiale a canonizării Sfântului Cuvios Irodion - Starețul Mănăstirii Lainici - toate aceste momente și evenimente desfășurându-se în „Duminica Tomii” - 03.05.20111, sub înaltul patronaj al Preafericitului Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române - este, pe de o parte, cea mai profundă și mai nuanțată analiză
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
mai grea idolatrie. Iar Daniel vestit-a lumii, Mărețul Plan Dumnezeiesc ! De-aceea venerăm Profetul !(și toți creștinii îl cinstesc !) Să-i cinstim și pe-ai săi prieteni : Misail și Anania ( Ce au fost mereu cu DOMNUL), alături de Azaria ! Pe Cuviosul Daniil (Duhovnic la Ștefan cel Sfânt) Ce-a dus Cuvântul DOMNULUI pe moldovenesc pământ !....... Trăiți ca Daniel cu DOMNUL !(el nu cedat-a la dușmani !) Mai Botezați cu al său nume și să trăiți întru mulți ani ! Prof.Paulian Buicescu
SF.M.PROOROC DANIEL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340389_a_341718]
-
apă), a fost pictat de trei iconari din Moldova: Mihail, Gavriil și Nicolae Moroșanu. Așa se explică de ce pereții acestei frumoase biserici sunt împodobiți și de chipurile unora dintre cei mai cinstiți sfinți de la noi, cu moaște în Moldova, Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași și Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. La aproximativ 500 de metri distanță se află Biserica romano-catolică cu hramul „Buna Vestire”, o biserică impresionantă prin dimensiunea turlei, înaltă de 57 de metri, dar și prin originalitatea structurii
O VIZITĂ ÎN ISRAEL CU TUS AIRWAYS de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340424_a_341753]
-
la ele! Greu li-i de mindir de paie, și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - Într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig. - Iată pe mână cum codește-un negru purec; Să-mi moi degetul în gură - am să-l prind
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
Aici, în această vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație vechea biserică a Râmețului, loc de trăire duhovnicească, de îmbărbătare și încurajare în vremuri grele și ne înălțăm sufletele cu bucurie și smerenie, în slujbele oficiate de cuvioșii noștri părinți, cuvioasele maici și surori, în noua biserică. De câte ori ajung la Mănăstirea Rîmeț și privesc frumusețea sobră și sălbatică a împrejurimilor, gândul mi se duce la mulțimea nevoitorilor, “eremiților”, care s-au nevoit aici, la cei din adâncuri de
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație vechea biserică a Râmețului, loc de trăire duhovnicească, de îmbărbătare și încurajare în vremuri grele și ne înălțăm sufletele cu bucurie și smerenie, în slujbele oficiate de cuvioșii noștri părinți, cuvioasele maici și surori, în noua biserică. De câte ori ajung la Mănăstirea Rîmeț și privesc frumusețea sobră și sălbatică a împrejurimilor, gândul mi se duce la mulțimea nevoitorilor, “eremiților”, care s-au nevoit aici, la cei din adâncuri de istorie, sau mai
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
cuprinse pe lista monumentelor istorice și de arhitectură veche bisericească, încă din anul 1955. Cu mult înainte de a fi descoperită inscripția care-l pomenește pe Ghelasie ca arhiepiscop al românilor din Transilvania, locuitorii satelor din jurul mănăstirii cinsteau amintirea unui monarh cuvios, cu același nume, cu o viață plină de sfințenie, cu dragoste față de păstoriții săi. Sfintele sale moaște, descoperite în chip minunat la mănăstirea Rîmeț, în urmă cu peste o jumătate de veac, au săvârșit multe vindecări în rândul dreptcredincioșilor creștini
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
În fruntea tuturor se aflau Boier Galaxie, Vornicul Asteroid, Viestiernicul Soare, cu tot alaiul lor de planete și sateliți. Era prezent până și bufonul împăratului, Colț de Stea. Au intrat rând pe rând în sala mare a palatului și așteptau cuvioși venirea împăratului și a împărătesei lor, Meteor și Cometa. -Ce înseamnă cometă, bunicule? -Este o doamnă împărăteasă cu o trenă luuungă-lungă, strălucitoare, picurată cu flori de gheață.Vine pe la noi, când și când , pe cerul nostru, să vadă dacă totul
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
considerat o trecere către viața veșnică, deci orientându-se către eternitate. Gândul la moarte are o importanță atât de mare, încât poate deveni o definiție a omului, o trăsătură esențială: „arată-mi felul morții pe care o ai tu”, cere Cuviosul Isaia Pustnicul, încercând să ajungă la cunoașterea celuilalt și susținând totodată că în afara morții fiecăruia, adică în afara suferinței asumate și a înaintării pe calea jertfelnică a crucii, însăși definiția omului are de suferit, iar bucuria autentică devine de nesusținut: „Adevărata
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
trimis acolo cu voia și porunca lui Dumnezeu !" Apoi, făcându-i metanie și sărutându-i mâna, i-a cerut binecuvântare de plecare, iar sfântul Ioan i-a zis: „Domnul nostru Iisus Hristos să te binecuvinteze și mă iartă !" Și îndată cuviosul a dispărut. Așa s-a despărțit părintele Teodul pentru a doua oară de acest sfânt al zilelor noastre, care se numea și „cetățeanul Munților Carpați!" A mai trecut un an de zile fără a se ști nimic de episcopul Ioan
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
spre Sihăstria. Ajungând în Poiana Trapezei, aceeași minune s-a săvârșit pentru a treia și ultima dată. În marginea poienii, sfântul episcop Ioan îl aștepta cu aceeași față luminată și cu aceeași bucurie și pace duhovnicească. Făcându-i cuvenita metanie, cuviosul episcop Ioan a zis: „Aș vrea să mă întorc înapoi în patria mea natală, ca să mă săvârșesc acolo ! Sunt și la noi păduri destule...". Iar părintele Teodul l-a întrebat: „Cum să mergeți acum, când Rusia este condusă de atei
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
sfântul episcop Ioan într-un chip ca acesta: Fratele Ștefan Juncu, păscând oile Mănăstirii Sihăstria prin pădure, deodată a observat un lucru minunat. Câinii s-au oprit din lătrat, iar oile s-au strâns în jurul unui bătrân pustnic necunoscut. Era cuviosul episcop Ioan. Apoi fratele l-a auzit pe sihastru vorbind: „Oare ce am greșit eu astăzi lui Dumnezeu, de m-a arătat oamenilor !" Apoi i-a zis fratelui care păștea oile: „Frate Ștefan, vină încoace și nu te teme ! Știu
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
și sfânt episcop Ioan și nu putem ști dacă s-a reîntors în patria sa, precum dorea, sau s-a săvârșit în pădurile din Munții Sihlei, unde, de-a lungul secolelor, s-au nevoit și s-au sfințit sute de cuvioși și cuvioase, printre care cea mai cunoscută rămâne Cuvioasa Teodora de la Sihla. Link: http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ioan-episcopul-cel-minunat-schitul-sihla.html Referință Bibliografică: Sfântul Ioan, episcopul cel minunat / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
episcop Ioan și nu putem ști dacă s-a reîntors în patria sa, precum dorea, sau s-a săvârșit în pădurile din Munții Sihlei, unde, de-a lungul secolelor, s-au nevoit și s-au sfințit sute de cuvioși și cuvioase, printre care cea mai cunoscută rămâne Cuvioasa Teodora de la Sihla. Link: http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ioan-episcopul-cel-minunat-schitul-sihla.html Referință Bibliografică: Sfântul Ioan, episcopul cel minunat / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie 2011. Drepturi
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]