2,375 matches
-
presimțirea apropierii unui final inexorabil. Dacă nici comunicarea verbală nu va mai exista, atunci nimic nu va mai exista „limba vorbită de voi se va stinge curând” („Presimțire”). Și totuși ce va rămâne? Ce va mai fi? Ce va mai dăinui? Cu aceeași amărăciune și copleșit, împovărat de greutatea tristeții apăsătoare, personajul principal al tuturor acestor versuri este el, POETUL, care recunoaște deschis, măcar două din păcatele capitale: crima, pe care omenirea însăși prin semenii ei o va comite în numele și
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1459853537.html [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
Pe cei care nu au posibilitatea să ne ajute financiar, îi rugăm să ne sprijine prin rugăciunea lor. ”...Ci întru toate, prin închinăciune și prin rugă cu mulțumire, cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu.”( Filipeni 4,6) Atâta timp cât va dăinui această Casă a Tatălui Ceresc și se vor face slujbe în ea, vor fi pomeniți mereu toți cei care au contribuit la înălțarea ei. Vor fi numiți binefăcători ai acestei biserici toți cei care au donat cel puțin o cărămidă
O NOUĂ CASĂ A DOMNULUI CU HRAMUL „SFÂNTUL GHEORGHE” – BISERICA DIN TARACLIA DE SALCIE de IONUŢ NACU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/ionut_nacu_1464259653.html [Corola-blog/BlogPost/370467_a_371796]
-
poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a fi transformate, spre-ndestularea mesei tuturor. După obișnuință strămoșească, creștini așteptă luna lui cuptor, pe Sântilie să-l sărbătorească. Profetul de Mesia vestitor. Înscrisu-mi leg de-a lui proorocire, să dăinuie cu viața pe pământ. Mărturișind prin timp de viețuire, despre legendele acestui sfânt. Autor, Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" 20 Iulie, Sfântul Prooroc Ilie. La mulți ani, sărbătoriților zilei! Caloianul -un ritual de ploaie- De când
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
fii lângă mine,atunci când mi-o fii greu. Ne-am despărțit măicuță,de corpu-ți pământesc, Dar al tău suflet mare l-a luat Domnul Ceresc! Nu-ți vom spune adio,mereu tu vei trăi, În amintirea noastră,cu drag vei dăinui. Te vom simți alături,cum tainic ne veghezi, Cu dragostea-ți ce veșnic,doar pentru noi păstrezi! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: TE-AI DUS MĂICUȚĂ BUNĂ! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1310, Anul IV, 02 august 2014
TE-AI DUS MĂICUŢĂ BUNĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1406985877.html [Corola-blog/BlogPost/376496_a_377825]
-
articole intitulată L'Eglise latine et le Protesîantisme au point de vue de l'Eglise d'Orient. Unitatea Bisericii derivă, fără îndoială, din unitatea lui Dumnezeu, deoarece Biserica nu este o multitudine de persoane separate, ci unitatea Harului dumnezeiesc, ce dăinuiește în multitudinea făpturilor raționale, care se supun Harului. Harul este dat și celor nesupuși, care nu se folosesc de el (care își îngroapă talantul), dar ei sunt în afara Bisericii. Unitatea Bisericii nu este una imaginară, alegorică, ci este adevărată și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189505.html [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
militar în primul rând, avea însă și scopuri politice, urmărind consolidarea și extinderea stăpânirii maghiare la sud de Carpați, obiectiv major al politicii regalității maghiare din acea perioadă. În privința numelui de Severin dat banatului și cetății medievale, nume ce a dăinuit și după dispariția, în 1524, a cetății, trebuie spus că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire cu numele împăratului roman Septimus Severus, în timp ce
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
statală. De aceea s-a socotit necesară aducerea aici a cavalerilor ioaniți, cunoscuți pentru priceperea lor în construirea cetăților, care edifică pe lângă cetăți mai mici în cuprinsul Banatului de Severin (Orșova, Mehadia etc.) și puternica cetate a Severinului, care va dăinui aproape trei veacuri constituind astfel un adevărat factor de stabilitate politico-militară în această zonă. Construită pe o terasă tăiată într-un pinten de deal situat la circa 500 de metri către apus de ruinele castrului roman și ale piciorului podului
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Universității din Bremen, Viorel Roman este o prezență activa și persistentă, incitantă și dezbătută, dar în primul rând singulară în mișcarea de idei - atâta cât e ea și așa cum e ea - a României post-decembriste (căci în această copilărie întârziată tot dăinuim). Oricum, nu prea înțeles, ori greșit înțeles, dar faptul nu pare să-l deranjeze, dimpotrivă, e întotdeauna dispus la dialog și controverse. Nu e în partidul România Mare, chiar dacă a fost publicat în săptămânalul cu acest nume, în vremea canonică
UN SECOL HIPER-RELIGIOS de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_vlad_1456370426.html [Corola-blog/BlogPost/346652_a_347981]
-
popular în rândul militarilor din Imperiul Roman, între secolele I-IV DH, care a avut o mare influență asupra creștinismului în formare cu care a evoluat în paralel până în secolul IV dH ca și zalmoxianismul care se spune ca a dăinuit pe teritoril fostei Dacii până după anul 1000 dH. Sărbătorile de iarnă. Deși există deosebiri de la o zonă la alta a țării, așa cum există și în straiul popular - în aceste obiceiuri ca și în portul popular, regăsim elementele esențiale comune
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. by http://uzp.org.ro/traditii-obiceiuri-datini-la-romani/ [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
veritabil spectacol din România (de la Brașov, Botoșani, Dâmbovița, Galați, București, Călărași, Suceava), dar și din Bulgaria, Australia, precum și din toată Moldova, așa cum a remarcat protagonista Festivalului, poeta Renata Verejanu. Pe bună dreptate, Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu trebuie să dăinuie, astfel cred, astfel simt și astfel gândesc și mă exprim. Intru promovarea valorilor naționale, intru perpetuarea luminii poetice, intru confirmarea și atingerea plenitudinii poeziei române din Basarabia. Nu cred, că participanții la acest distins Festival Internațional își îndreaptă așteptările spre
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1473703534.html [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
retrăim prin copiii sau nepoții noștri scene de pe vremea când eram fericiți și nu știam prețul acestei fericiri, dar pe care o revalorificăm acum. Prin sfințenia și frumusețea ei, această Sărbătoare este așteptată cu mare bucurie în lumea întreagă și dăinuie de peste două mii de ani. Chiar dacă unele popoare au altă credință decât cea creștină, au și ele o sărbătoare a luminii în această perioadă din an. Spre regretul nostru, se înfiripă tot mai mult tendința de a pune stăpânire pe această
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mos_craciun_asteptat_cu_bucuria_copilului_din_noi.html [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
comportă ca niște animale? De ce nu dispare odata dragostea din interes? De ce inimile multora sunt mândre ca a lui Ares? Imnul Unirii Când a făurit Părintele nostru lumea, A rânduit ca semințiile cele multe Să stăpânească peste tot văzduhul, Să dăinuiască să crească, să-nflorească Și să preaslăvească slova cerească. Auzit-am o poveste lungă mai demult, O plăsmuire veche despre un zmeu măreț, Zămilsit dintr-o acvilă și-un dracon, Care-au domnit în teluricul străbun, Precum citim azi în
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
haini Și ne va aduce cununa martirică. Drumul călăuzitor al marelui Pleistoros, Acoperind draconul și acvila-n mreje, Ne conduce vijelios în al nostru ideal Ca împreună să biruim lanțurile temătoare. Visul marilor umbre ale neamului trecut: Peceți vii ce dăinuiesc încă-n al nostru spirit Și ne cheamă pe toți în al luptei glas, Punând sudori lângă sudori - ` Cruci lângă cruci, arme lângă arme... Vom striga răsunători cum nu s-a mai auzit: „Iarba rea din holde piară!” Ș-atunci când
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada profană către marea victorie, Care va uni toată suflarea strămoșească-ntr-un singur cuget Și va cânta balada Unirii, Ce se va auzi falnică-n toată lumea Și va dăinui-n veci. Până când? Stau paralizat în câmpia gândului. Tac în sinea mea... Vorbesc doar cu eul meu prietenos, Care mă cruță să mai văd vremea fatală de-afară. Stele cad și se sting zi de zi - Biete firicele de iarbă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
văd vremea fatală de-afară. Stele cad și se sting zi de zi - Biete firicele de iarbă Care se frâng iar și iar, De dragul multor tălpi profane și meschine. Până când se mai moare-n zadar? Până când duhul lui Ego mai dăinuiește în noi? Egida păcii pământene răsună tot mereu, De parcă ar fi un psalm internațional: Portavoci curate care-n ascuns scuipă Flacăra bozgunului nestins nicicând... Până când se va mai auzi glasul gloanțelor în zare? Până când pacea va rămâne decât o închipuire
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ochilor - O hartă a necunocutului neant Care se trezește-n mine Și nu-mi mai dă pace. Pe umărul lui Uranus privesc Și mândra stea o zăresc, Luminând ca un luceafăr sfânt Și fredonez doina lacului, Ce-n veci va dăinui, Iar pământul o va aminti, Ca pe o divină stea a poeziei. Terapie prin poezie și proză Când nu mai e sete de absolut, Când ce-a fost potent nu mai este, Când tot din jur este numai dorință efemeră
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
tunătoare, ritmate, rimate, măsurate... Până la spumoasele albe valuri ale stihului contemporan. Toate-s medicamente date spre alinare și tămăduire... Poezia, proza... cărți sfinte-s pentru oricine. Doamne... ce cuplu luminos sunt! Ah, dulce terapie prin poezie și proză! Veșnic vei dăinui pe ale noastre plaiuri profane. Sacru-i sunetul penei cu cerneală... Minuni curate se pot face cu el - Yin și yang al universului nemuritor: Castel al câmpiei aurii și argintii. Imnul „națiunii literare și artistice” Afară-i o grozavă dorință
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
la care nu poate renunța. Clepsidra vieții se oprește Și maladia, cu a ei forță imensă, Se pregătește să-mi cucerească mintea Și să-mi ia tot ce am pe lume mai sfânt. Dar sabia minții e speranța Care va dăinui ne-ncetat Și răul se va teme mereu. Naștere întunecată În noaptea străjuită a gândului praf, Chemarea străbună se apropie... N-am să regret nimic din tot ce-a fost și este, Nici n-am să mă milogesc pentr-un nou
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
toți acei incluși în planul măreț, perfect, de mântuire, Binecuvântă-i să-nțeleagă, să Te accepte, cu grăbire, Căci tot ce-i efemer se trece și ce-i trecut n-o să mai vie, Dar cine-i ancorat în Domnul, va dăinui o veșnicie. Așează-Ți mâna peste țară, peste conducători, Mesia, Să cârmuiască cu iubire și-nțelepciune, România, Poporul ce-i creștin de nume, cu-adevărat să Te cunoască Și-n Adevăr, cu-ncredințare, în dragoste mereu să crească. Lumea întreagă
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1451657178.html [Corola-blog/BlogPost/350234_a_351563]
-
blând al său pământ. Curgând încet, purificând prin apă, Dinspre-nceput spre mâine, vii și morți, E Mureșul, eterna acoladă! " Ruseni " au fost, vor fi, suntem noi toți... În primăveri sau toamne planetare, Sub aspre ierni sau timp neroditor, Vom dăinui ca neam, de-i ger, de-i soare, La Rușii-Munți... Transcedental decor... ( vol. " Catarge peste timp ", ed.NICO, dec.2016 ) ..................................................... LA RUȘII-MUNȚI ( II ) La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul, cu aripi de ceară. Trec lin păstori Turme
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1496560606.html [Corola-blog/BlogPost/371765_a_373094]
-
pun bazele dezvoltării unei personalități. La Eminescu ereditatea pe linie maternă a fost cea care i-a trasat personalitatea. El și-a petrecut copilăria pe lângă biserică. Maică-sa, nefiind biserică în Ipotești, construiește propria biserică în curtea casei, biserică ce dăinuiește și astăzi. Religiozitatea bunicului Iurașcu, a copiilor lui cu trei femei care au îmbrăcat haina monahală, a băieților care se dedau la „patimi bahice”, sau erau „plesniți cu leoca” închiși în ei și singuratici, au influențat și viața poetului. Copil
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
și folosul credinței cum Însuși Dumnezeu-Fiul mărturisea: „Cu- noscându-Te pe Tine, toți să fie una”. De-a lungul istoriei oamenii religioși prin cre- dință s-au unit în diferite forme de organizare și, trăind împreună, au reușit, nu numai să dăinuiască, dar să se și înmulțească, împlinind porunca lui Dumnezeu: „Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți!” 2. Aspectul religios și credința în comuna Roșiile; sărbători religioase și tra- diționale; biserici . Fenomenul religios dintr-o localitate este influențat
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1411890098.html [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
spre steaua ta, Lăsând în urmă o durere de ne-nvins Și în sufletul de mamă,lacrima. Viața ta pământeană a fost prea scurtă, Dar amintirea-ți în inimi va trăi, Și în suflete cu o suferință mută, Tu vei dăinui, căci noi te vom iubi. Ai urcat la cer în floarea tinereții, Ce nu înflorise încă pe deplin, Căci moartea crudă te-a smuls din drumul vieții, Ea fiindu-ți pusă-n cale de destin. O mamă înlăcrimată-ți plânge
REGRETE ETERNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418159885.html [Corola-blog/BlogPost/384434_a_385763]
-
Paul Constantinescu” și i s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare post-mortem. Vlad Iancu, director al Cabinetului Prefecturii Ploiești, i-a felicitat pe cei care prin această activitate au demonstrat că muzicianul nostru etern nu e dat uitării și dăinuie în sufletele noastre. Nicolae Dumitrescu, critic și istoric literar, în alocuțiunea rostită a avut în vedere, în mod deosebit, creația literară, picturală și cinematografică a compozitorului, recunoscând totuși că partea cea mai interesantă a creației sale trebuie căutată în zona
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482407985.html [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
ghicisem demult această pasiune a ei. Iată cum poeta formulează acestea în poezia ,, Aspiratie” Am ajuns și la poemul unei iubiri, sprințar și fermecător descrise. Este poemul unei tinereți fără bătrânețe a iubirii. Pomul vieții se scutură, dar seva iubirii dăinuiește Să ascultăm acest minunat poem de o bogată inspirație și de o mare realizare prozodică, poemul intitulat ,, Te scuturi” O poezie-meditație ne aminteste de incidentele întâlnite în viață, De data aceasta gingașa lalea, print-un dar al personificării acordate ei
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/melania_rusu_caragioiu_1491258531.html [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]