57,295 matches
-
din Iași. Ca să concureze la Cel mai bun spectacol, trebuie să aibă mai multe elemente care au condus la această împlinire. Producția de la Iași nu mai figurează la nici o altă categorie. Te intrebi atunci, cum a ajuns la această performanță, daca nu se regăsește la nici o altă nominalizare. Apoi, Livadă de vișini este, cred eu, în primul rînd, o superbă rezolvare regizorala a lui Vlad Mugur, care, însă, nu apare și la Cel mai bun regizor că, de exemplu, Mihai Măniutiu
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
că ieșirile lor lamentabile la rampă arată că nu mai au nici un viitor, slujbașii din justiție au basculat, cu arme și bagaje, în tabăra lui Emil Constantinescu. Aproape că aș salută această decizie tardivă a echipelor de mercenari din justiție, daca nu m-ar îngrijora puseurile antioccidentale tot mai necontrolate ale actualului președinte. În celebra "Ediție specială" de la TVR, din 12 februarie, omul politic ce jură pe valorile democrației de tip occidental spune fără să clipească: Există un număr foarte mare
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
ipocriți am reuși să fim: este absolut normal că exaltarea unei libertăți interioare (atât de scrâșnit dobândite) să aibă și astfel de secvențe. Ar fi fost cu totul nefiresc că ele să lipsească. Pe de altă parte (mai de departe), daca Occidentul s-a "pretat" la o revoluție sexuală, ale cărei efecte noi le resimțim prin contagiune astăzi, dar fără necesarul catharsis inițial, nu ne-am putea aștepta și la o recuperare, la o asumare proprie a vremurilor pe care le
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
unele notabile excepții - la mai fiecare creație de acest gen (asimilate fiind totuși până la o nouă incandescenta). După cum spuneam însă, textul are "primul cuvânt" aici. Tinerii (despre care atâta s-a vorbit și în care atâta speranța s-a investit - daca demagogic sau nu, rămâne de văzut, incepand chiar cu această etapă) vin la concertele românești și cumpără cașetele audio românești cu o preferință din ce in ce mai certă. "Cartierul de acasă" le spune, cu neclintita siguranță, infinit mai mult decât ce se va
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
agenție nu-și va juca propria ei reputație mizînd pe România, ci va porni de la fapte palpabile. Așa că nu e de mirare că riscul de țară al României a mai încasat o lovitură de la o agenție improtantă de rating. Dar, daca ne întoarcem la o privire microscopica asupra întregii situații, ea e șei mai labila decît notă proastă dată de o agenție de rating. Într-un moment în care România are probleme mult mai grave decît palmaresul mineriadelor de data recentă
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
poezie, ne-am dat seama ce mare privilegiu avem și am căutat să profităm cît mai mult. - Dvs. în mod special, cred, fiindcă poeziile pe care le-ați scris poartă evident marca lui. Presupun că ați fost primul "barbian", fiindcă, daca nu mă înșel, ați debutat în volum înainte cu vreo doi ani de Dan Botta. În acest volum din 1929, Nod ars, influența lui Ion Barbu era atît de vizibilă, încît malițiosul Șerban Cioculescu v-a numit Ion Barbu Brezianu
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Blaga și alții. În deceniul al optulea, după faimoasele Teze din iulie 1971, protocronismul a introdus în cîmpul literar iconodulia, cultul, adică, al icoanelor naționale. Atitudinea corespundea emfazei national-comuniste și bloca spiritul critic în aceeași măsură, daca nu în același fel, ca și iconoclastia dinainte. Nu e cazul să stărui asupra efectelor. Diferență majoră a constat în faptul că dacă în perioada proletcultista există o unică scară de valori, aceea oficială, în perioada protocronista, ierarhia oficială s-
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
Barbu Cioculescu A SPUNE că în România comunismul s-a prăbușit tocmai când nația se obișnuise mai bine cu el, ar fi o ironie destul de amară, lipsită de haz, daca nu de rușine, nu însă și de un oarecare adevăr. Anume pentru că era la culme de incomod pentru cei mai mulți și chiar din rândurile partidului, fiecare om întreprinsese în timp un efort complicat și maximal de adaptare, pe fundalul impresiei de
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
său va fi desființat și deîndată reînființat sau va rămâne îndemn, F.M.I. își va deschide pungulița pentru noi, investitorii străini vor mai achiziționa mari și mici industrii, luându-le de pe capul administrației de stat, se vor găsi fonduri pentru spitale, daca nu și pentru medicamente. În sprijinul bietului om va veni, izbăvitor, mărțișorul, vestitorul primăverii. Că în vechile pasteluri ale lui Alecsandri, vom renaște o dată cu natura, nu toți, căci vor rămâne să suspine cu fetele la perete mânioșii care se și
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
unui berbece inconștient, zidurile legalității și ale bunului simț, dl. Dudu Ionescu se comportă incoerent nu cu sine (declarațiile din chiar ziua preluării funcției actuale au fost pe deplin lămuritoare!), ci cu linia pe care Justiția română pare, în sfârșit, daca nu decisă, măcar împinsă s-o adopte.
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
fost gândite de Caragiale, dar par totuși gândite de el: "- Numai asta-mi lipsea,/ s-aibi tupeul/ s^nu mă scoți la Șosea/ cu cupeul.// - Te-aș lasă, galantom,/ a mi-o cere?/ Aide, Mito, s-o lom/ pa picere.// - Daca asta-i amor,/ io, mai bine/ mă omor, si te-omor/ și pa ține!// - Nu-ți spui, Mito, gogoși,/ nu am haru;/ aide, frate, la Moși/ cu tramcaru." (Dealog). Foarte originală este și reconstituirea fulguranta a lumii lui Caragiale prin
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
Other Stories from România (Biserică fantomă și alte povestiri din România) apărută la University of Pittsburgh Press în traducerea Georgianei Fârnoagă și Sharon King, selecția materialului, introducerea, reperele cronologice și notele biografice aparținând lui Florin Manolescu. (Până și antologatorii americani, daca nu cei mai buni, atunci cu siguranta printre primii din această nobilă breaslă, s-ar putea mândri cu acest volum.) Mărturisesc că am avut deseori impresia, îndeosebi în cazul antologiilor (și cu atât mai mult a celor de proza scurtă
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
vede drept pledoarie pro domo. Structuralismul ar supraviețui mai degrabă dacă promotorii lui ar izbuti să migreze spre teritorii de gîndire noi, purtînd cu ei un minim instrumentar teoretic format sub auspicii structuraliste. Sau, cel putin structuraliștii ar supraviețui astfel, daca nu și concepția lor. O do-vedeste, poate mai convingător decît oricine, Tzvetan Todorov. Dar nu Greimas, de pildă, cu toate că în 1991 el a publicat un tratat de semiotica pasiunilor, trecînd astfel de la texte literare la un alt nivel de reprezentare
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
și dușmanii democrației! Falsitatea unor astfel de aserțiuni nu merită nici macar oboseală unei demonstrații sumare. Pentru admiratorii necondiționați ai actualei puteri, a spune adevărul - nimic altceva: adevărul bazat pe probe aflate la îndemâna oricui - înseamnă că, din inconștiență sau din prostie, daca nu chiar din ticăloșie, te pui în slujba dușmanilor dovediți ai democrației! Logică reproșurilor de acest tip e, în cel mai bun caz, bizară: vinovați de înapoierea, prostia, corupția, minciună care înfloresc că într-o junglă în România, nu sunt
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
care Viața la țară (1898) și Tănase Scatiu (1907) sînt, cu adevarat, rezistente, pentru că În război (1902) e un semiesec iar Anna (1911) și Lydda sînt de-a dreptul eșecuri totale. Apoi în perioada sămănătorista de dupa 1901 pînă prin 1909, daca excludem, din decentă, cum se și cuvine, românele îngrozitoare ale lui Vasile Pop, precum Duduia Margareta, (pe care Iorga, totuși, din spirit partizan, le-a stimat), puștiul e total. Nu uit, desigur, excepția fericită a Marei lui Slavici, din 1906
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
gardieni ai "valorii artistice pure", deturnata și pusă an slujba unui minor estetism de partid, sancționând ori ăncercănd să sancționeze an numele "frumosului" deschiderea spre social, spre istorie, spre politic. Criteriul "pur estetic" se prefacea astfel ăntr-un factor de limitare, daca nu chiar de asfixie. Scurt timp după decembrie 1989, criteriul "valorii artistice pure" avea să fie abandonat masiv și tacit. Atâtea câte au fost și așa cum au fost, dezbaterile literare au fost dominate de regândirea literaturii postbelice dintr-o perspectivă
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
și că inevitabilul poate fi ănlăturat. Ce sacrificii imense a creat această duplicitate vinovată la noi, o știm de mult. Și simptomatic e faptul că Iuliu Maniu, incontestabil personalitatea care ăntruchipa rosturile opoziției, a ăntrebat odată, pe un trimis occidental, daca România e cedata sovietelor pentru a ști cum să-și organzieze politică, a primit, tot cinic, un răspuns liniștitor negativ, având drept consecință acel dezastru an vieți omenești și nesfârșite suferințe. Dar să revin la pasionanta ediție a lui Dinu
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Pentru că e cumplit de greu să presupui că ar mai citi cineva (în afara doar a vreunui recenzent chinuit de curiozitate) un roman cum este Dezastrul sau, apărut - impardonabil - la Editură Eminescu. Pe asemenea cărți, cititorii își pot aplica singuri teste: daca, în ipoteza că pot ajunge, cu răbdare sisifica, pînă pe la pagina 50, să zicem, stupoarea persistă, atunci e semn de sănătate mintală. Dacă lectorul trece însă și de pagina 100 și încă mai caută, cu disperare, un cît de mic
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
intime: Există două feluri de orgoliu: unul an care te-aprobi pe tine ănsuti, celălalt an care nu te poți accepta. Acesta din urmă este probabil cel mai rafinat". De ce să nu presupunem că "sofisticăria", "falsele argumente" ale lui Cioran - daca săntem dispuși a le taxa ca atare - pleacă tocmai dintr-o nemulțumire de sine sinceră și nu neapărat publicitară? Dintr-o nemulțumire ce include și conștiința contradicțiilor, incapacitatea de-a rezista tentațiilor afirmării și, ăn final, ale gloriei! "Incomparabil fanfaron
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
care șunt tratat an cartea amicului nostru (...) Te vei convinge, poate, ca cele afirmate despre lucrarea lui Călinescu nu șunt o simplă proiecție a umoarei mele dificile, pornite spre negație, si ca fondul serios merită cel putin o judecată dreapta, daca nu o privire binevoitoare". Din acest punct Vianu ia an discuție două aspecte: relația de elucidat ăntre hegelianism și Eminescu și, doi, interpretarea "Luceafărului". Paralelă, cu citarea paragrafelor din studiul vianesc "Influența lui Hegel an cultura română", din 1933 și
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
căsătorie, un rol patern, matern, în vreme ce "isteții lumii" (aceiași, insă într-alte blănuri de oaie) se răsfăța în toate anotimpurile, săptămîna de săptămînă, zi de zi; încît te și întrebi din ce fel de postav vor fi fiind croiți dumnealor, daca - întotdeauna - pun interesul personal înaintea interesului cetățenesc, al obștei. O porunca biblică cere și impune: "Să nu furi", dar se fură în draci, se fură orice, oriunde, oricînd, se fură la fel cum se respira pentru a... supraviețui. Se fură
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
unul din eseurile din serialul Iudaism și elenism (care dă titlul ediției pe care o comentez) scria: "spunem clar: morală iudaica e incompatibilă cu viața instinctelor - cu viața. Străină în seria organismelor europene, ea a fost izgonita ori reformata. Dar daca aiurea morală iudee e numai o neizbutita epidemie, în Asia (India, Persia, China, Iudeea) e locală și endemica. Morală ar putea fi rea pentru cei cu alte instincte și buna pentru cei cari au realizat-o din propriul trunchi... Morală
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
pentru ca totul să nu devină încă un aranjament à la roumaine, ar fi de dorit ca această masă rotundă a disperării naționale să fie transmisă la televiziune, vorba d-lui Băcanu, "în direct și la o oră de vârf". Și, daca nu împing utopia prea departe, ea ar putea fi arbitrata de o personalitate independența, recunoscută în mediile politice sau academice internaționale. De pildă - Vladimir Tismăneanu, Emil Hurezeanu ori Sorin Antohi. Dar îmi dau seama, chiar în timp ce fac această propunere, că
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
mașină. Te consolezi, spunându-ti că n-a avut cine să le facă educația până acum, si ca, la această vârstă, oricum e prea târziu. E vorba de aceeași categorie care abordează la prinz fulare albe, care întreabă, la recepții, daca nu se servește și ciorbă de burtă, si care nu ezită, în avion, la business class, să-și scoată pantofii. Fiind conduși de astfel de personaje, să mulțumim lui Dumnezeu că mai suntem în viață, că n-a început încă
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
și mai ales pentru a realiza cu cititorul acea conectare afectiva care înseamnă mai mult decât simpla transmitere de informații: "Ne asemănam mișcării browniene, acele particule în neîncetata mișcare, si nu o dată mă întreb dacă știm cu toții sensul mișcării noastre, daca nu sunt mulți, prea mulți cei care se lasă pur și simplu purtați de val, ca într-un spectacol, fără opinie personală, deși de acum până la alegeri, poate mai mult ca oricând, e nevoie tocmai de asemenea opinii ce dau
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]