806 matches
-
permanentă prefacere în funcție de evoluția contextului socio-politic. După ce în faza antinaționalistă a socialismului românesc (1947-1964) originea românilor a stat sub semnul slavismului, odată cu turnura naționalistă aceasta a intrat sub specia traco-dacismului. În fapt, se revine la paradigma xenopoliană a dualismului etnogenetic daco-roman, cu diferențierea extrem de semnificativă că raportul dintre cele două elemente este răsturnat în favoarea autohtonismului. Ca regulă generală, discursul propagat în manualele de istorie se conformează directivelor precise indicate în documentele de partid. Aceeași obediență discursivă este identificabilă și în chestiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-au realizat aceste schimburi și tranzacții mutual benefice: "contactul cu marile civilizații ale antichității a îmbogățit civilizația daco-getică fără a-i răpi originalitatea" (ibidem). Ambele elemente distinctive ale paradigmei rolleriane cu privire la chestiunea originii (slavizarea etnogeniei românești și antagonizarea clasială daco-romană) sunt revizuite. Schimbarea de paradigmă este observabilă încă din anii '60, sincronizându-se în deplină armonie cu distanțarea politică a statului român de sub tutelajul sovietic. Pe planul simbolic al originii, această evoluție politică s-a soldat cu eliminarea slavilor din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
minimalismului slavic în etnogenia românească. Slavismul manifest exprimat de concepția socialismului imediat postbelic se transformă într-un asimilaționism autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În aceste circumstanțe definite de imperativul politic al de-slavizării etnogeniei românești este elaborată teoria protoromânismului, care afirmă că închegarea nucleului etnico-lingvistic al românității era practic încheiată înainte de contactul cu slavii, astfel că influența acestora a fost cu totul marginală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989. Înainte de a demonstra continuitatea daco-romană la nord de Dunăre, agenda autohtonistă a național- comunismului solicita probarea continuității dacice, deci invalidarea tezei exterministe elaborate de cărturarii Școlii Ardelene. Turnura indigenistă spre traco- dacism făcea necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regimului aflat în continuă căutare de legitimitate. După cum vom vedea imediat, bimilenaritatea poporului român va furniza materialul istoric pentru elaborarea unor "tradiții inventate" celebrate prin sofisticate ceremoniale publice (Hobsbawm și Ranger, 1983). Teza continuității dacice este premisa pentru concluzionarea continuității daco-romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană. Pe măsură ce discursul didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică a istoriei ale cărei sentințe se succed în cadențele setate de ideologia național-comunismului. O
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unei istorii proletariste. În privința chestiunii originii, de exemplu, agentul sociogenetic al românității, elementul care a sudat etnic daco-romanismul a fost munca: "Trăind și muncind împreună, [...] încetul cu încetul, dacii și romanii s-au contopit unii cu alții. Din această contopire daco-romană s-a născut un nou popor: poporul român" (Almaș, 1994, p. 17). La fel de reziduală este și identificarea dacică a poporului român. Fără să mai fie inculpați ca exploatatori imperialiști, romanii apar mai degrabă ca o adiție la fondul autohton de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceste adaosuri lingvistice slave de sud au putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă și absorbția influenței slave. Însă, spre deosebire de militantismul vechii gărzi, noile discursuri dez-accentuează importanța simbolică a problemei etnogenezei, invitând mai degrabă la reflecții critice asupra modului în această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe teza continuității daco-romane post-aureliane (Scurtu et al., 1999, p. 9). De asemenea, continuitatea organizării politice este apărată, invocată fiind deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează rolul decisiv jucat de păduri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atât al vechilor cronici moldovenești și muntenești, cât și al lucrărilor istorice ale unor autori contemporani lui, precum: Schlözer, Sulzer sau Engel, referitoare la Țările Române 13. Totodată, în scrierea sa, se dovedește a fi un susținător al teoriei originii daco-romane a poporului român. După el, românii, care nu sunt altceva decât vechii coloniști romani așezați de împăratul Traian în Dacia, s-au retras în timpul împăratului Aurelian în Bulgaria de azi și în Tracia datorită numeroaselor invazii ale barbarilor. De aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Oficiu al Șambelanilor din Viena și o interesantă istorie a familiei Balș, pe care o întocmise chiar el personal, care ilustrează o bună cunoaștere a trecutului, nu numai al poporului român (fiind un reprezentant al teoriei privitoare la originea sa daco-romană), ci și al Moldovei și a țărilor învecinate 289. De altfel, această istorie a familiei nu a fost un simplu accident în viața sa, ci pasiunea sa pentru istorie a fost o constantă ce răzbate aproape din toate scrierile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
După încheierea războaielor daco-romane și ocuparea Daciei de către romani, o bună parte din teritoriile Regatului dac au rămas în afara ocupației, fiind teritorii libere, aflate în stăpânirea dacilor liberi. Cu excepția câtorva zone din sud, situate pe malul stâng al Dunării și pe țărmul pontic, până la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fiu condamnat la moarte și refuz dinainte orice fel de grațiere.” Măreția care atingea sublimul a căpătat-o Mareșalul Ion Antonescu prin testamentul său: „Ție scump popor român; Sunt mândru că am făcut parte dintr-o națiune de dublă ascendență, daco-romană și care în Istorie a fost ilustrată de marea figură a divului Traian și de sacrificiul lui Decebal”. Aceste cuvinte, rostite la vremea la care slavismul se declanșase înăbușitor asupra României, când numele de român era pronunțat cu teamă, apăreau
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de zimbru, un zimbru Mușatin, prin Petru, Roman, Alexandru, Bogdan, Ștefan, Rareș, Ion Vodă, pecete care stă și va sta mărturie neclintită prin vremi și peste vremi, arătând că basarabenii și bucovinenii, la fel ca moldovenii, muntenii și ardelenii, din daco-romani se trag și tot români sunt. Răpite de la sânul mamei lor, supuse colonizării și rusificării forțate, Basarabiei și Țării de Sus a Bucovinei nu le mai rămânea decât reînvierea dragostei de glie și neam, cultivată de Grigore Ureche și Miron
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
În Republica Ucrainneană, cuprinde În principal 3 zone cu o componență etnoistorică diferită pe care astăzi statul ucrainean le coordonează spre o unitate teritorială cu caracter slav. Istoric, zona de sud a Basarabiei s-a afirmat cu origine În perioda daco-romană, a doua zonă situată În dreapta răului Bug cu specific moldovenesc a făcut parte din Republica Moldovenească și a treia zonă constituită În jurul orașului Odesa de astăzi are În prezent un pronunțat caracter slav. Statul geto-dacic stăpânit de Burebista (70-44
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
geto-dacic stăpânit de Burebista (70-44 Î.e.n.) cuprindea ținuturile locuite de strămoșii moldovenilor din această zonă. Dupa moartea regelui Decebal, sudul Moldovei face parte din provincia romană Dacia. Urme arheologice prin descoperirea unor obiecte și articole de cult atestă continuitatea populației daco-romane integrată În cultura romano- bizantină. Se apreciază, prin vestigii arheologice o creștere a populației În sec. X- XI În acest teritoriu al Moldovei, dezvoltarea economică se datorește Însemnatului drum comercial pe râul Siret care devenise o cale ce lega nordul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și biologic sezonul flirturilor și al aventurilor. Într-una dintre bucățile În proză, O conferență, despre venerabila madam Trahanache (probabil Zoe) se spune că trăiește la Paris; e prezidenta onorifică a unei societăți cu titulatură ciudată: Societatea protectoare a Muzelor Daco-Romane, prescurtată S.P.M.D.R. și, „afară de asta este, cum zice viceprezidenta, «ramolisită»”. Venerabilă În lumea ei este și Efimița, dar orizontul ei e restrâns la spațiul domestic; nu e, nici măcar onorific, prezidentă ori simplu membru În vreo comisie sau societate ori comitet
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Italia, Anglia, Germania. Sunt puse bazele asepsiei și antisepsiei (Louis Pasteur, respectiv Joseph Lister). În țara noastră, în perioada comunei primitive și-n cea sclavagistă, medicina tracogetică este sub influențe religioase, fiind dominată de asemeni de elementul mistic. Odată cu războaiele daco-romane și constituirea Daciei, ca provincie a Imperiului Roman, timp de 165 de ani, cât a durat stăpânirea romană se înregistrează o bogată activitate medicală, atât sacerdotală cât și laică. Pe columna lui Traian se pot identifica posturi de prim ajutor
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
ochii pe pereții din hol, plin de reproduceri ale unor litografii din perioada Bucovinei imperiale. Porțile muzeului se deschid în cele din urmă, iar ceea ce văd îmi depășește așteptările : un discurs muzeal al național-comunismului din anii 1980, bazat pe rădăcinile daco-romane, vitejia lui ștefan cel Mare și războaiele de „neatârnare”. Îmi plac liniștea din muzeu, mirosul de praf amestecat cu cel de la motorina cu care a fost frecată podeaua și lemnăria, parcă aș călători în trecut. Bucuria îmi este de scurtă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este o noțiune fără conținut. Din moment ce România este, nu va deveni, un „stat clientelar”, suveranitatea (puterea în stat este supremă și neatârnată!) românească e o vorbă de dicționar politic. Când Dacia a devenit un stat clientelar Romei, după primul război daco-roman (101-102 d.Hr.), a trebuit să renunțe la orice urmă de independență, să considere drept prieteni sau dușmani, pe prietenii și dușmanii Imperiului Roman. Acum, România este în situația fostei Dacii: are drept prieteni și dușmani pe prietenii și dușmanii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
căciuli uriașe, aruncate în cer: Omul, Negoiul și Moldoveanul, o trinitate materială a pământului românesc, închinându-se aproape totdeauna, în haina curatei zăpezi, Trinității imateriale veșnice. La apus-miazănoapte, zidurile crenelate ale Apusenilor, fortărețe inexpugnabile, păstrătoare ale celei mai pure ființe daco-romane, umilită trupește, dar neînvinsă niciodată spiritualicește, împrospătătoare de minte și inimă a întregului neam. La începutul lui August începură să se coacă strugurii timpurii. Prin regiune mai bântuiau bande de dezertori sovietici, care fie se predau când nu mai aveau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
101/1998 Bancă Națională a României va pune în circulație, în scop numismatic, incepand cu data de 4 iunie 2001, o monedă din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei, dedicată comemorării a 1900 de ani de la primul război daco-roman. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: - formă: rotundă; - metalul: aur; - titlul: 999 la mie; - calitatea: proof; - greutatea: 15,551 g; - diametrul: 27 mm; - marginea: netedă; - anul emisiunii: 2001. Aversul monedei prezintă în zona centrală Columna lui Traian, monument ridicat la
CIRCULARA nr. 11 din 29 mai 2001 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedei din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134830_a_136159]
-
Traian la Adamclisi, județul Constantă. De o parte și de alta a monumentului, în două medalioane ovale, sunt redate figurile celor doi conducători, împăratul Traian și regele Decebal. Circular este gravata cu majuscule inscripția "1900 DE ANI DE LA PRIMUL RĂZBOI DACO-ROMAN". Anii "101-102", care marchează perioadă de desfășurare a primului război daco-roman, sunt amplasați sub baza monumentului Tropaeum Traiani. Articolul 3 Monedele din aur din această emisiune, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de un certificat de autenticitate
CIRCULARA nr. 11 din 29 mai 2001 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedei din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134830_a_136159]
-
a monumentului, în două medalioane ovale, sunt redate figurile celor doi conducători, împăratul Traian și regele Decebal. Circular este gravata cu majuscule inscripția "1900 DE ANI DE LA PRIMUL RĂZBOI DACO-ROMAN". Anii "101-102", care marchează perioadă de desfășurare a primului război daco-roman, sunt amplasați sub baza monumentului Tropaeum Traiani. Articolul 3 Monedele din aur din această emisiune, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de un certificat de autenticitate înseriat, redactat în limbile română și engleză, semnat de guvernatorul Băncii Naționale a României
CIRCULARA nr. 11 din 29 mai 2001 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedei din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134830_a_136159]
-
de guvernatorul Băncii Naționale a României și de casierul central, precum și de un pliant de prezentare a acestei emisiuni monetare. Articolul 4 Monedele din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei - emisiunea 2001, dedicate comemorării a 1900 de ani de la primul război daco-roman, au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Punerea în circulație, în scop numismatic, a monedelor prezentate se realizează prin ghișeele sucursalelor Băncii Naționale a României. GUVERNATORUL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI MUGUR ISĂRESCU -----------
CIRCULARA nr. 11 din 29 mai 2001 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedei din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134830_a_136159]