542 matches
-
faptul că realitățile politice și sociologice, ca și chestiunile legate de identitatea etnică și culturală, pot face interpretările lingvistice mai dificil de definit, am susținut întotdeauna în scrierile mele științifice că limba vorbită în Moldova este o varietate regională a dacoromânei. Limba moldovenească a fost o invenție sovietică fără acoperire științifică. În timpul perioadei sovietice, acest dialect al românei a suportat unele influențe rusești și ucrainene, în special la nivelul fonologiei și al lexicului, dar ele nu au alterat structura latină a
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
aparțin domeniului public al orașului Geoagiu", la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: - la poziția nr. 26, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Strada Germisara situată în localitatea Geoagiu Băi; pornește de la intrarea laterală în Complexul "Băile dacoromâne", urmează traseul: imobil "Cantina nr. 1" - imobil "Hotel Diana", unde strada se bifurcă astfel: spre sud - către imobilul "Parcare Pera" și spre est - unde urmează traseul: Casa de cultură - Parcare Complex "Băile dacoromâne"; lungimea totală a străzii este de 2
HOTĂRÂRE nr. 454 din 15 aprilie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210524_a_211853]
-
pornește de la intrarea laterală în Complexul "Băile dacoromâne", urmează traseul: imobil "Cantina nr. 1" - imobil "Hotel Diana", unde strada se bifurcă astfel: spre sud - către imobilul "Parcare Pera" și spre est - unde urmează traseul: Casa de cultură - Parcare Complex "Băile dacoromâne"; lungimea totală a străzii este de 2.700 m; lățimea străzii este de 15 m;". - la poziția nr. 28, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Strada Vilelor situată în localitatea Geoagiu Băi; pornește de la imobilul "Bar Simona" și urmează
HOTĂRÂRE nr. 454 din 15 aprilie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210524_a_211853]
-
Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din diverse epoci: așezare de
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
dar ar putea fi printre cele referitoare la români. Astfel, în 2011, pe toată Croația s-au înregistrat 955 de persoane cu limba maternă română, dar nu se poate ști câte din acestea sunt băieși, care au ca limbă maternă dacoromâna. În județul Istria se declară cu limba maternă română 70 de persoane și cu cea vlahă 6, iar în județul Primorje-Gorski Kotar, unde este satul Žei̯ân - 40 cu limba română. Faptul că vorbitorii de istroromână erau mai numeroși
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
von Hahn în 1867, care a și distins-o de aromână, vorbind de două dialecte, dar fără să le numească. Lingvistul german Gustav Weigand a fost primul cercetător care a studiat propriu-zis meglenoromâna pe care, pentru a o deosebi de dacoromână, aromână și istroromână, a numit-o „"Meglen"”. Tot el a notat și publicat pentru prima oară texte în acest idiom. Ovid Densușianu considera că meglenoromânii sunt de origine nord-dunăreană și vedea idiomul lor apropiat de dacoromână. Dintre cercetătorii actuali, Petar
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
a o deosebi de dacoromână, aromână și istroromână, a numit-o „"Meglen"”. Tot el a notat și publicat pentru prima oară texte în acest idiom. Ovid Densușianu considera că meglenoromânii sunt de origine nord-dunăreană și vedea idiomul lor apropiat de dacoromână. Dintre cercetătorii actuali, Petar Atanasov adoptă această ipoteză, considerând meglenoromâna ca un stadiu mai arhaic al dacoromânei. Dimpotrivă, Sextil Pușcariu susținea originea sud-dunăreană a meglenoromânilor, clasând meglenoromâna împreună cu aromâna într-un subgrup estic, iar dacoromâna și istroromâna în unul vestic
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
publicat pentru prima oară texte în acest idiom. Ovid Densușianu considera că meglenoromânii sunt de origine nord-dunăreană și vedea idiomul lor apropiat de dacoromână. Dintre cercetătorii actuali, Petar Atanasov adoptă această ipoteză, considerând meglenoromâna ca un stadiu mai arhaic al dacoromânei. Dimpotrivă, Sextil Pușcariu susținea originea sud-dunăreană a meglenoromânilor, clasând meglenoromâna împreună cu aromâna într-un subgrup estic, iar dacoromâna și istroromâna în unul vestic. Theodor Capidan și Gheorghe Ivănescu considerau că meglenoromâna formează împreună cu aromâna un dialect sudic. Alexandru Philippide, Alexandru
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
vedea idiomul lor apropiat de dacoromână. Dintre cercetătorii actuali, Petar Atanasov adoptă această ipoteză, considerând meglenoromâna ca un stadiu mai arhaic al dacoromânei. Dimpotrivă, Sextil Pușcariu susținea originea sud-dunăreană a meglenoromânilor, clasând meglenoromâna împreună cu aromâna într-un subgrup estic, iar dacoromâna și istroromâna în unul vestic. Theodor Capidan și Gheorghe Ivănescu considerau că meglenoromâna formează împreună cu aromâna un dialect sudic. Alexandru Philippide, Alexandru Rosetti și Matilda Caragiu Marioțeanu vedeau de asemenea meglenoromâna mai apropiată de aromână. Ion Coteanu o considera o
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
dialect sudic. Alexandru Philippide, Alexandru Rosetti și Matilda Caragiu Marioțeanu vedeau de asemenea meglenoromâna mai apropiată de aromână. Ion Coteanu o considera o variantă regională a aromânei, iar pe aceasta din urmă autonomă de română. Există și ipoteza originii complexe, dacoromâne și aromâne a meglenoromânei. După textele publicate de Weigand, au mai apărut culegeri de folclor literar ale lui Pericle Papahagi și Ion Aurel Candrea. Cele mai recente sunt culegerile lui Dionisie Papatsafa și Dumitru Ciotti. Există o singură lucrare cultă
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
unitară în rândul cercetătorilor. În acest articol se folosește cea a lui Theodor Capidan. Vocalele care nu se găsesc în româna standard sunt redate în felul următor: /a/, /e/, /i/ și /u/ purtătoare de accent sună în general ca în dacoromână. /ɔ/ înlocuiește în mai multe graiuri fonemele / ǝ/ (ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată "limba dacoromână" sau "dialectul dacoromân". De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă. este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca.
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
al popoarelor. În 1819, Ivan Feretić, un preot din insula Krk, transcrie două rugăciuni în „româna din Krk”, apropiată de istroromână și dispărută în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Un prim articol de presă care constată similitudini între dacoromână și istroromână apare în 1846, semnat de cărturarul erudit Antonio Covaz din Istria. El menționează totodată pierderea limbii în localitățile mai slab populate de istroromâni și împrumuturile din limba croată. Autorul include și elemente gramaticale, precum și două texte scurte în
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Maiorescu. Ioan Maiorescu crede de asemenea că istroromânii sunt urmașii colonilor romani din Istria. Cercetările propriu-zise încep odată cu implicarea lingviștilor. Un prim studiu relativ amplu din 1861 este scris de lingvistul Graziadio Isaia Ascoli, care compară pe larg istroromâna cu dacoromâna și aromâna, combatând ideea că istroromânii ar fi urmașii romanilor colonizați în Istria. Și cercetători de limbă germană abordează subiectul istroromânilor. Astfel, tot în 1861 apare și prima lucrare a slavistului sloven Franc Miklošič pe tema istroromânilor, apoi altele în
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
cele referitoare la români. Astfel, în 2011, pe toată Croația s-au înregistrat 955 de persoane cu limba maternă română și 435 de naționalitate română, dar nu se poate ști câte din acestea sunt băieși, care au ca limbă maternă dacoromâna. În județul Istria se declară români 49 de persoane și vlahi 6, iar cu limba maternă română și vlahă 70, respectiv 6. În județul Primorje-Gorski Kotar, unde se găsește Žejane, sunt înregistrați 31 de români și 3 vlahi, precum și 40
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
satul Sucodru biserica fusese cândva ortodoxă înainte de a deveni catolică. După majoritatea lingviștilor, idiomul vorbit de istroromâni este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân, după Radu Flora este un grup de graiuri dacoromâne, iar după câțiva lingviști (Petar Skok, Alexandru Graur, Ion Coteanu) este o limbă romanică de est aparte. Din cauza împrejurărilor istorice, în contextul asimilării treptate a istroromânilor cu populația majoritară croată, instroromâna a fost din ce în ce mai mult influențată de limba acesteia, ajungând
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
al Academiei Române în 1991 și membru titular în 1992. S-a preocupat de teoria limbii și filozofia limbajului și a făcut cercetări asupra mai multor aspecte ale limbii române: stabilirea inventarului de foneme ale limbii române, fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, aplicarea regulilor de transformare la sintaxa limbii române, fixarea etapelor din istoria limbii române etc. A promovat în România orientările moderne ale științei limbii: structuralismul (incluzînd fonologia Școlii lingvistice pragheze, glosematica hjelmsleviană, descriptivismul american), tehnicile generativ-transformaționale, semantica, lingvistica textului etc.
Emanuel Vasiliu () [Corola-website/Science/307074_a_308403]
-
cunoașterea folclorului aromân: "Din literatura poporană a aromânilor" (1900) și "Basme aromâne" (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile lui Karl Groos și Edward Tylor, la medicina populară sunt menționați Thuchmann, Solomon Reinach, iar dintre români - Costache
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
0,3%, iar a populației de origine românească cu 2,1%, plasându-se respectiv pe al patrulea și al șaselea loc în totalul populație. Conform Constituției Republicii Moldova, numele de "Moldoveni" nu se aplică tuturor cetățenilor statului, ci numai vorbitorilor limbii dacoromâne, numită în această țară "limba moldovenească" (sunt exceptați acei dintre vorbitori, care s-au declarat "Români", și sunt numărați separat). Astfel nomenclatura etnică din Republica Moldova, conformă Constituției republicane, îi deosebește, potrivit definiției sovietice, pe Moldovenii din fosta URSS de cei
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
vorbitori, care s-au declarat "Români", și sunt numărați separat). Astfel nomenclatura etnică din Republica Moldova, conformă Constituției republicane, îi deosebește, potrivit definiției sovietice, pe Moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți vorbitori ai limbii dacoromâne ; persoanele care totuși se declară "români" în Republica Moldova (cum au putut s-o facă la recesământul din 5-12 octombrie 2004) sunt de fapt tot cetățeni ai Republicii, deoarece Românii de cetățenie română rezidând în Republică, nu sunt numărați în recensământ
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
inc(l)asabilă. Recenzie a lucrării Povestea vorbei care umblă. Două încercări despre (Idi)om de Gabriel Mardare, Iași, Editura Timpul, 2001, în “Convorbiri literare”, anul CXXXV, serie nouă, noiembrie 2001, nr. 11 (71), p. 33. 31. Ion Gheție, Graiurile dacoromâne în secolele al XIII lea—al XVI lea (până la 1521), Editura Academiei Române, București, 2000, în AUI, secț. III e, lingvistică, tom XLVIII (2002), p.171 172. 1. Le paradoxe roumain: entre orthodoxie et latinité, conferința prezentată la Universitatea din Münster
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
ceilalți Români, sau sunt "Români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Confundând Dreptul strămoșesc ("jus sanguinis") care definește comunitățile istorico-lingvistice, și Dreptul pământean ("jus soli") care definește națiunile politice, naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională) că nu ar aparține nici neamului (etniei și sferei culturale și istorice) românești, mergându-se
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
faptul că în Vlahia moravă (răsăritul Cehiei) s-a vorbit românește (un grai local) până în secolul XVIII. Din punct de vedere lingvistic, dialectul astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovacă, cuprinde cuvinte românești provenite din dacoromână precum "bača" „baci”, "brynza" „brânză” (care a trecut și în limbile cehă și slovacă), "cap" „țap”, "domikát" „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), "galeta"/"geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
funcționează ca un centru cultural. În 1945 a fost unul din membrii fondatori ai "Uniunii Internaționale a Institutelor de Arheologie, Istorie și Istoria Artei din Romă". În 2005 a fost reprimita în "Uniune" și continuă să-și publice "Anuarul Ephemeris Dacoromâna". În curtea Accademiei di România a fost dezvelita în 1994 statuia lui Traian, operă a sculptorului Vasile Gorduz, (identică cu Statuia împăratului Traian din București). La 4 aprilie 2011, vis-a-vis de statuia lui Traian a fost dezvelita o statuie reprezentând
Accademia di Romania () [Corola-website/Science/309258_a_310587]
-
Condurachi, Nicolae Cucu, Dionisie M. Pippidi, Ana Tzigara-Berza, Traian Chelariu, Céline Emilian Marcovici, Zoe Băicoianu, Ion Lucian Murnu, Dinu Adameșteanu, Eugen Drăguțescu, Ștefan Păscu. După proclamarea Republicii Populare Române, ca „Bibliotecă Română de la Romă” După Revoluția Română din 1989 "Ephemeris Dacoromâna", publicat de la înființare, este anuarul școlii, în el publicându-se lucrările realizate de membri școlii pe perioada șederii la Romă. "Diplomatarium Italicum", publicat începând cu 1925, prezența colecții de documente păstrate în bibliotecile și din arhivele italiene privind istoria și
Accademia di Romania () [Corola-website/Science/309258_a_310587]