944 matches
-
pe unde era vadul, veni în insulă. Albinele-l încunjurară jurară bâzâind pe noul, tânărul împărat al insulei, el s-apropie de peștera ce știa că trebuie să fie pe această insulă, o găsi într-adevăr sculptată-n piatră, găsi dalta și uneltele de sculptură, patul, un ulcior cu apă; dar bătrânul lipsea. Pe o mescioară era o foaie scrisă: Simt că măduva mea devine pământ, că sângele meu e închegat și fără cuprins ca apa, că ochii mei abia mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și, trecîndu-l pe unde era vad, veni în insulă. Albinele încunjurară {EminescuOpVII 165} bâzâind pe noul și tânărul împărat. S-apropie de peștera ce știa că trebuie să fie pe această insulă; o găsi într-adevăr sculptată-n piatră, găsi dalta și uneltele de sculptură, patul, un ulcior cu apă; dar bătrânul lipsea. Pe o mescioară era o foaie scrisă: Simt că măduva mea devine pământ, că sângele meu e înghețat și fără cuprins, ca apa, că ochii mei abia mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lac și, trecîndu-l pe unde era vad, veni în: insulă. Albinele înconjurară pe noul și tânărul împărat al raiului. S-apropie de peștera ce știa că trebuie să fie pe această insulă; o găsi într-adevăr sculptată-n piatră, găsi dalta și uneltele de sculptură, patul, un ulcior cu apă; dar bătrânul lipsea. Pe o meșcioară era o foaie scrisă. Simt că măduva mea devine pământ, că sângele meu e înghețat și fără cuprins, ca apa, că ochii mei abia mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Aiurezi, Ioane! zisei cu blândețe. - Copil ce ești! Aiurez? Eu?... Eu simt moartea strecurîndu-se răcoare, dar dulce, prin toate vinele mele, și el zice că eu aiurez. Crede - mă că-s fericit, foarte fericit. Fața lui, ca alabastru săpat cu dalta în lungi gravuri de durere, erau senine, dulci. Un nou leșin s-apropie. Capul lui se lăsă pe frunzele uscate... pulsul iarăși încetă și părea iar că espirase. Mă uitam în fața lui fără să știu ce să fac, mi mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
două scîntei ale puterii sale. O putere pe care și-o exercită nu atît organizînd violența, întotdeauna accesorie, ci organizînd credințele, care sînt principalul. La fel, sculptorul își exercită talentul transformînd piatra în statuie, nu spărgînd-o cu ciocanul și cu dalta. "Principalul rol al marilor conducători este acela de a crea credința, fie ea credință religioasă, politică ori socială, credință într-o operă, într-o persoană ori într-o idee... A dota omul cu o credință înseamnă a-i decupla forța
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în stoluri. Cântecul lor era o împletire, unele păsări, precum ciocârlia, cântau în timpul zborului, altele uguiau de pe streșini ori se tânguiau din clopotnițe. Erau și dintre cele care se roteau și care, altă dată, cu strigătul lor ascuțit, ca al daltei ce lovește în piatră, ar fi părut amenințătoare. În felul acesta însă, auzindu-se toate laolaltă, erau ca un frunziș care foșnea. Cărarea era netedă și totuși suia în trepte. Mergea fără efort. Timpul nu curgea, era o singură clipă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sferic din cuarțit, au analogii cu piese similare găsite de noi într-o așezare neolitică inedită încă, situată la nord de satul Malul Alb, comuna Drăgănești (Tecuci), iar cel sferic cu cele aparținând de cultura Gumelnița. Toporașe de mână, topoare-ciocan, dălți din piatră șlefuită, 20 la număr, unele întregi, altele în stare fragmentară, din roci diverse, atât dură, cât și moale (gresii), de forme și dimensiuni diferite, iar din punct de vedere tipologic împărțindu-se în neperforate, cele mai multe, și cu găuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete sau motociclete, la alergări (femei și bărbați - cros). A popularizat și a luat parte la organizarea împreună cu revista « Clubul » și „Asociația artiștilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cu peretele parapulpar (fig. 1.94 b). Evazarea pereților se realizează după terminarea preparării cavităților proximale, pentru a nu prejudicia retenția în caz de inversare a succesiunii fazelor. Evazarea se realizează cu instrumente diamantate în formă de flacără sau cu dălți drepte pe fețele mezio-vestibulare vizibile (fig. 1.94 c). De-a lungul pragului gingival al ambelor cavități proximale se realizează un bizou îngust (cu lățime de 0,5-0,7 mm), cu ajutorul unui instrument diamantat în formă de flacără. Bizoul ar
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
realizează cu suprafețele axiale ale unui instrument diamantat pentru chanfrein (fig. 9.104 b). Desființarea contactului interdentar în zona vestibulară a preparației se face cu un instrument diamantat în formă flacără, dar efectul estetic este mai bun dacă se folosește dalta dreaptă din instrumentarul de mână Black. Zona terminală gingivală trebuie să fie în continuarea celei de pe fața palatinală, având aceeași conformație. 4. Prepararea șanțurilor proximale se face cu freze din carbid-tungsten cilindro-conice cu vârf plat. Se marchează, pe suprafața ocluzală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
face cu o freză chanfrein din carbid-tungsten (fig. 9.108 b). 4. Șanțurile proximale se prepară cu freze cilindro-conice cu vârf plat. Primul șanț este cel distal. Muchia formată cu peretele vestibular se finisează cu instrumentul diamantat efilat sau cu dălți de smalț Black (fig. 9.109). 5. Se prepară un bizou cu lărgime de 0,5 mm la nivelul pragului ocluzal. Marginile meziale și distale ale bizoului trebuie să fie rotunjite și pierdute. Figura 9.110 reprezintă schema unei preparări
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sau „muchie de cuțit” (fig. 1.112 a). 4. Suprafețele proximale se prepară mai întâi cu instrumente diamantate în formă de flacără, scurte și subțiri în direcție orovesti-bulară, până la punctul de contact. Desființarea contactului cu dinții vecini se face cu dălți de smalț, pentru a nu crea un spațiu prea mare și inestetic. Separarea se poate face și cu un disc abraziv, dar deschiderea vestibulară este prea mare. Prin desființarea zonei de contact interdentar se creează acces pentru instrumentul diamantat (efilat
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cilindro-conice cu vârf rotunjit (cu granulație medie pentru reducerea volumului, granulație fină pentru finisare); - instrument diamantat efilat; - instrument diamantat în formă de piatră roată de moară; - instrument diamantat cilindro-conic cu vârf plat (pentru prepararea pragului) ; - freze de finisare; - sondă parodontală; - daltă și conformator de unghiuri. Tehnica de preparare a bontului Înainte de începerea preparării, se poate face o cheie cu ajutorul căreia se urmărește corectitudinea reducerii suprafețelor dentare. Se poate realiza un index medio-sagital din silicon, prin secționarea în jumătate de-a lungul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
croșetului. De asemenea, abrazia rășinii compozite nu este o problemă, în particular, dacă se utilizează un croșet din sârmă cu secțiunea rotundă. Abrazia rășinii compozite apare câteodată când croșetul cu sprijin ocluzal este uzat căci vârful croșetului acționează ca o daltă. Alte metode de a crea retenție pentru croșete sunt: -ameloplastia, prin utilizarea unei freze care să creeze o cavitate mică în smalț în care poate pătrunde vârful croșetului; -fațete din metal sau porțelan aplicate pe suprafața smalțului; -aplicarea de coroane
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la pădure. Am expus următoarele unelte: topor, țapină, clupă (măsură pentru lemnă. Urmează imagini cu etapele de lucru ale unui butoi precum și imagini cu etapele de lucru ale unui coș. În expoziție sunt prezentate diferite unelte folosite pentru prelucrarea lemnului: dălți, răzuitor, sfredele, cuțitoaie, compase de lemn, fireză, teslă, gărdinar, gealău, rindea, strung de lemn etc., precum și obiecte de lemn: linguri, ivăre, căuce, putinică, ladă de zestre etc. În expoziție am expus o instalație folosită pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
căzute pe frunte, visele, / sprân cenele cristalizate de sare, / abisele. (N. Stănescu) - Versul liber este caracterizat prin ritm variabil, măsură inegală, absența rimei, având însă pauză la sfârșit de vers: Se ia o bucată de piatră / se cioplește cu o daltă de sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer / se răzuiește cu raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu) - Versurile înlănțuite au ca semn distinctiv ingambamentul, care diminuează ori chiar suspendă pauza de la sfârșitul versului, continuând enunțul în versul următor. Segmentarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se strecoară printre rânduri. Pretutindeni sunt strigoi. Câtă frunză și iarbă. De aceea ne îngrozește pe toți lumina.” Arta sculptorului și arta teatrului: statuia și mortul viu Forța fantomei care bântuie lumea celor vii se regăsește în lucrarea ieșită de sub dalta sculptorului, care a devenit în Când ne vom trezi din morți o metaforă a artistului și, în consecință, metafora lui Ibsen însuși ca autor dramatic. Ne amintim că, încă din Femeia mării, Ibsen sugera, pornind de la personajul Lyngstrand, legătura deopotrivă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
al textului, Genet simte nevoia să adauge o notă esențială, pe care o „agață” realmente de un cuvânt-cheie pentru teatrul lui: ceremonial. Făcând o paralelă între scris și sculptură și subliniind strânsa lor legătură, dramaturgul constată: Desprinse din limbaj cu dalta mea cea rece, cuvintele, blocuri netede, sunt și ele niște morminte. În cuvinte stă închisă, veșnică prizonieră, o nostalgie tulbure, nedeslușită, după faptele de odinioară ale oamenilor, fapte cărora morții însângerați de atunci ar ști să le dea un nume
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
duc, / Bătrânețele m-ajung."204; "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul mă-mbătrânește; / Pământ negru m-a hrănit, / Urâtul m-a-mbătrânit, / Că urâtul n-are leac / Decât pânză și toiag."205 Pentru omul tradițional, soarta se plămădește în taina creației, "cântul" devenind dalta cu care se șlefuiește destinul uman: "Eu nu cânt că știu cânta, / Da mă doare inima. / Eu nu cânt de bucurie, / Cânt a jale și-a pustie. Eu nu cânt că știu să cânt, / Dorul inimii îl stâng, / Că dorul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]