945 matches
-
grădina sufletului”, din spatele rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt butuc”) „Cu arcușul viei și al vinului / Arunc urâtul din cămară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
În candidă frățietate...). Un splendid poem se intitulează Ninsoarea sacră: "Spre-al umerilor de ninsoare stol / m-arunc". Și mai departe: Tresar în jur cu foșnet viu de bălți, / potopul fulgilor nu-mi lasă-o rază, / când nevăzuta pulbere de dălți / singurătatea o fărâmițează. // Ajuns într-al ninsorii sacru pisc, / uit numele-i de mare cuviință / și stau cu gândul, unic obelisc, / păzit de vasta albă stăruință. Înalt, ca după plânsul îndeajuns, / văd totu-n linii ample, văd alboarea, / pătrunsul inimii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
podul-barieră se mai risipi și efuziunea revenirii la conversație îi cuprinse, călduroasă, pe de-a-întregul. Se descopereau ieșindu-și ospitalier unul altuia în întâmpinare cu spații rezonante de tonalități diferite, vibrând de nerăbdarea unei asamblări măiastre, de la sine, fără fierăstraie și dălți, în formă de arcă legănat-vorbitoare a convivialității. Pe lângă ea, stihia aluneca neputincioasă, lăsându-și mugetul brut cizelat în glasuri omenești cântătoare, cu vocale lungi cât canalele de-acasă, cufundate în cărăușia tihnită a apei înspre bulbii lalelelor. Vocile lor erau
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât la Movila lui Purcel, cât și la Brădicești, Delenii-Ciortești, Tomești și în alte locuri, simplificând procesul prelucrării pentru obținerea pavelelor "cu fețe naturale", prin utilizarea doar a ciocanelor (nu și a dălților), reducea sensibil și costul operațiunii, după exemplul deja amintit de montanist și verificat în cazul pavării "politiei" Cernăuți. Dar, mai preciza semnatarul raportului, în eventualitatea impunerii de către beneficiari, Departament sau Eforie, a utilizării diversificate după dimensiuni și profile a materialului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe lângă cei șase băieși menționați, exploatarea reclama un surplus de personal și dotări, respectiv patru tăietori de pietre cubice și un fierar, cu toții aleși, ultimul "mai cu samă ghibaci în oțelitul ciocanelor", plus un număr precizat de unelte specifice (ciocane, dălți, colțari, cazmale, drugi și pene de fier). Cea dintâi urgență, devansând toate aceste solicitări, consta însă în trimiterea de-îndată la fața locului a unui număr de 20 de salahori pe zi, ceruți de montanist pentru a executa "trei sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
constatase că duritatea stâncilor era mult mai mare decât la Tarcău, solicita ca remunerația lucrătorilor să fie asemănătoare, indiferent de forma finită a materialului destinat pavării: pietre cubice și, respectiv, pietre naturale cu patru fețe. Cele dintâi se ciopleau cu dalta, celelalte se pregăteau doar cu ciocanul, având avantajul trăiniciei sporite comparativ cu materialul adus de la Tarcău și, paradoxal, având un preț de cost mai scăzut. Utilizarea de până atunci a "bolovanilor de Bistrița" în pavarea străzilor dincolo de faptul că devenea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pasiune pentru arheologie. Expertiza impune anumite rigori: întâi indicarea "motivului", în diacronie ("zeul e reprezentat dormind, ceea ce nu putea să fie un motiv plastic înainte de epoca elenistică"), apoi descoperirea sursei, atribuirea ("e din cercul lui Lisip, dacă nu chiar din dalta marelui maestru")31. Chiar dacă nu convinge întru totul, exprimarea uimirii denotă o dispoziție parcă mai participativă, favorabilă transferului empatic. Or, secvențele acestea sunt foarte prețioase, pentru că încearcă să comunice totuși câte ceva și despre personalitatea omului de dincolo de text. Din păcate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Creangă, 9), „Atunci iedul de sub chersin, să nu tacă? îl păștea păcatul și-l mânca spinarea, sărăcuțul!” (I. Creangă, 137), „A fost, fără îndoială, un vânător inspirat și a știut să mânuiască bine arcul și săgețile artistul subt a cărui daltă s-a mlădiit statua Dianei de la Luvru...” (Al. Odobescu, 173) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: • unități
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vol. I, p. 20. 442 Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 10. 443 ,,Când o persoană merge la piața din Birmania, spune Bastiat, trebuie să aibă o piesă din argint, un ciocan, o daltă corespunzătoare și greutăți. "Cât de mult face această oală?" "Arată-mi banii!" răspund vânzătorii și după ce inspectează bunurile celuilalt stabilesc prețul sau greutatea. Apoi furnizorul oferă cumpărătorului o nicovală și lovește bucata de argint până când consideră că au ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
caractere tipografice, dar adevărata tehnică a gravurii în metal era taille-douce. În loc să se păstreze desenul îndepărtîndu-se materia care îl înconjura, ca în taille d'épargne, artistul grava direct desenul în suprafața unei plăci de metal (cupru în general) cu o daltă. Dar, pentru a tipări o gravură în taille-douce, era necesară o presiune mai mare, deoarece cerneala era în șanțuri; deci nu se putea asambla în aceeași formă cu caracterele tipografice unse cu cerneală pe partea în relief; trebuia așadar să
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a fost tehnica taille-douce. Înainte, plăcile de aramă erau turnate, apoi suprafața lor era ridicată sau bătută cu ciocanul; ele aveau grosimea diferită și suprafața neregulată. Pentru a înlătura aceaste inconveniente, gravorii preferau să folosească procedeul criblé; o lovitură de daltă cu mîna ridicată cerea o suprafață mai regulată. Ori, spre mijlocul secolului al XVI-lea a fost inventată laminarea, care permitea planșelor să fie subțiri, perfect plane, iar dalta lucra pe o suprafață omogenă. III. Textele tipărite 1. Producția. În urma
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
aceaste inconveniente, gravorii preferau să folosească procedeul criblé; o lovitură de daltă cu mîna ridicată cerea o suprafață mai regulată. Ori, spre mijlocul secolului al XVI-lea a fost inventată laminarea, care permitea planșelor să fie subțiri, perfect plane, iar dalta lucra pe o suprafață omogenă. III. Textele tipărite 1. Producția. În urma evaluărilor aproximative, producția secolului al XV-lea se poate estima la 30 000 sau 35 000 de ediții în 20 de milioane de exemplare; Europa nu avea atunci mai
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
graveze chiar ei, fără intervenția unui tehnician. Jacques Callot (1592-1635) a excelat în această tehnică, dar a lucrat puțin în domeniul cărții (Combat ŕ la barričre, Nancy, 1627). Abraham Bosse (1602-1676) are un stil mai apropiat de cel realizat cu dalta; el păstrează o influență clasică în ilustrarea cărții (Ariane de Desmarets, Pucelle de Chapelain), dar în stampe reproduce adesea scene ale societății timpului său; el a scris și cîteva lucrări teoretice, iar Traité de la maničre de graver en taille-douce (1645
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cărții la pictorii de meserie: Gillot, Troy și Lemoine, Boucher, Oudry. Mijlocul secolului (1755-1775) este perioada cărților cu viniete (ilustrații cu format mic intercalate în text), cea mai apreciată de bibliofili; gravurile sînt adesea trasate în acvaforte și retușate cu dalta pentru detalii; cîțiva artiști se consacră în mod special ilustrației de carte: Gravelot, Cochin fiul și mai ales Eisen, a cărui senzualitate a bucurat mai multe generații de bibliofili. Sfîrșitul secolului (1775-1800) revine la mai multă simplitate, ceea ce nu înseamnă
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
obiceiul coperților tipărite nu s-a instituit decît la începutul secolului al XIX-lea; treptat, ilustrația își va găsi locul pe copertă. Ilustrarea cărții beneficiază, așadar, de mai multe procedee noi. Gravura în lemn se reînnoiește printr-o incizare cu dalta în blocuri de lemn tăiate perpendicular pe sensul fibrelor; tehnica bois de bout permite desene mai fine și mai libere. Stampa și acvaforte continuă să fie folosite; se gravează și în oțel, ceea ce dă imaginii un aspect mai fin și
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
acest sens, criticul poate cu ușurință să extindă sfera "încarnării" poeziei și să cuprindă, alături de personajele istorice cunoscute și de evenimentele publice, și pe anonimi: În câți însă și mai câți poezia stă latentă, fără a se manifesta, nici prin daltă, nici prin penel, nici prin note, nici prin vorbe sau versuri, nici însuși prin fapte serioase sau care plac simțurilor?"106. În aceeași logică a democratizării, puțin mai jos, pe aceeași pagină, evocă "poezia" feminității. Exemplul e interesant pentru că presupune
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lucrează scriitorul. S-ar putea spune că fiecare operă literară nu este decât o selecție dintr-o limbă dată, exact așa cum s-a spus că o sculptură nu este decât un bloc de marmură din care s-au scos cu dalta câteva bucăți, în micul său studiu intitulat English Poetry and the English Language (Poezia engleză și limba, engleză), F. W. Bateson a susținut că literatura este o parte componentă ia istoriei generale a limbii și că depinde în întregime de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
se incizează pielea pe axul longitudinal al crestei iliace și se formează un lambou cutanat dreptunghiular, descoperindu-se fața externă a osului. După ce s-a circumscris cu bisturiul întinderea lamboului osteoperiostic, iar periostul a fost incizat, se desprinde cu o daltă dreaptă, ținută oblic, și cu ciocanul, prin lovituri ușoare, toată rondela osteoperiostică, care cuprinde periostul și straturile superficiale ale osului pe o grosime de 3-4 mm; pielea este apoi răsturnată la loc pe plagă și acoperită cu o compresă. Dacă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de produse din fier necesare Într-o gospodărie țărănească sau la o curte boierească, cum ar fi: uneltele pentru agricultori (sape, greble, seceri), arme și armuri, cuțite, potcoave, diferite alte tipuri de instrumente, unelte și obiecte de uz comun (cuțite, dălți, ciocane, topoare, cazmale, ace, foarfeci), elemente de fier pentru construcții și instalații (fiare de moară, lanțuri, Încuietori). Ceea ce aduc nou meșterii rromi este specializarea pe domenii meșteșugărești. De exemplu, prelucrarea fierului (fierăritul) cuprinde meseriile: fierăria propriu-zisă, potcovăria, caretăria și feroneria
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de mai multe tipuri (de pământ - Înfiptă direct În pământ, unde vatra este joasă; de butuc - Înfiptă Într-un butuc de lemn, unde vatra este Înălțată); foalele, unealta de suflat În foc, vatra de foc sau cuptorul de pământ, ciocanul, dalta, diferite tipuri de clești. Înainte de a apărea tipul clasic de foale, era folosită o piele de capră sau de oaie, Întoarsă cu părul pe dinăuntru, Întinsă și bătută În cuie, găurită la vârf și prevăzută cu o țeavă, care, mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
să apară din nou de după culmea muntoasă spre sud-est. Astfel se explică de ce rimețenii zic că la ei Soarele răsare de două ori pe zi! Știați că... Minereul era extras În trecut cu ajutorul târnacoapelor, baroaselor mari și mici și a dălților. Unde minereul era mai dur se utiliza praf de pușcă pentru sfărâmarea lui. Prelucrarea minereurilor se făcea În instalații de prelucrare primară și de sfărâmare a minereurilor numite șteamp-uri. Morile pe apă de pe valea Rimetea ajutau la procesul tehnologic
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
informații detaliate despre fiecare naiv în parte. Facem cunoștință cu nume mai vechi sau mai noi, ne completăm informațiile pe care le deținem deja, citim despre evoluția artistică a unor oameni care, prin harul lor în mânuirea penelului sau a daltei și prin pasiune, ne întredeschid o ușă către o altă dimensiune a frumosului și ne invită să o descoperim. Depinde numai de noi să pătrundem în lumea naivilor, să luăm parte la activități din gospodăria tradițională, să glumim cu vreun
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
prin creația lor să nu-și uite copilăria și visurile ei. Pasionați de frumos, ei își fac timp liber pentru a crea, lăsând liberă imaginația, folosind pensula și culorile ca să creeze o multitudine de tonuri calde sau reci sau folosind dalta să dea viață lemnului, născându-se din mâinile lor adevărate valori artistice. Prin prezenta carte aveți ocazia să pășiți în lumea visurilor, a artei naive românești, să-i aflați istoria și să faceți cunoștință cu cei 302 de artiști plastici
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
lui se simte că din voluptatea volumelor rotite în lumină, se naște mirajul formelor ce gustă din măreția simbolului. Gavril Nichitean nu caută materia, ci o folosește, o disciplinează și o determină să exprime apoteoza simțămintelor omenești. Lucrările ieșite de sub dalta lui emană un elan tineresc, sau poate mai degrabă exprimă demnitatea unui popor liber, împletire de dragoste și îndârjire transfigurată din trăirea secretă a fostului copac ce a fost martor al atâtor existențe. Privindu-i lucrările, resimți fiorul lemnului trecut
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]