1,117 matches
-
toți tinerii se visează un des Esseintes, el Își Îndură suferința și se stinge, asemenea lui Beardsley, cu o extremă eleganță și detașare. Sudului fremătător de pasiune nu Îi putem dedica, din păcate, decât un paragraf. Să nu dea oare dandy celebri Spania, Portugalia, America Latină? Există cu siguranță studii care să dovedească vitalitatea dandysmului și pe aceste meleaguri. Pentru moment, să ne mulțumim doar cu câteva nume. Cel mai cunoscut, Felix Rubén Garcya y Sarmiento, adică Rubén Darío (1862-1921): creolul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dacă ne-am deplasa pe harta Europei mai spre răsărit, străbătând marile capitale, de la Berlin, Viena, Praga, Budapesta, București până la Sankt Petersburg, suprizele s-ar ține lanț. Am vedea cum valul decadentismului ajunge pretutindeni, modelat de „specificul local”, și că dandy-i scriitori, artiști, ofițeri sau pur și simplu oameni de lume Împânzesc cafenele, saloane, cluburi, după model englezesc și francez, așa cum o făceau și pe vremea vârstei de aur a dandysmului, În plin romantism, la mijloc de veac. Așa cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
autor pe care criticii, dar și editorii maghiari Îl redescoperă azi cu Încântare. Personalitate excentrică, prozatorul narcoman e acceptat rapid În mediile artistice din Ungaria nu doar pentru că ar fi vărul celebrului Kosztolányi Dezsõ, el Însuși autor cu o perioadă „dandy” În biografie, ci și pentru că trăiește mereu la limită, experimentând, sfidând canoane, discipol declarat al lui Baudelaire și Wilde. Am mai pomeni, tot În acest context, alți doi autori revendicabili dandysmului, legați prin destin de Banatul istoric: Szilágyi Géza, primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
literaturii maghiare, și Revitzky Gyula. Dar și pe arhimediatizatul În ultimii ani Márai Sándor. Confesiunile sale dezvăluie nu doar un pacificant spirit burghez, ci și o suită de episoade pariziene și berlineze care Îl descriu, măcar parțial, ca pe un dandy autentic. Vom regăsi aceeași familie de spirite aristocrate, trăind aproape anacronic după anii ’20, sfidând masificarea pregătită de ideologii nazismului, și În memoriile unui alt autor excepțional, cunoscut și publicului român, Nicolaus Sombart 1. Iar pentru cei care vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
anacronic după anii ’20, sfidând masificarea pregătită de ideologii nazismului, și În memoriile unui alt autor excepțional, cunoscut și publicului român, Nicolaus Sombart 1. Iar pentru cei care vor să afle dacă și la Praga pot fi Întâlniți pe la 1900 dandy În carne și oase sau dacă măcar ei apar ca eroi În opera unor autori, le-am recomanda minunata carte a lui Angelo Maria Ripellino, Praga magica 2. Karásek, Breisky, Marten, Schaukal, copii spirituali ai lui Baudelaire sau Wilde, compun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
opera unor autori, le-am recomanda minunata carte a lui Angelo Maria Ripellino, Praga magica 2. Karásek, Breisky, Marten, Schaukal, copii spirituali ai lui Baudelaire sau Wilde, compun (În cehă sau germană) romane ale căror personaje trăiesc „decadent”. Cei mai mulți sunt dandy invertiți și satanici, cu nimic mai prejos decât damnații lui Wilde, Barbey sau Villiers de l’Isle-Adam. Cât despre dandysmul dintre Carpați și Dunăre, el ne va reține atenția Într-un capitol aparte. Oricât de mare ar fi Însă extensia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dandysmele cu putință, indiferent de nuanță: de la cel „prețios” (Întrupat de Robert de Montesquiou), la cel superior „diletant” al lui Paul Bourget, de la dandysmul „conversaționist” (termen Împrumutat din arsenalul dandy-lor englezi), la „subtilismul” lui Marcel Proust și al prietenilor săi. Dandy 1900 tc "Dandy 1900 " Să facem un prim bilanț. Câți anume dintre marii dandy ai sfârșitului de secol sunt Încă În viață, fără să abdice de la propriile principii? Cine a dispărut? Dar mai ales care sunt tinerii deciși să perpetueze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
indiferent de nuanță: de la cel „prețios” (Întrupat de Robert de Montesquiou), la cel superior „diletant” al lui Paul Bourget, de la dandysmul „conversaționist” (termen Împrumutat din arsenalul dandy-lor englezi), la „subtilismul” lui Marcel Proust și al prietenilor săi. Dandy 1900 tc "Dandy 1900 " Să facem un prim bilanț. Câți anume dintre marii dandy ai sfârșitului de secol sunt Încă În viață, fără să abdice de la propriile principii? Cine a dispărut? Dar mai ales care sunt tinerii deciși să perpetueze spiritul dandysmului? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
la cel superior „diletant” al lui Paul Bourget, de la dandysmul „conversaționist” (termen Împrumutat din arsenalul dandy-lor englezi), la „subtilismul” lui Marcel Proust și al prietenilor săi. Dandy 1900 tc "Dandy 1900 " Să facem un prim bilanț. Câți anume dintre marii dandy ai sfârșitului de secol sunt Încă În viață, fără să abdice de la propriile principii? Cine a dispărut? Dar mai ales care sunt tinerii deciși să perpetueze spiritul dandysmului? Să Începem prin a spune că exact la răspântia veacurilor, În 1900
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Arthur Symons, prietenul lui Beardsley și discipol al lui Walter Pater - 35. Atât Franța, cât și Anglia Își trimit peste granița veacurilor două dintre cele mai ilustre figuri, singurele despre care se spune că Întruchipează În secolul XX „adevăratul spirit dandy”: Robert de Montesquiou, care În 1900 are 45 de ani și va mai trăi Încă 21, pentru ca, prin des Esseintes sau Charlus, să se eternizeze ca personaj celebru În lumea ficțiunii; și Maximilian Beerbohm, ceva mai tânăr la 1900 (abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În istoria dandysmului ajunsă, iată, la 1900. Și totuși, „o dată cu primii ani ai noului secol apare - cel puțin În Franța - un nou dandysm. E epoca În care Jacques și Marcel Boulenger, Boutet de Monvel, A. De Fouquières Îi descoperă pe dandy-i de la 1830. Dandysmul Își redobândește forțele și culoarea. ș...ț Sportul l-a transformat, l-a debarasat de plictis, de morga sa obligatorie, de flegma disprețuitoare. Acest dandysm, Învăluit Într-un soi de melancolie, preferă bon ton-ul răcelii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
debarasat de plictis, de morga sa obligatorie, de flegma disprețuitoare. Acest dandysm, Învăluit Într-un soi de melancolie, preferă bon ton-ul răcelii, reînnodând tradiția unui tip de frivolitate și a unui clasicism Îmblânzit de grația veacului al XVIII-lea. Dandy-ul dansează cumva menuetul: eleganța devine o formă a moralei, gustul - o formă de politețe”1. Fraze care, fără să se refere și la dandysmul englez, par să Îl descrie prin unul dintre iluștrii săi reprezentanți, Max Beerbohm. Cum arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
devine o formă a moralei, gustul - o formă de politețe”1. Fraze care, fără să se refere și la dandysmul englez, par să Îl descrie prin unul dintre iluștrii săi reprezentanți, Max Beerbohm. Cum arată o zi din viața „noilor” dandy? Aparent, fără mari preschimbări (În raport cu ceea ce se Întâmpla, să spunem, cu zece, cincisprezece ani Înainte). Doar elementele de decor și accesoriile sunt diferite. Acești bărbați continuă să se Îmbrace elegant, să trăiască destins, fără grabă, să iasă În societate (În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
grabă, să iasă În societate (În cluburi, cafenele, teatre, la cursele de cai sau de ogari), să se Închidă În propriile biblioteci, departe de lumea vulgară, să contemple câte un obiect prețios sau un tablou. Și totuși, ceva din spiritul dandy s-a pierdut. După unii, chiar esențialul. „Rămâne de văzut dacă acest dandysm al grației, farmecului, al eleganței vesele ține de adevăratul dandysm. Nici unii istorici ai fenomenului, ei Înșiși trăind ocazional În spiritul acestor noi dandy, nu au o convingere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
totuși, ceva din spiritul dandy s-a pierdut. După unii, chiar esențialul. „Rămâne de văzut dacă acest dandysm al grației, farmecului, al eleganței vesele ține de adevăratul dandysm. Nici unii istorici ai fenomenului, ei Înșiși trăind ocazional În spiritul acestor noi dandy, nu au o convingere prea fermă.” 2 Autorii la care se referă Emilien Carassus sunt cei doi frați Boulenger, P.-J. Toulet, Boutet de Monvel, Edmond Jaloux. Cât despre teritoriul estetic pe care și-l dispută numeroasele și - se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe care tratatele militare o numesc „țara nimănui”. Spațiu incert dintre fronturi, interval ambiguu, neutru, loc al tuturor intersecților posibile, al lui și-și. Nu ne va mira așadar dacă În paginile ce urmează se Întâlnesc fără a se Înfrunta dandy-i neoclasici cu cei ai avangardei, neoromanticii cu expresioniștii, autori și personaje deopotrivă, aflați uneori, ca niște giruete, În bătaia tuturor adierilor sau furtunilor. Țara nimănui: Între neoclasicism și avangardă tc "Țara nimănui \: Între neoclasicism și avangardă " „După esteți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
deopotrivă, aflați uneori, ca niște giruete, În bătaia tuturor adierilor sau furtunilor. Țara nimănui: Între neoclasicism și avangardă tc "Țara nimănui \: Între neoclasicism și avangardă " „După esteți și decadenți, n-a mai rămas nici un termen care să-i caracterizeze pe dandy printr-un criteriu de generație. Și aceasta se Întâmplă nu pentru că dandysmul moare, ci pentru că speciile sale dispar ca să facă loc, pe de-o parte, unui dandysm clasic, arhetipal, pe de alta, unor familii de spirite mai cuprinzătoare. Dandysmul, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
aflat În preajma „clanului Wilde”, dar nu au făcut parte din el. Epoca pe care o trăiesc e mai echilibrată, mai plină de confort, de opulență chiar. Faptul În sine este de natură să dezvolte un alt mod de a fi dandy, aparent contrazicându-i specificul, așa cum Îl definea Baudelaire sau Wilde. Majoritatea noilor dandy sunt ceva mai temperați, mai conservatori, cu mici puseuri de anarhism (pentru bon ton), detașat-ironici, dar fără sarcasm și fără a sufoca audiența cu paradoxuri. Un dandysm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care o trăiesc e mai echilibrată, mai plină de confort, de opulență chiar. Faptul În sine este de natură să dezvolte un alt mod de a fi dandy, aparent contrazicându-i specificul, așa cum Îl definea Baudelaire sau Wilde. Majoritatea noilor dandy sunt ceva mai temperați, mai conservatori, cu mici puseuri de anarhism (pentru bon ton), detașat-ironici, dar fără sarcasm și fără a sufoca audiența cu paradoxuri. Un dandysm de adevărați gentlemani. „Această nouă generație de bani gata imprimă nota specifică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
neoclasic, unde Îndestularea și bogăția ș...ț se Învecinează cu un soi de indiferență În fața hazardului vieții, unde gustul avangardelor europene se asortează cu o Înclinație naturală pentru defazarea nonșalantă, pentru un anacronism delicat.” 1 Constatare perfect valabilă și pentru dandy-i francezi seduși de valul neoclasic. Pe toate meridianele, fie că ne aflăm la Londra, Paris, Viena, Madrid, Berlin sau Buenos Aires, una dintre formele predilecte de manifestare a dandysmului neoclasic, dincolo de numele persoanelor (sau personajelor), dincolo de numeroasele aluzii mitologice În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
toată cohorta de tineri frumoși care fascinează o lume Întreagă? Se distinge Între toți marchizul Illan de Casa-Fuerte, prieten cu Lucien Daudet, descins dintr-o Spanie aristocrată, de o frumusețe și forță de seducție care Îi răvășește nu doar pe dandy-i parizieni, ci și pe cei italieni sau spanioli. Un fel de „efebism fără frontiere” Îl ajută pe frumosul marchiz să intre În paginile unui roman celebru al lui D’Annunzio, Forse che si, și să devină personajul Aldo, „un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
visul unei frumuseți superioare și pure, așa cum o surprinde Thomas Mann În Moartea la Veneția. Illan de Casa-Fuerte, dar și frații Bibesco, Fénelon de Salignac, Leon Radziwill, ducele de Guiche sau marchizul d’Albufera sunt doar câțiva dintre junii aristocrați, dandy „cu certificat”, care Îl atrag și pe Proust. (Complicatul său șir de relații e reconstituit cu un profesionism impecabil de Jean-Yves Tadié1. Felul În care aceste persoane reale trec granița ficțiunii și intră În marele fluviu romanesc În căutarea timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o zonă intermediară, Între inventarea și transgresarea regulilor, care, În materie de dandysm, au fost făcute doar pentru a fi violate, Însă cu o singură condiție: să afecteze forma”2. Cu această remarcă, Giuseppe Scaraffia Îi introduce În scenă pe dandy-i premergători avangardei. Alfred Jarry (1873-1907), supranumit „Indianul” datorită părului prelins pe umeri și ochilor de un negru intens, e capul de serie al acestei mici și ciudate confrerii. Excentricitatea sa extremă, gustul pentru scrimă și ciclism, pasiunea armelor, alcoolismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
prelins pe umeri și ochilor de un negru intens, e capul de serie al acestei mici și ciudate confrerii. Excentricitatea sa extremă, gustul pentru scrimă și ciclism, pasiunea armelor, alcoolismul de nestăvilit, interioarele de o stranie morbidețe Îi stârnesc pe dandy-i din epocă, deși operele lor au mult prea puține lucruri În comun, iar până să intre În arenă ceea ce s-ar numi oficial „avangarda istorică” vor trece măcar câțiva ani. Ceva mai târziu, alți avangardiști se identifică spiritului dandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dandy-i din epocă, deși operele lor au mult prea puține lucruri În comun, iar până să intre În arenă ceea ce s-ar numi oficial „avangarda istorică” vor trece măcar câțiva ani. Ceva mai târziu, alți avangardiști se identifică spiritului dandy nu doar prin forța negativității din operă, ci și prin stilul În care trăiesc (sau mor), se Îmbracă, vorbesc. Iată-l, de pildă, pe Tristan Tzara, echipat mereu ca pentru o mare recepție, În costumele sale trase la patru ace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]