2,277 matches
-
obiceiurile ortodoxe, ca cele ce-a adus elevilor botezul și mirungerea, sau obiceiul ce-i duce, chiar și rar, la Sfânta Împărtășanie. Chiar și faptul că toți elevii noștri își fac cruce sau își sărbătoresc numele ș.a. 3. Obiceiuri și datini populare, pe care tinerii le moștenesc de la bunicii și bunicele lor, și care se leagă (unesc) adesea cu tradițiile locale, pe care teologul trebuie să le observe în special. 4. Simbolurile și instituțiile locului, care în orice formă a lor
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
și mai mult povara. Floarea Cărbune ne povestește ce se întâmplă “ În Ajun de Moș Crăciun”, cum merg copilașii la colindeți, cu trăistuțele în spate, prin nămeți și cum vin acasă cu desăguțele pline de mere, nuci și covrigi, după datina pe care o mai respectă încă, oamenii de la țară. Dar, autoarea pune preț și pe “Crăciunul din suflet”. Aici ne istorisește cum era obiceiul, pe vremea când era micuță: “Copil fiind, eu ascultam / Povestea spusă de bunicu.../ Cu ochii minții
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
bunătate, / Că de unde-i mult, se-mparte. Dă-mi în glas dulceața mierii, / Proroc să fiu Învierii. / Fă-mă, Doamne, bun creștin, / Sus, în ceruri, ca să vin. / Nu singur și întristat / Ci de-ai mei înconjurat”. Georgeta Olteanu poveștește despre datina sfântă de Crăciun de a împodobi brăduțul cu globulețe și beteală, familia se adună în jurul mesei și toți petrec “în casa primenită cu lumină”. Aceeași autoare desconspiră faptul că “Moș Crăciun era bunicul” - “Nu știu cum, dar mi se pare, / Moșul parcă
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
despre viața unor oameni, de pildă: Balada copilului părăsit, Balada ciobanului, Balada Măriilor,Floarea de Verbină, și chiar o Baladă pentru Eminescu; De dragul lui Eminescu, Lui George Enescu și acest stil baladesc, considerat de unii depășit, reînvie tradiția și frumusețea datinilor românești din Oltenia. Alte poeme sunt dedicate lui Nichita Stănescu, Iulia Hașdeu, căreia îi scrie chiar o Scrisoare către Iulia Hasdeu. Cu adevărat îndrăgostită de natură, ea compune Poemul liliacului, Simfonia plopilor, un imn pentru o Sălbatică femeie. Lumina este
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
ce-și caută matca... mereu neliniștit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodată uitat... nu pot fi decât cu : „munți împăduriți și codri falnici”... aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul să vibreze și să lăcrimeze în același timp. „Multe am vorbit în acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale natale, despre Sebeșul de Sus din Mărginime, despre oamenii lui și despre spiritul lor, dar n-am
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
și toate, Ne-așternem covorul roșu, lovindu-ne pe la spate, Ne pitim printre cuvinte, după măști, chiar și prin paie, Ne schimbăm felul de-a spune sau de-a fi, munții se-ndoaie Sub greutatea minciunii, rostită fără de teamă, Uităm datina, strămoșii, uităm chiar și cum ne cheamă. Lauda, trădarea, ura sunt pe primul loc în noi, Jubilăm privind durerea, când dăm aur la gunoi, Când lovim în tot ce zboară, tot ce mișcă și suspină. Lovim lacrima cu setea sugativei
LUPTA DIN NOI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356486_a_357815]
-
tuturor popasurilor mele ca reporter „ mi s-a destăinuit Mircea Motrici . Cuvintele sale despre Bucovina dragă, curgeau fără încetare. „Pădurile de brazi cu aromă lor profundă în parfumul de cetina, si narcisele crescute prin curțile gospodarilor, cu mirosul lor ales. Datinile din sărbători cu cântece frumoase și straie parcă unice în această lume. „ Mircea Motrici a lăsat în lăsând în memoria mea, talentul unui mare povestitor.Tot ce spunea ,o făcea cu o mare tărie de suflet. Mi-aduc aminte, de
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
piese de teatru „Legea”, „Frumoasa lumii”, „Baboiul”, „Zilele de pe urmă”, „Ultimul Căluș” și „Rusalii apocaliptice”, formând un tot unitar ce ne dezvăluie viziunea autorului asupra conflictelor de idei în contextul desfășurării scenice a acțiunilor pornite de la anumite povestiri, legende și datini. Prima piesă „Legea”, în patru părți, este o fantezie ce își are rădăcinile adânc înfipte în legendele musulmane unde dorința de lumină și închinare este primordială, deasupra tuturor fiind LEGEA. „Frumoasa lumii”, a doua piesă din volum pornește, ca pretext
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
ca un gen de sorb sau punte pe care balaurii iau apă din hăurile pământului, în unele descântece se afirmă că el bea "apă turbată"fiind "Șarpe vărgat peste Prut aruncat". Curcubeul e drumul balaurilor, spunea o bătrână româncă (Niculiță-Voronca, Datinile și Credințele Poporului Român). Referință Bibliografică: DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI cap. 11 / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
în scadență, veneau, regali, de pe afront. Școliți în sânge cu esență, ei nu țineau de răni acont. Pe versuri dalbe, vorbărețe, cântau un cântec rotofei, iar oamenii, ieșiți în piețe, i-aplaudau cu ghiocei. Strâmbară toți din ananas, când, după datini indigene, dădură, liric, nas în nas cu un pluton de damigene. Amirosea a carne farsă, a fum, a ploaie, a Cotnar și se vedea cum se revarsă amici scheletici la grătar. Sleiți de poame și lansete, soldații vrură să languste
ROMANŢĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355487_a_356816]
-
Emil Istocescu, Teodor Barbu și Costel Șerban) a dus treaba la bun sfârșit, restructurând vechiul material, și adăugând capitole noi : -încadrarea geografică; -etnografia și folclorul; -estimarea psiho-socială; -arkitectura; -date despre unele personalitati ale locului; -undicționar fr regionalisme; -note, comentarii și datini specifice. Munca de tehnoredactare a revenit lui Costel Șerban, tot el făcând și o consistentă prefață și legătura cu editura Ex Ponto din Constanța. Cartea a fost tipărită în 500 de exemplare, format A4 și a fost lansată la 28
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
întâlni niciodată, dar despre care, datorită lui Octavian Curpaș, avem de unde să citim și de la cine să învățăm! Toate personajele lui Octavian Curpaș sunt exemple de tenacitate și perseverență, într-o luptă continuă pentru adaptarea la lumi străine tradițiilor și datinilor strămoșești. Ei rezonează deopotrivă cu țara lor de baștină și cu țările care i-au adoptat. Despărțiri, revederi, scrisori și evenimente care se succed cu repeziciune, dau un ritm alert, care te tine cufundat între paginile cărții. Transformările din viața
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
inima că sunt gata să ajut Țara cu orice îmi stă în putință și oricând e nevoie. Chiar fusesem cu soția anul trecut în vizită prin Țară. Ne am simțit foarte bine, fuseserăm invitați la Sighetu Marmației, să asistăm la datini, tradiții românești. Am fost invitat de doamna primar să rămânem și la spectacolele din sală, să realizăm împreună un spectacol româno-american, cu tradiții românești și „tricuri” din Hollywood. Apoi ne-au uimit mult mănăstirile și tradițiile locale. Și mâncarea a
INTERVIU CU ACTORUL ROMAN DANIEL GANEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356617_a_357946]
-
să fie consultați, iar dacă au îndrăsnit să-și ridice glasul, represiunile erau atât de violente și inumane încât aceștia s-au resemnat în noua situație. Declarați uniti în masă, deci în mod formal, în realitate ei țineau mai departe datina moșilor și strămoșilor lor ceea ce au fost înainte - ortodocși ... În anul 1937 se înființează prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 23 iulie, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului, iar printr-un decret al regelui Carol al II-lea, noua Episcopie este înzestrată
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
pentru binele lumii, iar ziua nașterii trebuia să însemne pentru săteanul pătruns cu adevărat de credință o curățire vremelnică de nevoi a trupului și sufletului lumit. Dezlegarea la pește, din timpul postului premergător sărbătoririi nașterii lui Iisus, este tocmai ce datina dorește să sugereze: ofranda. În timpul istoric al miracolelor credinței, imagistic, delfinul simboliza peștele, pe care îl vom întâlni asociat cultului lui Apollo și templului din Delfi. În mitologia greco-romană delfinul era cel ce conducea sufletele spre insulele fericite, găsindu-l
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din bătrâni se credea că omul care nu avea porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască fericirea, pentru că în ziua de Ignat, o datină de demult spune că trebuie să vezi sânge pentru a avea puterea trăiniciei casei. Întâlnim iar, în tradiția strămoșească, ritualul jocului sângelui, care încă din antichitate semnifica eroismul, curajul învingătorului asupra învinsului ce se lăsa înjunghiat. Atât de puternic s-
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
de ani, după ce porcul era sacrificat, se așeza pe el cel mai tânăr fecior din familie, pentru că tradiția spunea că numai așa nu se altera carnea, tânărul nenuntit fiind considerat încă lipsit de păcatul adamic. În popor se mai păstrează datina de a arunca tămâie în focul în care urmează să fie pârlit animalul, iar pe capul acestuia să incizeze semnul crucii, pentru a goni spiritele malefice cuibărite în corp. Credem că acest obicei, încă păstrat în sacrificarea acestui animal nedorit
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
o confesiune de credință, Doina Cernica, așterne cu mult har cu evlavie, în această carte ceea ce a văzut și a vizitat în minunata Insulă Rodos, prin pelerinajul său aici. Fiecare povestire este scrisă cu ușurința condeiului, redând întocmai peisajele locurilor, datinile, istoria încât vizitatorii sunt încântați de frumusețea acestora. Expilcită în detalii, totul este lesne de înțeles din ceea ce citești, chiar și cei ce nu au depășit granițile tării. Vă redau câteva repere; Numele insulelei,/ Soarele, minunea dintâi,/ Cavalarii Sfântului Ioan
DE DOINA CERNICA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355680_a_357009]
-
1939 . Am admirat splendidul covor .Recunoscător domnului Hogea Săli pentru explicațiile ce ne-a dat. 14. 13 VII 1968 .Ar fi păcat să treci pe lângă această insulă și să nu o vezi .E prilej să cunoști istoricul locurilor ,obiceiurile și datinile locuitorilor ,lăcașul de cult cu toată frumusețea lui . În viitor îl vom vedea pe o insulă datorită celor ce știu să aprecieze trecutul patriei. 15. 21. iulie 1968 Cu mare dragoste am vizitat această sfântă biserică ,poate de pe urma în viață
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT Din tradiții precreștine, La Nașterea Domnului, Obicei păgân revine Cu praznicul Ignatului. Iar prin tradiții creștinești Se practică ritualuri Ce vin din datini strămoșești, Să dăinuire peste vremuri. Se coc turte ce-s numite Scutecele lui Iisus. Cu miere și nuci stropite, Se-mpart celor ce-n veci s-au dus. În tot Postul Crăciunului, Oameni cu credință în gând Amână grija trupului
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
-n jur ca să ne țipe, Ne pese doar că suntem amândoi. Precum Brâncuși cu-a lui îngemănare Ce ține piatra strânsă pentru veci, Noi să simțim a brațelor prinsoare, Fiori nestinși ai degetelor reci. Și ca-ntr-un scris din datina străveche Cuprins în zicători și rugăciuni, Tu să rămâi la sufletu-mi pereche, Eu umărul pe care să te-aduni. Referință Bibliografică: Mă cheamă iar cu-a gândului chemare... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I
MĂ CHEAMĂ IAR CU-A GÂNDULUI CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356124_a_357453]
-
extinderea neverosimilă a transportului aerian, mijloc de călătorie obișnuit de-acum și țăranului, care trebuie să dea o fugă până la Roma sau până la Madrid ca să-și cunoască nepotul abia născut și să le dea imbold părinților lui la creștinarea în datina strămoșească a puiului de român, venit pe lume departe de ograda bunicului.Te mai gândești că de-acolo de sus avioanele mai și cad și că aduc moarte năprasnică câtorva sute de oameni în aceeași clipă? “Dacă așa-s vremurile
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
fundament corect. Dacă nu, atunci cred că trebuie să ne mai analizâm legătura noastră cu Dumnezeu. Există ea cu adevărat? Sau totul e o fațadă. Facem și noi ce fac alții, mergem la biserică de ochii lumii, că așa e datina și încolo... ne vedem de treabă, excluzându-L pe Dumnezeu din viață. Fie ca aceste sărbători să aducă cu adevărat Lumina dragostei necondițioante, golirea de sinele rebel față de Dumnezeu și dacă cineva nu L-a găsit, atunci trebuie să caute
DESPRE SEMNIFICAŢIA CRĂCIUNULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368988_a_370317]
-
moartea. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Colindă să se audă prin vremuri mai
COLINDA LIBERTĂȚII -ÎN MEMORIA COPIILOR-MARTIRI DIN DECEMBRIE 1989- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369001_a_370330]
-
mai frumoasă și cea mai împodobită sărbătoare a Anului care pleacă spre trecutul lui de azur, pregătind decorul cu deosebită culoare și strălucire: cu evlavie, cu bucurie, cu nea, cu tradiții, cu stea, cu păstori, cu magi, cu plugușor, cu datini, cu gazde mari primitoare, cu urări și cântări frumoase ale prichindeilor și a cetelor mai mari, fiind totodată, sărbătoarea familiei, a copiilor, a colindelor, a Maicii Domnului, a întregului Cer și a unei mari părți a pământului binecuvântat. Sărbătoarea divină
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]