1,932 matches
-
moartea își presimt, Așa și Păunescu, poetul cel iubit, Și-a presimțit plecarea, din astă lume rea, Ce o simțea povară, pe umeri îi stătea. Cu-o ultimă dorință, către poporul său, Rugându-se fierbinte, cerând la Dumnezeu, Să se deștepte o Românie-ntreagă! În ultim ceas, ea, binele s-aleagă, Și fără pic de ură, și fără pic de ceartă, Să știe să discearnă, să aibă bună soartă. Pe cei ce au distrus, pe cei ce au furat, Să-i
DOAR SUFLETUL DIN OM, DOAR EL ARE VALOARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355406_a_356735]
-
viitorul călugăr afla cât de absurde și rupte de realitate sunt cele scrise în Sfânta Scriptură: „Cum putea Noe să facă o corabie atât de mare încât să încapă toate fiarele pământului într-însa? Povești, asta-i imposibil!” Sau: „Iaca deștepți, să-mi spună ei mie că Iona a fost înghițit de o balenă, că a stat în stomacul acesteia trei zile și încă s-a și rugat acolo și că, la urmă, jivina l-a aruncat afară din ea?! Povești
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
avem medici școliți din banii noștri, să lucreze la spitale de stat și să aibă fixate tarife subterane pentru toate serviciile mi se pare paradoxul paradoxului! Prostia prostiei! Suntem niște infami! Cred că nu întâmplător avem ca imn de stat: ''Deșteaptă-te române!'', dar ce, suntem proști? Ei, aș! Parol? Ce, ești copil? Un caz pe care l-am auzit acum câteva zile m-a făcut să-mi vină greață de tot ceea ce înseamnă medicina noastră cea de toate zilele. O
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
națiune, Pentru ce-au luptat ai tăi Dacă tot ce-au vrut să fie E pe apa sâmbetei?! Treziți-vă din somn români Atât cât mai e vreme Și scăpați țara de mișei De-aceste duhuri rele! De nu te deștepți române Vai de capul tău va fi, Timpul nu se mai întoarce, Toate tu le vei plăti! Din volumul CÂT MAI E VREME De Rodica Elena LUPU Editura ANAMAROL, 2010 Referință Bibliografică: TOTUL SE PLĂTEȘTE! / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare
TOTUL SE PLĂTEŞTE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356915_a_358244]
-
adeseori în gând, Atunci, în Ziua Adormirii tale, Când aerul se auzea plângând, Din Somn nu a fost nimeni să te scoale? Și astăzi întrebarea se destramă Ca aburul din miezul pâinii frânt, Cum stau lângă tăcerea ta de Mamă- Deșteaptă-te, Marie, din cuvânt! Tu iartă-mi, dar, suspinul efemer Din inima de dragoste preaplină, Știu, trupul tău s-a înălțat la cer, Născător de-a pururi de lumină. Cum putea să plece fără el Sufletul, cel fără de prihană? Acum
MARIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355065_a_356394]
-
sumei modice de 20-30 lei! Așa, poate ne-am mai întâlni cu aleșii prin mijloacele de transport în comun și nu doar pe sticlă, unde debitează tot fel de perle! În continuare, în autobuze, troleibuze, tramvaie (la Metrou s-au deșteptat, între timp), nu se dau, tot pentru ușurarea orientării călătorilor, toate legăturile adiacente din zona în care se află stația lor de bază. Normal, zic consilierii, de ce trebuie să fie informat cât mai bine cetățenul? Cetățeanul trebuie impozitat, taxat, chinuit
TABLETA DE WEEKEND (35): PRIN BUCUREŞTIUL IUBIT ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346074_a_347403]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEȘTEAPTĂ, ȚARĂ! (IMN) Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te, Țară, românii ți-i strânge Și mână-i în lupta cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
mocirla imoralității generalizate. Mi se pare absolut normal să fim priviți, de popoarele civilizate ale Uniunii Europene, ca fiind dintr-o lume de mult apusă. Pentru ei. Nu ne despărțim de trecut, în ciuda faptului că, de decenii întregi, cântăm oficial „Deșteaptă-te, române!” și clamăm, la toate festivitățile, plini de emfază „Noi suntem români!” Suntem atât de români că majoritatea alfabetizaților au uitat de existența lui Ă, ă, Â, â, Î, î, Ș, ș, Ț, ț, litere ale alfabetului românesc. *** Super
TABLETA DE WEEKEND (37): BALONUL NU-I ROTUND !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346164_a_347493]
-
în metrou copilul ăsta, comentează pentru sine, cu voce scăzută, femeia corpolentă, pe care o suspectez că le-ar fi mamă celor doi. Haide, mă, du-te și tu după ală!, mai îngaimă ea și apoi, la fel de subit cum se deșteptase, rămâne să picotească la loc. Văzând toate acestea, încep să mă foiesc pe scaun. Fără nici o explicație. Așa, pur și simplu. Parcă mi-e și puțin frică. Mă simt singură. O mai fi Emil în vagon?, mă întreb. Aș vrea
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
altă lume... Flămând să mă opresc din drum, Să-mpart merindea din desagă, Aș vrea să fiu la Blaj acum, Și-acolo, pe Câmpia întreagă, Cu vremea să mă iau la trântă, Cu toate liftele păgâne, Duminica din mine cântă- „Deșteaptă-te din somn, române!” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Aș vrea să fiu la Blaj acum... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile
AȘ VREA SĂ FIU LA BLAJ ACUM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370811_a_372140]
-
unui dacic neam,/ Profeții marilor căderi de azi,/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ Și ne-ngropam martirii camarazi.// Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni./ Când tulnicele sunau jalnic pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea din străbuni.// Noi celor drepți le-am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri./ Cu el am străbătut prin mlaștini sau ogor/ Și l-am sfințit cu jertfele de ieri.// Noi suntem mărturia unei lumi ce-
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de frunze și de ape, cu șoapte ce s-armonizară, Și zise pasărei să cânte, și la porunca uimitoare, Se înălță parfum de roze și cântec de privighetoare, Iar când și mie-mi zise: «Cântă!», c-un singur semn mă deșteaptă, Spre înălțimi neturburate mă reurcă pe-o scară sfântă... În aeru-mbătat de roze, veniți: - privighetoarea cântă.ˮ Al. Macedonski, Noapte de mai 6 7 AL. FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI Contradictoriu și controversat, răzvrătit și
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
două trupuri.Gemene. Un bărbat și o femeie. S-a prins cu vârful degetelor de unul dintre zecile de năsturași cusuți pe tighelul de catifea, care-i marchează talia cu elegantă nebănuita de creatorii de modă contemporani. Ceva s-a deșteptat în trupul acela uscățiv și care, parcă dormitase sute de ani. Se simte caldă, apoi fierbinte, este ceea ce nu și-a dorit niciodată privinduse-n oglindă, - ea, femeia cu capul pe umeri, acum este dublată de o femelă cu instinct sigur
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Domnul Dumnezeul nostru nu ne ajută dându-ne o zi liniștită ridicând lui „Stalin” și nu lui oda. Stalin a fost conducătorul de ieri și al țării noastre și va redevenii sub alt nume tot atât de pământesc dar de sub același cer. Deșteaptă-te române Este imnul zilelor noastre. O dovadă de rea credință a conducătorilor. Se cântă „deșteptarea” pe când conducătorii culeși (în alegeri libere și nesilite de nimeni) ar dori să dormim cu toții chiar somnul de veci al votanților lor. Că ești
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
cu vise când ne ținem de mână Și ne plimbăm alene fără să ne dăm seama Că timpul a-nghețat și poate tot amână Unirea noastră care demult o așteptăm. Zăpada-acesta albă să ne pecetluiască Iubirea, mai profundă mereu s-o deșteptăm Când iarna va porni din nou să geruiască. Cad fulgi de nea iubito pe bradul de Crăciun Lumini sclipesc în el, verzi ca privirea ta Dea Domnul să avem un an cu mult mai bun, Să fii mereu cu mine
CAD FULGI DE NEA de NELU PREDA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369887_a_371216]
-
l-au vândut. S-au aliat cu-ai tăi dușmani, De plânsul tău mut,nu i-a durut! Unde-s eroii de-altă dată, Ce sângele-n luptă și-au vărsat, Ca să fi țară apărată, De viclenia celui spurcat? Azi deșteaptă-te popor român, Și-ți apără glia străbună, N-o îngenunchia la cel păgân, Nu-ți vinde casa și pe mumă! Tu vrei să îți lași copiii slugi, În țara și în pământul lor? Prin nepăsare o să ajungi, Să le
TU TACI, DAR LACRIMA-ȚI RĂMÂNE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369915_a_371244]
-
a mai răspuns la întrebările ucenicilor săi și a rămas nemișcat, cu ochii întredeschiși, pe scaunul său de spovedanie, ca într-o răpire, timp de mai bine de unsprezece ore. Luni dimineață (noaptea) la orele 3.30, bătrânul s-a deșteptat ca dintr-un somn adânc, fiind bine dispus și mulțumit sufletește. Apoi a cerut ceva de mâncare, zicând: "Ați mai văzut voi vreun călugăr să mănânce la ora asta?" Luni, 30 noiembrie, și marți, 1 decembrie, părintele a stat cu
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
-mi lecuiesc arìpa a cărei cutezanță o tot rup. Mi-am șubrezit speranța tot rodând-o prin ale vieții gropi și văgăuni, tot așteptând ca să revii tu, blândo, și să-ți deșerți desaga cu minuni. Când sufletul mahmur mi se deșteaptă, în dimineți de dor, ascult nătâng cum îmi foșnește-n minte a ta șoaptă și mă căznesc ca iarăși să nu plâng. O, dacă n-ar mai exista mâhnire și toate s-ar sfârși reîncepând, iubirea-ar fi ca o
AL NIMĂNUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370078_a_371407]
-
stat la această coadă și, după vizita care într-adevăr nu a costat nimic, a aruncat la gunoi toate medicamentele și se simte ca nou născută. Dar ea a fost medic de profesie, nu țață. Sperăm ca populația să se deștepte și, cu ocazia următoarelor alegeri, să voteze pentru o mai bună gestionare a bugetului în favoarea unui trai decent pentru medici și profesori ca ei să nu mai depindă de mila mahalagiilor, dacă vre-unul din partide va oferi asemenea utopii
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
Acasa > Versuri > Istorie > CÂMPIA LIBERTĂȚII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Române te deșteaptă, măcar în ultim ceas Simt furia cum crește mereu în al tău glas, Azi spicele de grâu se mai topesc în soare Sub brațe de stejar găsești încă răcoare! În munți mai sunt cătune, unde se-aude ruga, Cel mai
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
un braț Și în povestea asta trăiește cu nesaț... În mare se revarsă trecutul înspumat, Acest popor se vrea să fie vindecat, Portița din pridvor încă mai are clanță Speranța o purtăm în noi, nu e o zdreanță! Române te deșteaptă, ogorul de-ți lucrează Iar inimă din tine să fie iarăși trează, Drapelul să-l ridici mereu semeț în soare Câmpia Libertății se vrea în sărbătoare! 29.07.2016 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Câmpia Libertății / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
largă, te-am lăsat în urmă tare, Am căutat o viață nouă și o pâine îndulcită, Dar mă simt ca rupt în două, ca o casă părăsită, Românie, țară mamă, leagănul prunciei mele, Glasul tău-napoi mă cheamă și-mi deșteaptă doruri grele, Pare pâinea alb-pufoasă și grânarul de poveste, Dar o pâine ca acasă nicăieri nu se găsește. Dragă, scumpă Românie, oridecâte ori zefirul, Peste gândul meu adie, eu te văd sorbind potirul... E paharul suferinței, jugul pus de stăpânire
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
Unele poezii capătă nuanțe profetice, timpul fiind unicul instrument capabil să le con(in)firme veridicitatea. Fapte/trăiri/sentimente, mai vechi sau mai noi, sunt astfel (re)aduse în atenția publicului larg, ca un avertisment clar, făcut din pură umanitate: Deșteaptă-te! Dacă trăiești, asta nu înseamnă că ești viu!... (GHEORGHE A. STROIA) *** 3. MARIA ILEANA TĂNASE (Roma, Italia) - NOTE DE TOAMNĂ (versuri, A5 manșetat, 148 pagini) Din parcursul acestui volum de poezii, am reținut la Maria-Ileana Tănase varietatea de metonimii
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
la Greceanu, sigur nu se pot uita ! ISTORIA în "Reflecții" și "File de Istorie" Sunt Poeme-argument, recurs la memorie ! PRIMĂVARA ei cuprinde : "Castanii", " Iz de primăvară" "Magnolia", " Primii ghiocei", ce dezmorțesc popor și Țară Un singur "Vis de primăvară" poate deștepta natura Privighetoarea-nvață omul : ce e iubirea și căldura ! N-a uitat să ne descrie ce înseamnă "Mărțișorul" : Că ne vestește primăvara ! de-aceea-i spunem "Vestitorul !" VARA, caldă și plăcută (Coca ne spune), c-a trecut, Aproape ca într-o doară
SĂ TRĂIM SPIRITUAL TRĂIRI , PRIN PANA ECATERINEI-COCA SOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370521_a_371850]
-
a trezit și a privit cu groază în jur, când a dat cu ochii de mine, fața i s-a luminat, apoi mi-a prins mâna într-o strângere ușoară de recunoștință. Am vegheat-o până dimineață, când s-a deșteptat, mi-a spus, că acela care a bătut-o, este iubitul ei, de fapt, era cel care, profitase de ea. Mai târziu când i-a spus că este gravidă a părăsit-o, mama ei a dat-o pe poartă afară
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]