1,011 matches
-
lichidare) și-un contra (în ascensiune) care, de fapt, caracteriza conduita generală (cu excepțiile de rigoare, și într-un sens, și-n celălalt), pentru încadrarea profitabilă între atitudinile contestatare. Cei de vârsta mea cunosc personajele, știu să citească printre rânduri, decelează eschivele, amneziile voite, salturile peste momente azi condamnabile, întru construirea unor biografii contrafăcute. E penibil. Mai cinstit ar fi să exclamăm "ăștia am fost" (sub vremi) și "ăștia suntem" (în libertate). Seneca spunea: "caracteristica vinovaților este neliniștea". D acă tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de tip Porunca Vremii. Caricaturile care apăreau În astfel de publicații participau și ele la crearea unui stereotip vizual al evreului. Ocupându-se de imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare a evreului : „Pe lângă articolele propriu-zise, se remarcă caricaturi uriașe, Înfățișând fie evrei puhavi, rânjiți și libidinoși (circumscriși ima ginii căpcăunului), fie evrei rahitici, năsoși, buzoși și satanizați” <endnote id="(718)"/>. Datele furnizate de antropologi nu confirmă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
baladei Miorița, culeasă În ținutul Vrancei : „Iată vini-n cali,/ Tri turmi di oi,/ Cu tri mândri fișiori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ ȘÎ unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Chiar și În folclorul evreiesc se pot decela unele urme. Bun cunoscător al folclorului muzical, Abraham Goldfaden Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea lăutarii evrei din România interpretau În idiș un cântec popular evreiesc intitulat „Eu, biet cioban” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aparține unei rase bătrâne, cu nervii zdruncinați și cu imaginația Înspăimântată de lungi persecuții. Nu e rar evreul fricos prin atavism și suspector de «goi» [= neevreu]”. Refăcând fișa clinică a neurasteniei „evreului colectiv” și cea a „evreului individual” Leiba, Călinescu decelează două tipuri calitativ diferite de frică. „Evreii normali sunt timorați În forme defensive, văităreți, acomodanți [...]. Zibal suferă de spaimă atavică și de teroare cronică de origine traumatică” <endnote id="(130, p. 496)"/>. De aici s-ar naște curajul ieșit din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jur : Basarabia, Moldova, Transilvania, Maramureș, Galiția, Podolia, Ucraina subcarpatică etc. <endnote id="(141, p. 128)"/>. De asemenea, cei doi folcloriști români au prezentat tradițiile populare, credințele și minunile care sunt puse pe seama sfântului. În aceste legende populare românești pot fi decelate câteva mitologeme, care se regăsesc și În alte povești hagiografice, mai ales În cele legate de viața lui Isus. Și asta nu numai pentru că viața lui Isus a reprezentat modelul suprem al vieții sfântului creștin, dar și din cauză că - pentru mentalitatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ofrandelor alimentare (vezi Plutarh, Numa, XV, și Ovidiu, Fastele, III, 333) -, ritualul s-a degradat. S-a ajuns la sacrificii de simulacre și la simulacre de sacrificii <endnote id="(45, pp. 112 ș.u.)"/>. Această direcție de involuție poate fi decelată și la sacrificiile rituale practicate de geto-daci. Dacă inițial sacrificatul trebuia să fie „cel mai frumos și mai bun dintre geți” (Enea din Gaza, Teofrast) sau „cel mai vrednic dintre cei ce se Îndeletnicesc cu filozofia” (Clement din Alexandria, Stromate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai după ceea ce a făcut efectiv, ci și după ce ar fi putut să facă dacă alte situații, fapte, oameni i-ar fi ieșit Înainte; după ceea ce a sperat că poate să facă și i-a scăpat „printre degete”. Valoare se decelează nu numai pe baza a ceea ce se realizează, ci pornind (și) de la ceea ce se... proiectează. „Înaltul” nu e perceptibil decât prin fețele imanente și „căzute” ale umanului. Valoarea „mare” trebuie să-și găsească un corespondent „mic”, În faptele noastre de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
copărtaș responsabil al gestionării imensului rezervor al credinței, prin raportarea, prin prisma formației sale, la cumulul simbolic adiacent. Nu toți dintre noi au o evidentă sensibilitate religioasă sau o vocație clar statuată, dar cu instrumentele cunoașterii sau acțiunii specifice putem decela zona de transcendență ce se insinuează În domeniul pe care-l reprezentăm (fizică, matematică, literatură, arte, filozofie, psihologie etc.). Ar fi un semn de onestitate epistemică să Împingem lucrurile până la capăt și să-i dăm lui Dumnezeu ce este al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pot actualiza În perimetrul discursului religios, predominanța uneia sau alteia fiind dată de contextul editării discursive, de raportul dintre sacru și mundan În evocarea religioasă, precum și de obiectivele diferiților actanți (celebrare, informare, persuadare, justificare etc.). Desigur, În cadrul comunicării religioase, putem decela mai multe grade de specificitate semantică, de la „autismul” discursului liturgic până la larghețea limbajului colocvial, În care faptul religios se diluează și se transcodează, pierzându-și criptizarea inițială, până la un punct justificată și de-nțeles. La orice nivel ne-am plasa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste. Cu toate că aspirațiile eugeniștilor nu se regăsesc la nivelul implementării politicilor, legile inițiate de aceștia și reformele În domeniul educației au avut consecințe pe termen lung care, deși greu de decelat la prima vedere, după o cercetare aprofundată, devin vizibile inclusiv În realitatea contemporană. Unul dintre scopurile pe care eugeniștii au reușit să le atingă prin politicile eugeniste a fost reconstrucția sferei publice. Eugeniștii au reușit să determine o mai mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În trecut experiența politică a liberalismului. Eugeniștii români nu Își propuneau să aplice integral ideile eugeniste din Vest În România, pentru că Înțelegeau diferența foarte mare dintre contextul socioeconomic românesc și cel din țările industriale avansate. Din scrierile lor se poate decela mai degrabă o apropriere selectivă de idei. Moldovan, Voina și alții erau admiratori ai sistemului modern și eficient de studiere a sănătății publice și de implementare a programelor adecvate În Statele Unite și În special În Germania. Ei au Încercat să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
micilor Întreprinzători și clasa intelectualilor erau prezentate ca două grupuri distincte, de cele mai multe ori aflate În conflict, datorită diferențelor importante dintre impactul pe care activitățile și comportamentul fiecăruia le aveau asupra sănătății națiunii. În rândurile care urmează, vom Încerca să decelăm aceste diferențe, așa cum erau ele percepute de adepții ideilor eugeniste, și să evaluăm influența unor asemenea percepții asupra conceptualizării problemelor sociale și a soluțiilor care li se ofereau. Existau În permanență tensiuni În Încercările eugeniștilor de a separa intelectualii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a) obiectul științei economice, domeniul său de cunoaștere este unul istoric. Fenomenele pe care ea le studiază nu sînt nici permanente, nici recurente, precum cele care formează baza științelor naturale, și, prin urmare, regularitățile pe care economiștii încearcă să le deceleze vor fi tot timpul fragile și contingente; b) nu numai fenomenele economice sînt, în esență, influențabile de către mișcarea istorică, dar atenția pe care le-o poartă economiștii este ea însăși determinată de urgența relativă a "problemelor" de moment. Se poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ceea ce devine, a invizibilului cu vizibilul, a ceea ce este nelimitat cu ceea ce este limitat și determinat. Ori, de asemenea probleme, cugetarea filosofică nu este deloc străină, ci dimpotrivă, de aici Își trag seva toate marile sisteme și gânduri metafizice. Putem decela trei momente constitutive ale structurii oricărei hierofanii: obiectul natural În contextul lui natural, conținutul relevat-acel „ganz andere” (R. Otto)și obiectul transfigurat, purtător al dimensiunii sacralității, devenind astfel o punte de legătură, un mediator ce relevă altceva, cu totul străin
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Înseamnă „model preformativ al conștiinței, posibilitate categorială a conștiinței” (/50). În semnificația sa mai specifică pentru Eliade, cea istorico - religioasă, termenul de „arhetip” Înseamnă „categorie anistorică preformală” și preformativă, model la care se referă sau se conformează ceva”. (/50). Putem decela două nivele ale arhetipului: „ - genetic, care instituie prototipul unei experiențe sacre; hermeneutic, care predetermină și organizează interpretarea diferiților prototipi” (/161). Întreaga hermeneutică la Eliade se derulează prin extrapolări și influențe Între aceste două planuri. Descifrarea și interpretarea, analiza și sinteza
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
accesibil. Începuturile literaturii noastre stau sub semnul istoriei încercate și nu e nimic reprobabil în această constatare persiflată deseori în contemporaneitate -, încât nu doar oamenii, ci și scrisul e "supt vremi". Epoca veche presupune, astfel, un cititor rafinat, capabil să deceleze mecanismul declanșării literarității în texte în general cu altă destinație decât cea estetică, prin urmare e un teritoriu inaccesibil cititorului comun, pentru că presupune coduri culturale pe care acesta, de regulă, nu le stăpânește. Mentalitatea medievală prelungită în spațiile orientale sau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
într-un spațiu unde ivirea lor în lumină echivalează, de multe ori, cu o profesiune de credință religioasă, identitară și culturală deopotrivă, prefigurând, în același timp, un ideal de modus vivendi în configurare. Pornind de aici, studiul meu vrea să deceleze semne ale importanței cărții nu numai ca formă de intercesorat om-Dumnezeu, dar și ca mijloc fundamental de educare și edificare culturală și intelectuală a celor de același neam și credință. Pentru că, sintetizând realitatea complexă a unei întregi societăți, predosloviile devin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vorbe și cu înbunătățatele lui osteneli și cu a sa vreadnică de laudă pildă, vă face totdeauna iscusiți la fiește care faptă și învățătură Beserecească, și vă bucurați în Domnul. Amin". O nouă virtute a prototipului uman al epocii se decelează: alături de credință și osteneala pentru mântuirea de sine și de obște, iscusenia. Capacitatea de a se forma, cu ingeniozitate și imaginație, dar și, mai ales, de a înmulți talantul prin împărțirea lui cu aproapele. De altfel, aceasta și este una
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în textul lui Platon, deoarece, în fond, ea alimentează una dintre cele mai profunde obiecții ale lui Aristotel la platonism: cunoașterea are loc întotdeauna prin imagini, accesul la inteligibile nu este niciodată complet pentru condiția umană firească. Nu vom putea decela, în consecință, care dintre cele două liste este cea la care s-a referit în realitate Platon: pasajul se interesa de cunoașterea inteligibilului, dar funcțiile enunțate ale ideii și absența din a doua listă a corespondentului unui intermediar face ca
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
necesită sindromul Pancoast-Tobias. Patterson [44] sugerează utilizarea de principiu a radioterapiei la acești pacienți, deși există și autori care pun la îndoială beneficiul unei astfel de abordări. În ceea ce privește radioterapia postoperatorie, aceasta pare a fi utilă în cazurile în care se decelează metastaze în ganglionii hilari și mediastinali recoltați. Acest lucru ar fi mai evident în carcinomul epidermoid, ca și în adenocarcinom. În situațiile în care intervenția chirurgicală este contraindicată, radioterapia cu intenție curativă se recomandă bolnavilor din stadiul III, dar și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
biografia personală. Versurile sunt totdeauna fluente, imaginile grăitoare. Nefiind tradiționalistă decât în sensul larg al cuvântului (subiecte clasice, formă clasică), scriitoarea nu este nici modernistă sau simbolistă, oricum nu cu intenție, chiar dacă elemente disparate ale acestor trei orientări pot fi decelate în opera ei. Motivul scrierii de poezie rămâne unul personal, singura tendință exterioară (acceptată în volumul din 1961, Partidului de ziua lui) rămânând o alegere nefericită. În primul volum, Lumini și umbre, dragostea este sinceră, dar de cele mai multe ori și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
al magului eminescian este diferit și față de basmele românești: nu există piedici, urmăritori, pe drumul inițiatic. Imaginile cosmice nu sunt surprinse gâfâind, pe cărări "spăimântătoare", ci dintr-un ochi de pasăre care planând deasupra lumii sărbătorește frumusețea lumii. Nu putem decela la el o privire "revoltată" aceea ar distruge, ar arde toată schelăria "surelor văi de chaos" din jur. Eminescu nu este un "vânător", ci un pânditor al cerului. Nietzsche dorește întâlnirea cu zeul și-l urmărește ca pe un vânat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pentru erou cărări de netrecut, obstacole și animale crude. Ascensionalitatea pare a fi redată prin survolare, nu printre colții pietrelor. Nu întâlnim nici sensul de "scufundare" abisală, ci de planare, mai degrabă acel "complex spectacular" pe care Charles Baudonim îl decelează la V. Hugo, mai degrabă un complex de imaginație precum la Xavier de Maistre: "imensitatea și eternitatea sunt la ordinele mele".24 M. Eminescu este mai aproape de o contemplare aproape religioasă a imensității și varietății "chaosului": Și răsfirați în spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite incidental la examenul fizic (masă pulsatilă) sau explorarea imagistică pentru alte afecțiuni. Anevrismele localizate la nivelul sinusurilor Valsalva și aortei ascendente și ectazia anuloaortică determină regurgitare aortică secundară prin dilatarea inelului valvular. Se decelează murmur diastolic sau, mai rar, semne de insuficiență cardiacă congestivă. La dimensiuni mari, anevrismele exercită efecte de compresiune asupra traheei, bronhiilor mari, esofagului, nervului laringeu recurent sau eroziuni ale corpilor vertebrali, cu dureri dorsale subsecvente. Anevrismele aortei toracice sunt asimptomatice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente la variațiile glicemiei. Ori de câte ori glicemia scade apare senzația de foame. Creșterea concentrației aminoacizilor sanguini reduce consumul de alimente, dar în măsură mai mică decât glucoza. Ingestia de alimente este controlată și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]