2,945 matches
-
la doctor și la școală. În plus, un procent foarte mare de femei, de peste 80%, se ocupă singure de spălatul hainelor și al vaselor, de gătit, de menținerea curățeniei și călcatul rufelor. Toate acestea în condițiile în care, la nivel declarativ, 71% dintre respondenți consideră că sarcinile părintești ar trebui împărțite echitabil. Am precizat că această atitudine este mai degrabă una declarativă, sprijinindu-mă pe analiza lui Vladimir Pasti, care susține că ...pentru bărbați, a afirma faptul că participă egal la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și al vaselor, de gătit, de menținerea curățeniei și călcatul rufelor. Toate acestea în condițiile în care, la nivel declarativ, 71% dintre respondenți consideră că sarcinile părintești ar trebui împărțite echitabil. Am precizat că această atitudine este mai degrabă una declarativă, sprijinindu-mă pe analiza lui Vladimir Pasti, care susține că ...pentru bărbați, a afirma faptul că participă egal la creșterea și îngrijirea copiilor echivalează cu a afirma, pe de o parte, drepturile lor asupra copiilor și, pe de altă parte
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
bărbații sunt mai apți pentru conducere decât femeile. Aparent paradoxal, 50% considerau că participarea femeilor în politică ar avea o influență bună, ca și o participare crescută în afaceri (54%). Un sondaj Gallup din 2003 pare să ateste o atitudine declarativ egalitară a populației, care afirma în proporție de 73% că ar vota un președinte femeie, iar 80% ar fi votat o femeie ca primar (http://www.gallup.ro/romana/poll ro/releases ro/pr030721 ro/ pr030721 ro.htm). Însă în condițiile în care aceeași
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
primar (http://www.gallup.ro/romana/poll ro/releases ro/pr030721 ro/ pr030721 ro.htm). Însă în condițiile în care aceeași populație nu își schimbă tarele ideologice și tradiționale, deschiderea accesului femeilor la posturile de putere în plan politic se va menține la stadiul declarativ. O reprezentare crescută a femeilor ar apropia România de standardele democratice, care cer o reprezentare adecvată a grupurilor sociale dintr-o societate. În al doilea rând, ar conduce la apariția pe agenda femeilor a problemelor lor specifice. Nu în ultimul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
soluțiile pentru o mai bună reprezentare a intereselor de gen în politica românească. În primul rând, este necesară o creștere a ponderii femeilor în viața politică. Potrivit statisticilor, se înregistrează o stagnare a numărului parlamentarelor, în ciuda faptului că la nivel declarativ două dintre partidele parlamentare, PSD și PD, au anunțat introducerea cotei de reprezentare pe listele parlamentare. Această cotă însă nu este aplicată strict pentru locurile așa-zis eligibile, ci pentru toată lista, astfel încât probabilitatea ca femeile să se regăsească la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Această atitudine indică faptul că femeile au nevoie de încuviințarea sau măcar de acordul tacit al bărbaților pentru a se exprima în sfera politică. Invitatele emisiunii nu cad însă în capcana acceptării acestei provocări și resping, cel puțin la nivel declarativ, posibila subordonare a femeilor față de colegii politicieni: Rovana Plumb: Am demonstrat că noi, femeile, suntem o forță ș...ț Credeți că domnii trebuie să ne dea un acord? ș...ț Problemele femeilor în România pot fi rezolvate tot de către femei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
întrebările care o frământă, intră în conflict cu autoritatea vremii și spune o istorioară în care victoria revine abilității unei femei de a-și susține cauza.492 Stareța este mult mai feminină, pe când târgoveața ni se înfățișează oarecum virilizată și declarativ vicioasă, simbol al păcatului, al căderii.493 Maica Eglantina își propune să rostească pelerinilor un miracol prin care să aducă preamărire Fecioarei Maria, de aceea începe discursul cu o rugăciune. Acest gen de laudatio era frecvent în scrierile vremii și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cale”1023) va deveni obiect al violenței casnice, transformându și în cele din urmă atitudinea (IX. 9). Aceste personaje feminine sunt pentru soții lor un motiv de temut, fiindcă îi domină și își impun autoritatea în orice situație. Atitudinea negativă, declarativ misogină a lui Boccaccio, vis-à-vis de personajul feminin, apare în Il Corbaccio 1024. Această lucrare, de dimensiuni reduse, atât de sarcastică, este un gest neașteptat venit din condeiul celui care scrisese Decameronul, unde, în cele o sută de povestiri, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuprinsul jurnalului de bord. Dacă moartea este violentă, comandantul are și atribuția de a efectua cercetări pentru a constata împrejurările în care ea a avut loc. În situația în care moartea unei persoane este prevăzută într-o hotărâre judecătorească definitivă, declarativă de moarte, autoritatea administrației publice locale poate întocmi actul de deces în conformitate cu aceasta. Competența teritorială a autorității administrative este stabilită prin dispozițiile art.41 din lege, ținând cont de următoarele aspecte: locul nașterii celui declarat mort; domiciliul celui declarat mort
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pe fostul soț al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei, iar nașterea sa a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie. h. Hotărârile judecătorești în materia nulităților căsătoriei Hotărârile judecătorești sunt de două feluri: * declarative; * constitutive. Hotărârile declarative sunt acelea prin care se constată o situație existentă, pe care instanța judecătorească o verifică și o declară ca atare. Aceste hotărâri produc efecte numai între părțile din proces, deci au caracter relativ. Majoritatea hotărârilor judecătorești sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei, iar nașterea sa a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie. h. Hotărârile judecătorești în materia nulităților căsătoriei Hotărârile judecătorești sunt de două feluri: * declarative; * constitutive. Hotărârile declarative sunt acelea prin care se constată o situație existentă, pe care instanța judecătorească o verifică și o declară ca atare. Aceste hotărâri produc efecte numai între părțile din proces, deci au caracter relativ. Majoritatea hotărârilor judecătorești sunt declarative. Hotărârile constitutive
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
constitutive. Hotărârile declarative sunt acelea prin care se constată o situație existentă, pe care instanța judecătorească o verifică și o declară ca atare. Aceste hotărâri produc efecte numai între părțile din proces, deci au caracter relativ. Majoritatea hotărârilor judecătorești sunt declarative. Hotărârile constitutive sunt acelea care creează situații juridice noi și conferă părților calități noi. Aceste hotărâri sunt opozabile tuturor, deci au un efect absolut. Aparțin acestei ultime categorii hotărârile care intervin în acțiunile de stare civilă, interdicție, etc. (Hotărârea declarativă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
declarative. Hotărârile constitutive sunt acelea care creează situații juridice noi și conferă părților calități noi. Aceste hotărâri sunt opozabile tuturor, deci au un efect absolut. Aparțin acestei ultime categorii hotărârile care intervin în acțiunile de stare civilă, interdicție, etc. (Hotărârea declarativă de moarte, deși constitutivă, produce efecte și pentru trecut până la data stabilită ca fiind aceea a morții). Hotărârile care intervin în acțiune privind declararea nulității căsătoriei sunt constitutive și sunt opozabile tuturor, deoarece modifică starea civilă a persoanelor care au
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
produc de la data morții. c) Declararea judecătorească a morții unuia dintre soți Aceasta produce aceleași efecte ca și moartea fizică constatată, prin examinarea cadavrului. Potrivit dispozițiilor art.18, Decret nr.31 din 1954, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii declarative de moarte, persoana dispărută este considerată că "a murit la data stabilită prin hotărâre". Data morții soțului este cea indicată în hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, moment de la care încetează căsătoria. Despre această situație se vor face mențiuni corespunzătoare în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ca obiect fie dovedirea faptului că persoana declarată moartă se află în viață, fie că, e decedată, la un alt moment decât cel reținut de instanța de judecată prin hotărâre pronunțată. d) Efectele hotărârii judecătorești privitoare la moartea prezumată Hotărârea declarativă de moarte are un efect retroactiv, începând cu data stabilită de instanță ca fiind data morții. În privința hotărârii declarative de moarte, trebuie să reținem existența a două date: data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii și data stabilită prin hotărâre
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
alt moment decât cel reținut de instanța de judecată prin hotărâre pronunțată. d) Efectele hotărârii judecătorești privitoare la moartea prezumată Hotărârea declarativă de moarte are un efect retroactiv, începând cu data stabilită de instanță ca fiind data morții. În privința hotărârii declarative de moarte, trebuie să reținem existența a două date: data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii și data stabilită prin hotărâre ca fiind data morții persoanei dispărute. Prima dată declanșează aplicarea prezumției de moarte, însă efectele acestei prezumții se produc
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de celălalt soț motiv pentru care ne putem afla în prezența a doua situații distincte, și anume: > Soțul care s-a recăsătorit a fost de bună-credință, adică nu a știut că cel declarat mort trăiește. Hotărârea de anulare a hotărârii declarative de moarte produce efecte retroactive. Soțul recăsătorit ar urma să fie considerat că a încheiat cea de a doua căsătorie în timp ce era deja căsătorit cu o altă persoană, adică un caz de bigamie. Soluția legală acordă preferință celei de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
personale ale căsătoriei încetează chiar față de-al treilea, de la data când hotărârea de divorț rămâne irevocabilă. Efectuarea mențiunii este o măsură de publicitate care are drept scop opozabilitatea desfacerii căsătoriei față de terți și nu mai are caracter constitutiv ci declarativ (art.44, litera "c" din Legea nr.119 din 1996), serviciul de stare civilă competent pentru efectuarea mențiunii fiind acela unde s-a întocmit actul de căsătorie al soților și se poate face la cererea soțului interesat sau din oficiu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în proprietate pe cote-părți. Regimul juridic al indiviziunii de drept comun primește în aplicarea sa, unele particularități când este vorba de proprietatea foștilor soți în perioada mai sus amintită. *Efectele împărțirii bunurilor comune Hotărârile de partaj sunt, prin natura lor, declarative de drepturi și retroactivează, în sensul că drepturile pe care le recunosc copartajanților sunt considerate că au existat din momentul în care s-a născut dreptul de proprietate comună. În temeiul caracterului declarativ al partajului, fiecare copartajant este considerat că
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Hotărârile de partaj sunt, prin natura lor, declarative de drepturi și retroactivează, în sensul că drepturile pe care le recunosc copartajanților sunt considerate că au existat din momentul în care s-a născut dreptul de proprietate comună. În temeiul caracterului declarativ al partajului, fiecare copartajant este considerat că ar deveni proprietar exclusiv asupra bunului sau părții din bunuri ce i s-a atribuit din totalitatea bunurilor chiar din momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
numai ca mărturisire a unui fapt anterior, un mijloc de dovadă, dar și ca act juridic încheiat pentru a produce efecte juridice, constând în stabilirea legăturii de filiație dintre copil și mamă. II.5. Caracterele recunoașterii Recunoașterea este: a) act declarativ de filiație și nu atributiv de filiație, deci nu creează o stare de lucruri noi, nu modifică și nu creează o filiație nouă . De aceea, recunoașterea produce efecte în mod retroactiv, copilul respectiv fiind considerat al mamei care a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
când momentul concepției trebuie să fie situat anterior datei la care hotărârea de divorț a rămas irevocabilă (art.39 C.fam.); > încetarea căsătoriei prin decesul soțului, când concepția copilului trebuie să fie anterioară datei morții soțului; > pronunțarea unei hotărâri judecătorești declarative a morții soțului, când concepția copilului trebuie să fie anterioară datei stabilite prin hotărâre ca fiind cea a decesului soțului; > art.23 C.fam., conform căruia copiii născuți după rămânerea irevocabilă a hotărârii care pronunța desființarea căsătoriei și nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
57, alin. 3 C.fam.). În prevederile art. 57, alin. 1, ultima parte se arată că: "după moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenți firești". Rezultă că recunoașterea paternității este un act pur personal, unilateral, facultativ, declarativ și irevocabil. Recunoașterea voluntară de către tată a unui copil din afara căsătoriei este un act juridic caracterizat prin următoarele trăsături: * unilateral de voință, deoarece pentru a produce efecte juridice este suficientă declarația tatălui, în formele expres indicate de art. 57, alin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prealabila și legală a autorității tutelare. Aceste abateri de la regulile generale care domină actele juridice este doar în interesul copilului și în scopul de a-i crea acestuia un statut legal: * actul recunoașterii voluntare de către tată a unui copil este declarativ de filiație, astfel că el va produce efecte retroactive, ca și cum acel tată a făcut recunoașterea la nașterea copilului; * actul de recunoaștere este irevocabil astfel că în timpul vieții tatălui, acesta nu poate retracta recunoașterea făcută. Formele în care se face recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fi mort pe data stabilită prin hotărâre judecătorească ca fiind cea a morții. În această perioadă, ocrotirea minorului s-a realizat printr-un singur părinte rămas în viață, căruia, în continuare, îi revine ocrotirea și după rămânerea definitivă a hotărârii declarative de moarte, în temeiul art.98, alin.2 C.fam. exercițiul drepturilor părintești revine numai unui părinte, ori de câte ori celălalt se află, din orice împrejurare, în neputință de a-și manifesta voința. În cazul reapariției celui declarat mort și a anulării
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]