6,321 matches
-
15 min anterior administrării Fizioterapie (dacă este necesară) Administrare LUM/IVA 1 tb ( 200mg/125 mg) * * jumătate din doza recomandată Jumătate de oră - observare (puls, frecvență respiratorie, saturație oxigen, tensiune arterială) Spirometrie la 4 ore de la administrare Administrare salbutamol * în prezența declinului semnificativ a FEV1 și evaluarea reversibilității- la decizia medicului curant * 5 mg în nebulizare la vârstă peste 12 ani și 2,5 mg între 6 și 11 ani Recomandări ulterioare: Programare pentru spirometrie la 3 luni ZIUA 2 (dacă este necesară
ANEXĂ din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261213]
-
Principii generale și considerații-cheie Îngrijirea centrată pe persoană, ceea ce preusupune că serviciile sunt acordate în baza unui plan individualizat de asistență și îngrijire, cu respectarea demnității, autonomiei și a dreptului la alegere informată; Fără o abordare centrată pe prevenția declinului funcțional, nu se vor putea asigura serviciile de îngrijire de lungă durată pentru toți cei care au nevoie; Prevenția declinului functional este o premisă esențială care asigură sustenabilitatea sistemului de îngrijiri de lungă durată astfel încât acesta să răspundă nevoilor
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
de asistență și îngrijire, cu respectarea demnității, autonomiei și a dreptului la alegere informată; Fără o abordare centrată pe prevenția declinului funcțional, nu se vor putea asigura serviciile de îngrijire de lungă durată pentru toți cei care au nevoie; Prevenția declinului functional este o premisă esențială care asigură sustenabilitatea sistemului de îngrijiri de lungă durată astfel încât acesta să răspundă nevoilor de îngrijiri ale beneficiarilor. România trebuie să dezvolte un continuum de servicii ÎLD pentru persoanele în vârstă asigurând servicii de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
esențiale pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice. *14) https://ec.europa.eu/environment/strategy/biodiversity-strategy-2030_ro ● Strategia "De la fermă la consumator"*15) (2020) are drept obiectiv reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului alimentar al UE, asigurarea securității alimentare în condițiile schimbărilor climatice și declinului biodiversității, comerțul echitabil în cadrul lanțului de aprovizionare de la fermă la consumator. *15) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020DC0381 ● Strategia UE privind solul pentru 2030*16) (2021) propune măsuri pentru protecția, utilizarea durabilă și refacerea solului, întrucât solurile sănătoase contribuie la atingerea obiectivelor legate de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020DC0381 ● Strategia UE privind solul pentru 2030*16) (2021) propune măsuri pentru protecția, utilizarea durabilă și refacerea solului, întrucât solurile sănătoase contribuie la atingerea obiectivelor legate de neutralitatea climatică și reziliența la schimbările climatice, dezvoltarea unei (bio)economii curate și circulare, inversarea declinului biodiversității, protejarea sănătății umane, stoparea deșertificării și inversarea degradării terenurilor. *16) http://www.cdep.ro/afaceri europene/CE/2021/C0M 2021 400 RO ACT.pdf ● Inițiativa Noul Bauhaus European*17) (2021) transpune Pactul Ecologic European într-o dimensiune culturală și creativă ce vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
sprijinit la nivel național, susținut de bune practici, cum ar fi planificarea integrată a dezvoltării, bugetarea multianuală și o planificare a investițiilor de capital fundamentată teritorial, municipiile și orașele au o capacitate limitată de a răspunde provocărilor aferente creșterii sau declinului. Fără o viziune națională clară pentru orașe, care să fundamenteze prioritățile de cheltuieli și să abordeze cele mai presante provocări sociale, orașele care ar putea fi motoare semnificative ale creșterii economice naționale au fost lăsate în mare măsură pe cont
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
după 1989 au dus la ceea ce se vede și astăzi în țesutul urban - expansiune difuză și necoordonată, fără suficientă atenție acordată infrastructurii publice critice și dotărilor urbane. *2 Constantinescu, I (ed.). 2019. Shrinking Cities in Romania / Orașe românești în declin Vol. 1: Research and Analysis / O cercetare critică. DOM publishers & Editura MNAC. Transformarea României în ultimii 25 de ani a fost „o poveste a două Românii” - una dinamică și integrată cu UE; cealaltă săracă și izolată.*3 Reformele impuse de aderarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
creiere la nivel global*5, cu între 3 și 5 milioane de români care trăiesc și lucrează în prezent în străinătate, mai ales în state OCDE și în țările europene. În ceea ce privește demografia, cu excepția câtorva orașe mai mari, declinul este răspândit*6, cu jumătate din orașele românești pierzând până la o cincime din populația lor față de anul 1989. *5 Banca Mondială (2018), From Uneven Growth to Inclusive Development [De la o creștere neuniformă la o dezvoltare incluzivă], Raport, Washington
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
1989. *5 Banca Mondială (2018), From Uneven Growth to Inclusive Development [De la o creștere neuniformă la o dezvoltare incluzivă], Raport, Washington, DC: Banca Mondială, 4 iunie 2018. *6 Constantinescu, I (ed.). 2019. Shrinking Cities in Romania / Orașe românești în declin Vol. 1: Research and Analysis / O cercetare critică. DOM publishers & Editura MNAC. Chiar dacă populația urbană a scăzut în ultimii 25 de ani, intravilanul s-a extins, iar amprenta urbană a orașelor și a localităților înconjurătoare a crescut continuu*7, adesea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
încurajator), descentralizarea limitată către autoritățile locale cu provocări persistente privind capacitatea locală a complicat și mai mult peisajul urban. Discrepanța din ce în ce mai mare între un grup mic de orașe în creștere puternică și orașele mai mici în declin necesită un răspuns inovator și proactiv la nivel național în contextul deciziilor importante de programare ale UE pentru 2021-2027. Abordările globale, cum ar fi Noua Agendă Urbană, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sau recentul Pact Verde European al Comisiei Europene, trebuie
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
ca necesare în următorii 10 ani O traiectorie duală de creștere și micșorare urbană Asemenea modului în care povestea României se împarte în două zone (urban și rural)*8, și povestea municipiilor și orașelor prezintă o traiectorie duală de creștere și declin. Printr-o analiză detaliată a schimbărilor spațiale, demografice, de densitate și ale arealului construit apărute de-a lungul timpului în orașele din România, s-a identificat o extindere urbană cu golirea simultană a centrului urban ca formă dominantă de creștere
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
al elaborării de reglementări, cât și din punctul de vedere al aplicării acestora) și prin absența coordonării inter-jurisdicționale. Doar câteva orașe din România și-au actualizat documentația de urbanism și instrumentele de planificare în vederea regenerării zonelor urbane aflate în declin, precum centrele istorice, zonele industriale abandonate, cartierele de locuințe comuniste care în unele cazuri au devenit „insule” de sărăcie care găzduiesc un număr disproporționat de populație îmbătrânită. Fenomenul micșorării orașelor nu este specific doar României, ci reprezintă o caracteristică a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
exista înainte de 1990 și anterior extinderii urbane. Centrul urban nu include așezările de tip rural pe care un oraș le poate avea sub administrare. Figura 3 Ilustrare schematică a unităților spațiale de analiză Dinamica duală a creșterii și a declinului. În ultimele decenii, dinamica urbană din România a urmat un tipar dual de creștere și declin. Tendințele demografice, spațiale și economice locale nu sunt întotdeauna aliniate, existând diferențe mari din punct de vedere al intensității de manifestare a creșterii sau
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
pe care un oraș le poate avea sub administrare. Figura 3 Ilustrare schematică a unităților spațiale de analiză Dinamica duală a creșterii și a declinului. În ultimele decenii, dinamica urbană din România a urmat un tipar dual de creștere și declin. Tendințele demografice, spațiale și economice locale nu sunt întotdeauna aliniate, existând diferențe mari din punct de vedere al intensității de manifestare a creșterii sau a declinului din cele 319 orașe, ceea ce indică complexitatea României urbane și diversele forme în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
ultimele decenii, dinamica urbană din România a urmat un tipar dual de creștere și declin. Tendințele demografice, spațiale și economice locale nu sunt întotdeauna aliniate, existând diferențe mari din punct de vedere al intensității de manifestare a creșterii sau a declinului din cele 319 orașe, ceea ce indică complexitatea României urbane și diversele forme în care a fost remodelată în ultimele decenii. Cu toate acestea, intersecția datelor demografice, spațiale și economice permite o grupare a orașelor în funcție de dinamica dominantă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
deceniu, reprezentând o dinamică anormală în comparație cu tendințele naționale. Pentru a ilustra acest aspect, această creștere a populației nu este compensată de o creștere spațială comparabilă. La nivel local, orașele de toate tipurile se confruntă, în general, cu un declin demografic, cu unele excepții determinate de i) rolul jucat în dezvoltarea regională sau națională (pol de creștere, reședință de județ) și ii) conexiunile geografice și proximitatea față de orașele mari și oportunități. Față de 2003, orașele au pierdut 5,1% din
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
≥-15% Azuga, Bumbești-Jiu, Bușteni, Câmpia Turzii, Comarnic, Fieni, Hunedoara, Ocna Mureș, Pătârlagele, Plopeni, Predeal, Tălmaciu, Vulcan <-15% Aninoasa, Bălan, Vașcău Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D) Dinamica spațială Reorganizarea demografică națională în jurul zonelor urbane mari și declinul demografic urban general au remodelat forma și structura orașelor și a împrejurimilor acestora. Zonele urbane prezintă două modele generale: pe de o parte, zonele urbane mari trec printr-un proces de expansiune accelerată a amprentei urbane, depășind cu mult creșterea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
la spațiile publice de calitate, învechirea fondului imobiliar, scăderea condițiilor de viață – trăsături valabile pentru toate orașele, traficul aglomerat și spațiile de parcare supraaglomerate – specifice orașelor mai dinamice și ratele ridicate de neocupare a spațiilor – cu precădere în orașele în declin. Având în vedere tiparele spațiale complexe, cum ar fi rededicarea loturilor vacante intravilane, densificarea, extinderea sau golirea, care pot avea loc simultan într-o zonă urbană, există numeroase metode de evaluare a dinamicii orașelor. În timp ce fenomenul de golire
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
2020 s-au scăzut imigranții începând cu anul 2000, anul în care legea a intrat în vigoare. Între 2003 și 2010, 189 de localități noi au ieșit din componența comunelor sau orașelor existente, accelerând astfel în mod artificial rata de declin a acestor localități. Variația procentuală a populației ia în considerare această transformare spațială. Gruparea (clustering) Deoarece chiar și o parte dintre orașele reședință de județ cu cea mai pronunțată creștere demografică periurbană pierd locuitori din nucleul urban – doar Cluj-Napoca, Iași
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
cât și cea periurbană. • Orașe în creștere: creșterea populației orașului-nucleu cu peste 2% sau creșterea populației periurbane cu cel puțin 10%. • Orașe statice: populația orașului-nucleu între 0% și 2% sau populația periurbană între 1% și 9%; • Orașe în declin: populația din orașul-nucleu și cea peri-urbană scad cu mai mult de 1%. Cuantificarea dinamicii spațiale Selectarea datelor Amprenta urbană a unui oraș este într-o continuă evoluție, densificându-se, modificându-și utilizările terenurilor și uneori extinzându-se. Gestionarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
economice În ciuda complexității dinamicilor demografice, spațiale și economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinația celor trei dimensiuni se obține astfel dinamica generală a unei zone urbane, permițând o diferențiere între zonele urbane în creștere, statice și în declin. Metodologia agregă dinamica orașului și a localităților înconjurătoare situate în primul inel periurban, deoarece o înțelegere a performanței orașelor depinde atât de dinamica urbană, cât și de cea periurbană. Orașele dinamice au un efect de polarizare asupra localităților limitrofe, în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
la nivel urban și periurban și cele 59 orașe periurbane, care, pe de o parte, sunt contabilizate în dinamica orașelor-nucleu în jurul cărora gravitează, cu scopul a informa implementarea politicilor. Prin urmare, clasificările de oraș în creștere, static și în declin sunt ilustrate diferențiind nuanțele care există în cadrul fiecărui grup. În primul rând, am utilizat intersecția datelor privind demografia spațială pentru a informa astfel intervențiile spațiale și pentru a evidenția variațiile tendințelor economice: • Orașe în creștere: creștere demografică și amprentă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
pentru a informa astfel intervențiile spațiale și pentru a evidenția variațiile tendințelor economice: • Orașe în creștere: creștere demografică și amprentă în creștere sau statică; • Orașe statice: amprenta în creștere și populație statică sau în scădere sau ambele statice; • Orașe în declin: cel puțin unul dintre indicatori scade și niciunul nu crește. Această primă grupare este evaluată în continuare pentru a înțelege mai bine diferitele tendințe economice din cadrul fiecărui grup și pentru a informa mai profund o anumită abordare, clasificarea finală
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
-se după intersecția celor trei indicatori, pe baza unui raționament simplu: • Orașe în creștere: cel puțin doi dintre cei trei indicatori sunt în creștere; • Orașe statice: doar unul dintre indicatori este în creștere sau toți trei sunt statici; • Orașe în declin: cel puțin unul dintre indicatori scade și niciunul nu crește. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
unul dintre indicatori este în creștere sau toți trei sunt statici; • Orașe în declin: cel puțin unul dintre indicatori scade și niciunul nu crește. În total, dintre orașele-nucleu, 58 sunt în creștere, 119 sunt statice și 83 sunt în declin, acestea având 29, 12 și, respectiv, 18 orașe periurbane, situate în zona lor de influență. Clasificarea demografică, spațială și economică Atunci când se combină indicatorii demografici și spațiali cu dinamica economică la nivel de aglomerare, există numeroase variații ale indicatorilor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]