22,191 matches
-
Amploarea conflictului l-a determinat pe C.A. să-l acționeze În instanță pe N.V.pentru a soluționa pe această cale conflictul.. În cele din urmă părțile au hotărât să Își soluționeze diferendul prin mediere. Mediatorul căruia i-a fost dedus conflictul prin mediere, le-a adus la cunoștință prevederile art.63 Cod civil și după o scurtă chibzuință C.A. și-a reprezentat posibila soluție pe care ar putea s-o pronunțe instanța În defavoarea sa, motiv pentru care s-a
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacă imobilul nu mai există. (2 În cazul În care lucrarea a fost efectuată cu reacredință, din suma datorată de proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuată cu costurile necesare obținerii acestora. Art.584 (1 În cazul În care autorul lucrării utile este de bună-credință, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării din momentul efectuării acesteia, cu plata, la alegerea sa: a a valorii materialelor
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
cu ochii, rămăsese cât o pasare, dintr-o femeie zdravănă de-ți era mai mare dragul să te uiți la ea, îi intrase în cap că iubitul ei ficțiune o place doar dacă are greutate standard. Acest lucru l-a dedus din faptul că ea l-a înzestrat cu însușiri speciale. Iubitul ei ficțiune trebuia să fie cel mai interesant bărbat din univers, altfel de ce și-ar pierde vremea cu el?! Nu mai era o adolescentă să viseze toată ziua la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
bucurase ori de câte ori se aflase în compania acestui băiat, acum, când se punea problema să viețuiască împreună, începuse să aibă o serie de rezerve. Chiar dacă nu le exprima cu glas auzit, acestea se conturau în murmure și gestică și se puteau deduce din întregul lui comportament. Uneori, erau și întrebări de genul: - Mămică, Vișinel va sta de acum tot timpul la noi!? - Te incomodează? - Nu-l vezi, nu respectă nici cele mai elementare obiceiuri ale casei... Ina știa bine că Vișinel trebuie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
noțiuni, care desemnează o neînțelegere, o dispută sau o disensiune între două sau mai multe persoane, considerate ca părți într-un conflict sau litigiu. Folosirea uneia sau alteia dintre cele două denumiri depinde de procedura și locul unde au fost deduse pentru soluționare. Astfel,în cadrul procedurii de mediere, neînțelegerea, disputa sau divergența sunt denumite în Legea nr.192/2006, cu modificările la zi, ca și conflicte, iar când acestea sunt înscrise pe rolul instanței de judecată poartă denumirea de litigiu. Așadar
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
și spații cu altă destinație decât cea de locuință, în baza căreia este investit mediatorul ales. Părțile îi transferă mediatorului autoritatea lor pentru a le sprijini, în condițiile legii, în demersul de a pune capăt conflictului pe care l-au dedus acestuia. Înainte ca asociația de proprietari să-l acționeze în judecată pe proprietarul restanțier (rău-platnică, se recomandă să încerce rezolvarea litigiului prin procedura medierii. În acest scop, administratorul sau președintele asociației de proprietari va trebui să găsească și să contacteze
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
asociație cu privire la persoana restanțierului, mediatorul va trimite o invitație scrisă acestuia pentru a se prezenta la informarea obligatorie. La data fixată în invitație, mediatorul, în prezența părților, va face informarea despre mediere, în general, și avantajele acesteia cu privire la conflictul concret dedus prin cererea de mediere, subliniind posibilitatea de soluționare a diferendului pe această cale. În caz de acceptare a medierii de către ambele părți se vor încheia contractele de premediere și de mediere, stabilind, de comun acord data primei ședințe de mediere
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
în care se poate ajunge la medierea conflictelor de natură civilă : aăcând una sau amândouă părțile se prezintă direct la mediator și cer medierea conflictului, înainte ca instanța de judecată să fie investită cu judecarea conflictului; băcând conflictul a fost dedus mai întâi instanței de judecată, iar aceasta recomandă părților să soluționeze conflcitul pe calea medierii; căcând părțile, din proprie inițiativă solicită instanței soluționarea conflcitului prin instituția medierii, în timp ce acesta este înscris deja pe rolul ei. Cu toate că în cuprinsul art.61-63
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
corect este că cererea se depune la începutul perioadei cât lipsesc cei în cauză, cu excepția unor situații ce nu pot fi prevăzute, pentru a se putea opera la timp lipsa lor în evidențele financiar-contabile ale asociației. Din textul legii se deduce că orice persoană pentru a putea fi trecută la întreținere trebuie să locuiască în apartament mai mult de 15 zile pe lună. Regula statuată este că se scot de la întreținere persoanele care au lipsit 15 zile consecutiv din apartament. În ceea ce privește
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
la repararea oricăror prejudicii pe care le-a provocat. Cele arătate trebuie să facă parte din bagajul de cunoștințe ale mediatorului, pentru ca acesta să poată sprijini părțile dintr-un eventual conflict pe linia asociației de proprietari, care l-ar fi dedus pentru soluționare prin mediere. II.Prevederi procedurale din Codul de procedură civilă, Legea nr.192/2006 și Legea nr.230/2007 1. Cu privire la obiectul și scopul procedurilor Din art.1 Cod procedură civilă rezultă că în scopul înfăptuirii justiției în
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
competența instanței de judecată în cazul executării unui contract sau a unui alt act juridic, pentru soluționarea cererii în cazuri speciale se va Ține seama de valoarea obiectului acestuia, sau, după caz, de valoarea părții din obiect ce a fost dedusă judecății. Comparativ cu cele prezentate,la art.60 indice 1, alin.1 lit.f din legea medierii se prevede că litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei pot fi soluționate prin procedura medierii, după ce părțile implicate au
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
le-a mediat, întrucât împreună cu celelalte părți și participanți la mediere a semnat un contract de confidențialitate și părțile ar putea să-l acționeze în judecată pentru că dezvăluie aspecte în legătură cu actele și faptele legate de conflictul ce i-a fost dedus. În cazul litigiilor din cadrul asociațiilor de proprietari, îndeosebi când este vorba de anumite suspiciuni pe linia conducerii evidenței financiar-contabile, pot să apară unele probleme controversate sub aspectul exactității și veridicității lor care se impune a fi lămurite prin punctul de
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de decizie și acțiune conforme unei legislații universale. Conceptul de datorie este transpus În acțiunea practică În urma conștientizării ideii de datorie; respectul față de legea morală trebuie mai Întâi să treacă prin interioritatea umană. Chiar dacă dreptul pare a nu putea fi dedus a priori, el fiind dependent de experiență, de modelele concrete de drept cu care se lucrează În practica juridică curentă, astfel Încât, experiența pare a l fundamenta, Immanuel Kant Își centrează eforturile spre constituirea unei teorii raționale a dreptului, Întemeiată a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
principiu filantropic (etic), ci unul juridic”. Kant Încheie Principiile metafizice ale teoriei dreptului cu convingerea că această stare de pace universală și permanentă este Întregul scop final al teoriei dreptului În limitele rațiunii pure. Ideea unei păci eterne nu este dedusă din experiență, ci a priori, prin rațiune, ea având nevoie de o metafizică pentru a se realiza și nu de răsturnarea unei constituții defectuoase sau salt revoluționar. Nu trebuie să omitem faptul că, În viziunea kantiană, ceea ce este rațional trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voluntar acționează În sensul realizării «binelui suprem» iar desconsiderarea acestei legi acționează În sensul nimicirii sale. Iar aici ea pune, cu Aristotel, binele suprem În «perfecțiune», nu În plăcere sau În fericire”. Modul de gândire isoric-evoluționist apără concepția teleologică, adică deduce obiceiul și dreptul din valorile esențiale ale vieții individuale și sociale, Întemeindu-le valabilitatea , deci morala obiectivă. Altfel spus - observă esențial Paulsen: „virtuțile sunt bune sau valoroase pentru că acționează În sensul conservării și potențării vieții umane, viciile sunt rele pentru că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Însă, atunci nu ne-am apropia decât foarte puțin de scopul În sine, iar neînțelegerile nu ar fi departe, căci trebuie precizat faptul că prin natură Înțelegem aici, nu o natură fizică sau fenomenală (din care nu s-ar putea deduce nici o normă etică), ci, mai curând, natura omului Însuși. Dacă, pornind de la această idee și luând această formulă drept bază, vom vrea, prin interpretarea ei, să considerăm natura umană ca fiind constituită din tot ceea ce Îi este propriu omului, atunci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
principiu sau criteriu suprem al conduitei la toate relațiile vieții individuale sau sociale. Acceptând perspectiva kantiană asumată profund de un Giorgio del Vecchio și, la noi, de un Mircea Djuvara, putem susține că numai posedând o valoare absolută, poate fi dedusă dintr-o analiză transcendentală, și nu doar empirică, a ființei subiective. Desigur, se pot adopta și aplica, totodată, În ambele forme relevate, În locul acestui principiu, alte principii având un conținut diferit. Se poate ca, adoptând orice criteriu de acțiune și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
internă Între normele și valorile morale și, mai ales, o legătură sub forma că valabilitatea legii morale sau puterea obligatorie a normelor este bazată pe relația ei cu valorile morale sau cu scopurile materiale ale voinței. Orice Încercare de a deduce necesitatea normelor morale dintr-un scop ce trebuie obținut prin acțiune conduce În mod necesar, În cele din urmă, susține Kant, la doctrina lui Epicur, căci „beatitudinea” este singurul scop posibil al unei ființe senzoriale, așa cum este omul. Dar „eudemonismul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se Întemeiază valabilitatea lor obiectivă: legea morală, la fel ca sabatul, de dragul vieții și anume al vieții desăvârșite, nu viața de dragul legii morale. Reiese evident că modul de gândire istoric evoluționist poate să ia poziție numai În favoarea concepției teleologice: el deduce, la fel ca și În cazul dreptului, și obiceiul din valorile esențiale ale vieții individuale și din cele ale vieții sociale, și le Întemeiază valabilitatea pe acestea. El trasează următoarea sarcină a filosofici moralei tocmai În a explica sau funda
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
diferite specii. Orice sistem are, Însă, o unitate fundamentală, Întrucât normele care reglementează acțiunea umană trebuie să fie În același timp - cu toată diversitatea - coerente și să nu se contrazică Între ele. E necesar, deci, să vedem cum se pot deduce În mod coerent diferite specii de norme, dintr-un același principiu. Pentru aceasta, trebuie, Înainte de toate, să presupunem ca dat un principiu etic, luând termenul În sens larg, adică un principiu propus ca tip al acțiunii, o idee după care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sunt totuna, că „ecuația Între Stat și individ (ca «spirit» sau «conștiință populară», n.n. - V.V.), Între autoritate și libertate, ar fi În cele două cazuri, absolută”. Aici este multă eroare! susține Del Vecchio. Din voința câtorva indivizi „nu se poate deduce o legătură pentru toate generațiile”. Giorgio del Vecchio apreciază că nu poate fi ignorată „contribuția psihologică a indivizilor și a diferitelor clase sociale la elaborarea persuasiunilor și a regulilor comune”. Un fel de mit al „sufletului poporului”. Dar, susține filosoful
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
declară filosoful italian. „Un principiu care ar declara valabile a priori toate acordurile posibile, oricare ar fi caracterul și conținutul lor, a parte subjecti și a parte objecti, nu s-ar putea justifica În nici un mod. Validitatea acordului se poate deduce numai din necesitatea rațională care determină În acelaș timp conținutul acordului. Este valid pactul prin care Statele se pun de acord a se recunoaște și a se respecta reciproc Într-o societate de egali; e Însă o simplă iluzie a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sale teoretice, Giorgio del Vecchio consideră revelator că: „Raportul de sociabilitate Între State, ca și raportul de sociabilitate Între indivizi, trebuie să fie acceptat ca un corolar al legii etice fundamentale, căci ar fi cu totul greșit să voim a deduce valoarea legii prin faptul unui acord precedent.” Astfel, a fost sesizată o „dificultate de logică În construcția sistemului juridic pozitiv”. Presupunerea care stă la baza sistemului juridic pozitiv nu rezistă. Și totuși, observă pe drept cuvânt filosoful italian, nu poate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ei - nu poate stîrni și admirație? Nu cumva În final, Harpagon e un om Împlinit? De meditat... Un director de teatru mic, Îmi povestește cum au murit actorii vîrstnici din instituție : din ceea ce-mi spune, după ce mă Înfior oleacă, deduc că-n orașele mărunte parcă și disparițiile artiștilor au luciri de meschinărie! La Iași, la o premieră a Naționalului, Întîlnesc - pentru prima oară-n longeviva-mi carieră de spectator un caiet-program care nu conține...distribuția! Hm...De ce-o mai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Încrîncenare ; boemul e tolerant ; boemul are o detașare agreabilă; actorul nostru Însă, o viață de om a refuzat să se supună ordinii sociale, morale, chiar profesionale ( dacă ne amintim cum s-a Încheiat cola borarea lui cu Teatrul Mic). Furdui, deduc acum, după ce lam cunoscut bine, din memorii, a fost un norocos convins că e mereu pîndit de ghinion. Nu putea rezista multă vreme În limita normalității. Egofilia-i cerea să redemonstreze, Într-una, oriunde s-ar afla, că el e
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]