1,028 matches
-
de altă parte, italienii erau mai puternici la capitolul artilerie și mortiere și se bucurau de superioritate aeriană totală, pe care de altfel nu au reușit să o fructifice. Motivația puternică a luptătorilor eleni, terenul foarte accidentat, care le favoriza defensiva, au jucat un rol important în eșecul campaniei italiene. Eșecul italian a fost consemnat la strategic, atât la nivelul lui Mussolini, cât și al Marelui Cartier General. La aproximativ o lună mai înainte de declanșarea atacului, pe 1 octombrie, Mussolini a
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
găzduit conferința pentru pregătirea armistițiului (3 octombrie 1922). Din partea turcă a negociat İsmet İnönü, comandantul armatelor din vest. Spre deosebire de negocierile de la [[Armistițiul de la Moudros|Moudros]], turcii se aflau în avantaj, iar britanicii și grecii (reprezentați de britanici) se aflau în defensivă. Britanicii sperau ca Marea Adunare Națională să fie dispusă să facă anumite concesii. După primele discursuri, britanicii au aflat cu surprindere că turcii erau hotărâți să respecte prevederile „Pactului Național”. În timpul conferinței, trupele britanice s-au pregătit să respingă atacul
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
din Ballarat, Victoria iar violenta confruntare s-a soldat cu moartea a 28 de persoane, 6 fiind soldați britanici. Membri ai regimentelor britanice din Australia au mai activat de asemenea în India, Afganistan, Noua Zeelandă și Sudan. În perioada colonizării timpurii, defensiva navală a Australiei a fost oferită de vase ale Marinei Regale detașate din Flota Indiilor de Est, cu baza la Sydney. În 1859, a fost creată o flotă de sine stătătoare aflată sub comanda unui comodor, marcând momentul în care
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
al XIX-lea, din colonii strângându-se contingente pentru a servi în Sudan, Africa de Sud și China.. În ciuda reputației de inferioritate a coloniilor, multe din unitățile adunate de la nivel local erau bine organizate, disciplinate, profesioniste și bine antrenate. Pe parcursul acestei perioade, defensiva Australiei era în principal centrată pe o deplasare a trupelor în jurul unei apărări statice prin combinarea infanteriei și artileriei și bazată pe garnizoane cantonate în forturile de coastă. În anii 1890, s-au îmbunătățit comunicațiile feroviare principalele colonii estice continentale
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
BACK. Linia defensivă (DL) este aliniată în fața liniei ofensive adverse. Rolul apărării este acela de a împiedica jucătorii adverși să ajungă cu mingea în end zone. Toți cei 11 jucători din apărare încearcă să împiedice ofensiva să înainteze. Jucătorii din defensivă sunt : Jocul de fotbal american începe cu KICKOFF (lovitura de începere). Mingea este așezată pe un mic suport de plastic pe linia de 30 yarzi a echipei aflată în apărare și un jucător special (kicker) va degaja mingea către echipa
Fotbal american () [Corola-website/Science/313538_a_314867]
-
-ului, sau comite diferite infracțiuni în propriul teren de țintă. Valorează 2 puncte. Schimbarea posesie fără a se fi epuizat cele 4 downuri. În timp ce ofensiva încearcă să ajungă în endzone-ul advers, aceasta poate în mod accidental să piardă posesia în favoarea defensivei. Acest lucru se poate întâmpla în două moduri. Când jucătorul ce fuge cu mingea ori cel ce trebuia să o paseze pierd controlul asupra ei se numește FUMBLE. Orice jucător aflat pe terenul de joc poate lua mingea aruncându-se
Fotbal american () [Corola-website/Science/313538_a_314867]
-
multor armate și de asemenea în ceea ce privește operațiunile aeropurtate. Forțele britanice din Armata a 8-a au debarcat în „călcâiul” Italiei pe 3 septembrie 1943 în cadrul Operațiunii Baytown. Guvernul italian a capitulat pe 8 septembrie, dar forțele germane se pregătiseră de defensivă neluând în calcul participarea italienilor. A doua zi, Armata a 5-a americană au debarcat la Salerno, unde au întâmpinat o rezistență puternică a germanilor, iar forțele britanice au debarcat la Taranto, unde nu au întâlnit practic nicio rezistență. Aliații
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
acoperirea aeriană asigurată de avioanele decolate de pe aeroporturile din Sicilia. Înaintarea aliaților spre nord a fost încetinită treptat de relieful dificil (o succesiune de râuri repezi, care separau înălțimi poziționate în unghi drept față de direcția de înaintare), care favoriza organizarea defensivei germane. La începutul lunii octombrie, Adolf Hitler a fost convins de mareșalul Kesselring, comandantul trupelor din Italia, că frontul din peninsulă trebuie stabilizat cât mai departe cu putință de granițele Reichului. Această sarcină era ușurată de relieful Italiei centrale, care
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
La începutul lunii octombrie, Adolf Hitler a fost convins de mareșalul Kesselring, comandantul trupelor din Italia, că frontul din peninsulă trebuie stabilizat cât mai departe cu putință de granițele Reichului. Această sarcină era ușurată de relieful Italiei centrale, care favoriza defensiva, iar oprirea avansării aliaților îi împiedica să cucerească aeroporturile peninsulei, de pe care se puteau lansa raiduri de bombardament împotriva Germaniei. În plus, mareșalul Kesselring l-a convins pe Hitler că Italia reprezenta pentru Aliați o rampă importantă de lansare a
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
defensivă se întindea de la aproximativ 15 km nord de Pisa, de-a lungul crestelor Apeninilor între Florența și Bolonia și atingea malurile Adriaticii la sud de Rimini. În timpul luptelor pentru cucerirea Liniei Gotive, ofensiva de pe 25 august 1944 a străpuns defensiva germană atât în sectorul american cât și în cel britanic. Churchill sperase ca spargerea frontului german în toamna anului 1944 putea sădeschidă drumul trupelor aliate prin „Poarta Ljubianei” spre Viena și Ungaria. O asemenea ofensivă ar fi contrabalansat succesele Armatei
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
ofensive”, în așteptarea schimbării condițiilor meteorologice în timpul primăverii. În februarie 1945 a fost declanșată „Operațiunea Encore” în timpul căreia Corpul al 4-lea SUA (din care făceau parte Corpul expediționar brazilian și Divizia a 10-a vânători de munte) a străpuns defensiva germană din Apenini pentru a face joncțiunea cu Corpul al 2-lea SUA din flancul lor drept. Această ofensivă i-a alungat pe germani de pe pozițiile înalte de pe Monte Castello, Monte Belvedere și Castelnuovo, lipsindu-i pe nemți de pozițiile
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
unghiuri diferite (75° - 120°) și flancuri scurte și concave (42 - 48 metri), cât și curtinele de care le leagă (la distanțe de 116-135 metri) perpendicular, nu sunt egale deoarece au fost ușor adaptate terenului. Bastioanele principale nu au cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie așezate pe platforme superioare. Între bastioanele principale și curtinele din a doua linie, se află șanțul interior cu lățimea de 27 metri. Linia a doua era formată din raveline (sau semilune) care apără curtinele, având numele
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
1940, Regia Aeronautica a câștigat superioritatea aeriană completă în timpul războiului greco-italian. Acest fapt nu a împiedicat însă forțele terestre elene să obțină victorii succesive în luptele cu Armata Regală Italiană, pe care a obligat-o să treacă în poziții de defensivă adânc în teritoriul Albanez. La începutul anului 1941, situația de pe front s-a schimbat radical în favoarea italienilor, odată cu invazia Wehrmachtului din Iugoslavia. Începând din acel moment, rolul aviației italiene în timpul campaniei din Balcani a fost în primul rând de sprijinire
Regia Aeronautica () [Corola-website/Science/317001_a_318330]
-
Repubblicana", ANR), loială dictatorului italian Benito Mussolini și statului marionetă Republica Socială Italiană, ("Repubblica Sociale Italiana", ori RSI). În timpul campaniei din Tunisia, Regia Aeronautica și Luftwaffe nu au mai reușit să câștige superioritatea în Africa de Nord. Regia Aeronautica a trecut în defensivă în timpul operațiunii aliate „Husky” (invazia din Sicilia). Piloții italieni au luptat în sprijinul vaselor Marinei Regale Italiene. Chiar mai înaintea invaziei aliate din Sicilia, o amplă ofensivă aeriană aliată a vizat aeroporturile din Sicilia, într-o încercare de distrugere a
Regia Aeronautica () [Corola-website/Science/317001_a_318330]
-
a avut loc la 4 decembrie 1935, fiind convocat după ce Ralph Birkett nu a mai putut juca din cauza unei accidentări; Matthews a făcut un meci mai slab față de adversarul său Reinhold Münzenberg atât pe fază ovensivă cât și pe cea defensivă. Matthews a fost ironizat de suporterii englezi și criticat de presă. A avut de așteptat pentru o nouă selecție până pe 17 aprilie 1937, jucând pe Hampden Park în fața a 149.000 de spectatori într-un meci cu rivala Scoția. S-
Stanley Matthews () [Corola-website/Science/318402_a_319731]
-
supus influenței unui miraculos „fastuos” și „poetic”, diferit de miraculosul de tip sacru din romanul " Noaptea de Sânziene" al lui Mircea Eliade. Criticul Nicolae Crețu considera că romanul "Nopțile de Sânziene" are un stil poetic menit a evidenția „istoria unei defensive victorioase, nu fără păcat, însă susținută de o justificare de netăgăduit, într-un plan mai înalt, al necesității supraviețuirii, cu orice preț, a ființei comunității, ca identitate simbolică, supraindividuală și transistorică, în spiritul unui ethos apropiat de implicațiile heideggerianului wohnen
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
a plecat din Erevan spre regiunea de câmpie Pasinler. Comandatul otoman al Armatei a 3-a, Hasan Izzet Pașa, a considerat că nu este pregătit pentru o acțiune ofensivă în condiții de iarnă și a făcut planuri pentru organizarea unei defensive puternice și pregătirea contraatacului atunci când condițiile meteo aveau să fie favorabile. Ordinele lui Izzet au fost însă contramandate de Enver Pașa, ministrul otoman de război, iar Armata a 3-a otomană a declanșat ofensiva pe 7 noiembrie. La ofensivă participau
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
Mesopotamia. În iulie, generalul Iudenici a întreprins o ofensivă spre Erzican, oraș pe care l-a cucerit pe 2 iulie. Ofensiva otomană spre Trabzon a fost oprită și otomanii au încercat să stabilizeze frontul pe un aliniament cât mai favorabil defensivei. La începutul lunii august, Mustafa Kemal a reluat acțiunile ofensive și a cucerit Muș și Bitlis. După pierderea acestor orașe în fața atacurilor rusești la începutul anului, ministrul de război otoman îi ceruse lui Musta Kemal să organizeze defensiva în regiune
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
mai favorabil defensivei. La începutul lunii august, Mustafa Kemal a reluat acțiunile ofensive și a cucerit Muș și Bitlis. După pierderea acestor orașe în fața atacurilor rusești la începutul anului, ministrul de război otoman îi ceruse lui Musta Kemal să organizeze defensiva în regiune. Zona era apărată de Armata a 2-a otomană. Când Mustafa Kemal a fost desemnat să preia comanda Armatei a 2-a, inamicul avea inițiativa tactică în regiune. Luptele din partea de est a lacului Van a continuat de-
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
avansau rapid prin mișcări de învăluire, prinzând în încercuire și distrugând întregi armate sovietice. În vreme ce Grupul de Armate Nord a înaintat către Leningrad, Grupul de Armate Sud a preluat controlul Ucrainei, iar Grupul de Armate Centru avea ca obiectiv Moscova. Defensiva sovietică a fost copleșită, iar pierderile suferite de Armata Roșie au fost uriașe. Până în iunie 1941, Grupul de Armate Centru a reușit să încercuiască mai multe armate sovietice lângă Minsk în timpul bătăliei de la Białystok-Minsk, ceea ce a creat o uriașă spărtură
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
Smolenskul era considerat "cheia" Moscovei, deoarece controla "podul terestru" dintre râurile Dvina, Nipru și alte câteva cursuri de apă mai mici, cucerirea acestei zone permițând trupelor terestre să înainteze fără să fie nevoite să construiască poduri mari peste fluvii late. Defensiva sovietică disperată din regiunea Smolenskului a oprit înaintarea germană timp de două luni, din 10 iulie până pe 10 septembrie 1941. Acest uriaș angajament militar, cunoscut ca bătălia de la Smolensk, a întârziat înaintarea germană până la mijlocul lunii septembrie, rupând practic ritmul
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
prin fața Kremlinului direct spre primele linii ale frontului. În ciuda paradei impresionante, Armata Roșie avea o situație foarte dificilă. Deși în zonele Klin și Tula, unde erau se așteptau principalele lovituri germane, sosiseră aproximativ 100.000 de soldați din rezervele strategice, defensiva era relativ slabă. Stalin a hotărât să se organizeze câteva contraofensive preventive, care să fie lansate împotriva liniilor germane, în ciuda protestelor lui Jukov, care era conștient de puținătatea rezervelor. Wehrmacht a fost capabil să respingă cele mai multe contraofensive, epuizând rezervele de
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
armate sovietice (a 16-a de a 30-a). Au urmat câteva zile de lupte crâncene. Jukov avea să scrie în memoriile sale: "Inamicul, ignorând pierderile, da atacuri frontale, dorind să cucerească Moscova prin orice mijloace posibile." În ciuda eforturilor germanilor, defensiva pe mai multe linii în adâncime a redus pierderile sovietice în timpul retragerii prin luptă a Armatei a 16-a către fortificațiile pregătite mai înainte. Armata a 3-a Panzer a reușit într-un final să cucerească orașul Klin după lupte
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
Frontul Kalinin. După două zile de progrese minore, armatele sovietice au eliberat Krasnaia Poliana și alte orașe mici din vecinătatea imediată a Moscovei. În aceeași zi, Hitler a semnat directiva nr. 39, prin care se ordona Wehrmachtului să treacă în defensivă de-a lungul întregului front. Până în cele din urmă, trupele germane au fost incapabile să organizeze o apărare solidă și au fost silite să se retragă pentru a-și consolida pozițiile pe un aliniament favorabil. Guderian scria că, în discuțiile
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
al polonezilor pentru cucerirea podului rutier. Polonezii săpaseră tranșee la Driel, iar tancurile germane nu au reușit să manevreze în așa fel încât să îi atace. Speranțele polonezilor au crescut când trei blindate ale Corpului XXX au reușit să ocolească defensiva germană și să se alăture forțelor lui Sosabowski. În cursul nopții, în sprijinul polonezilor au venit tancurile Regimentului de dragoni regali și infanteriștii Batalionului al 5-lea al Regimentului de infanterie ușoară „Duke of Cornwall”. Aceștia erau urmați la o
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]