3,586 matches
-
sărăciei și a excluziunii sociale prin diferite măsuri precum mobilizarea resurselor spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate. (Comité économique et social européen, 2004, p. 14). Schimbările din politica socială europeană nu sunt mereu orientate spre diminuarea drepturilor sociale, iar reacția defensivă a statelor membre, dar și a actorilor cu orientare socială a reușit să readucă în discuție Europa socială. Conținutul modelului social european se poate schimba în viitor, dar deja o parte dintre instrumentele modelului social european, printre care Strategia Europeană
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cum ar fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit concepției psihianalitice, anxietatea este provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
menajare a Rusiei, promovată de cancelarul von Bismarck - au fost constrânși să se mulțumească cu una „prin ricoșeu” <ref id="7">7 DDR, I, vol. 11, nr. 421, nota 350, Sturdza către Liteanu, București, 5 octombrie 1883. </ref>. Alianța era defensivă și secretă (art. 6), cu o valabilitate de cinci ani, care se prelungea automat pentru Încă trei ani, În cazul În care nici una dintre părți nu o denunța cu un an Înainte de expirare, sau nu cerea revizuirea ei (art. 5
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
moment dat, a solicitat În mod formal să devină parteneră cu statut egal. Pentru Austro-Ungaria, semnarea tratatului cu Regatul român a Însemnat, la jumătatea anilor ’80, definitivarea sistemului de alianțe ce proteja frontiera sudică și un real câștig pentru sistemul defensiv al Monarhiei În ansamblul său <ref id="9"> 9 Francis Roy Bridge, From Sadowa to Sarajevo. The Foreign Policy of Austria-Hungary, 1866-1914, London and Boston, 1972, p. 144. </ref>. Prin prisma acordului Încheiat, chiar dacă În textul său nu exista o
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
comună nu era de luat În calcul Întrucât armata română s-ar fi găsit Într-o astfel de ipostază prea departe de bazele sale logistice. Ea trebuia să mărșăluiască spre Moldova meridională pentru a aștepta atacul rus pe un aliniament defensiv ce includea linia Galați - Nămoloasa - Focșani (cu corpul 4 Armată desfășurat Între Focșani - Tecuci - Adjud - Bârlad). Prin urmare, valoarea militară a României pentru aliați a depins, cel puțin până către 1901, de capacitatea sa de a deturna cât mai multe
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
al alianței, În detrimentul intereselor românești. 2) Pentru că, dacă acceptăm cealaltă idee, și anume că s-a dorit o formulare diferită a casus foederis-ului, rezultă că cererea românilor nu viza nimic altceva decât transformarea alianței cu Puterile Centrale, dintr-una strict defensivă, Într-una ofensivă. Ceea ce, limpede, Aliații nu puteau accepta fie măcar și pentru simplul motiv că asta ar fi Însemnat să ofere României puterea de a deschide Întreaga Chestiune Orientală oricând ar fi crezut de cuviință și potrivit să o
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
puțin semne de Întrebare și de circumspecție. Sigur, „păcatele originare” ale alianței erau departe de a se fi șters, ba chiar dimpotrivă. Opinia publică românească continua să fie ostilă Ungariei și această ostilitate era În creștere, la fel cum tratatul defensiv din 1883 continua să rămână secret constituind, În bună măsură, o legătură artificială. Cu toate acestea, guvernul de la Viena și cel de la Berlin priveau România ca pe un satelit gravitând cu siguranță În orbita lor. De altfel, cu D. A. Sturdza
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
apar primele divergențe de păreri Între Carol I și ofițerii Statului Major rus. Aceștia din urmă susțineau necesitatea declanșării imediate a unei viguroase acțiuni ofensive, În timp ce comandantul Armatei de Vest, Domnitorul României, nu considera oportună o asemenea operațiune, subliniind poziția defensivă a fortificațiilor din jurul Plevnei. Prin urmare, i se părea mult mai nimerită asedierea acestei poziții și sporirea efectivelor. Opinia sa nu a Întrunit Însă adeziunea ofițerilor ruși, Carol I fiind nevoit, În aceste condiții, să primească ideea asaltului imediat, sub
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
alianță cu Serbia (28 iunie 1881), socotit, datorită prevederilor sale un veritabil „protectorat”. În fine, Italia avea să fie și ea atrasă de partea Puterilor Centrale, constituindu-se, astfel, Tripla Alianță (20 mai 1882), ce a avut, inițial, un caracter defensiv <ref id="155"> 155 Vezi Pierre Renouvin, op. cit., t. VI, p. 75, 106. </ref>. La acestea putem adăuga izolarea completă a Franței și atitudinea sa puțin amicală la adresa României atât În timpul, cât și după Congresul de la Berlin. În favoarea alianței cu
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
1883), În calitate de naș la botezul fiului Prințului Wilhelm, și, apoi, șederea la Viena au oferit prilejul favorabil discutării, cu monarhii celor două state, a termenilor viitoarei alianțe. Aceasta urma să se concretizeze prin perfectarea unui tratat bilateral, românoaustro-ungar, cu caracter defensiv, la care să adere și Germania, proiect discutat și amendat În convorbirile directe dintre I. C. Brătianu, Bismarck și Kálnoky din luna septembrie <ref id="158"> 158 Gh. Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță, 1878-1914, București, 1979, p. 115-116
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
din primul si până în ultimul minut de joc al unui meci. Reiese de aici una din caracteristicile baschetului, și anume dinamism și rapiditate. Multitudinea si varietatea cu care se succed fazele de joc, alternarea rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive (atac si apărare), posibilitățile pe care le oferă jucătorilor de a-și etala fantezia și capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare finețe, aruncările la cos acrobatice, toate oferă
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Desigur alt model de joc și de pregătire pentru seniori. Modelele acestea sunt diferențiate pentru fete și pentru băieți datorită caracteristicilor bio-psiho-motrice diferite. Parametri modelului de joc în baschet sunt: Aruncări la coș din acțiune; Aruncări libere; Recuperări ofensive. Recuperări defensive. Total mingi câștigate. Total mingi pierdute. Număr posesii de minge. Număr de atacuri. Total puncte marcate. Total puncte primite. VI.2. Structurile jocului de baschet Jocul de baschet este un fenomen de sine stătător ce se constituie într-un sistem
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
și în doi timpi. Pivotarea. Poziția triplei amenințări: de aruncare la coș, de pasă, de plecare în dribling. Recuperarea mingii la panou. Lucrul de brațe și jocul de picioare. Capacul. Intercepția. Scoaterea mingii din dribling. Urmărirea mingii la panou (recuperare defensivă). VI.3.3. Acțiuni tactice individuale Atac Apărare Demarcaj Depășire Pătrundere Dublare Marcajul normal și diferențiat Alunecare Flotarea VI.3.4. Combinații tactice de 2-3 jucători Atac Apărare Dă și du-te Blocajul la jucător cu minge, la jucător fără
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
fel ca și „zona conștiinței critice” a acestuia (cercul punctat neregulat din interior). Din acest motiv bolnavul psihic nu mai este capabil să discearnă situația sa reală. Bolnavul psihic nu se consideră „bolnav” și respinge, dintr-o atitudine cu caracter defensiv, orice ajutor medical (săgeata punctată), considerând-o chiar, în unele situații clinice, ca fiind ostilă persoanei sale. Rolul medicului psihiatru este în acest caz de a stabili diagnosticul clinic (săgeata continuă) și de a aplica tratamentul, chiar în cazurile necooperante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe când actul agresiv este un „eveniment episodic” ostil care se produce prin descărcarea agresivității. Agresivitatea se manifestă în cadrul acțiunilor și al comportamentelor umane sub formă de „conduită de atac”, care poate fi atât un comportament agresiv, ofensiv, cât și unul defensiv, sau, altfel spus, de „atac” și „contra-atac”. Pentru J.M.R. Delgado comportamentul agresiv se manifestă prin următoarele aspecte: a) manifestări externe: postură, gesturi, mimică etc.; b) un răspuns reciproc de apărare din partea, persoanei agresate, cu modificări neurovegetative (cardiace, vasculare, respiratorii, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Proal, A. Bayet, E .Ringel, W. Poldinger, K. Menninger, D. Lester, T. Kotarbinski). În producerea actului suicidal sunt incriminate mai multe „procese” care încearcă să explice natura complexă a mecanismelor de producere ale acestuia. Aceste procese sunt următoarele: 1) Procesul defensiv: suicidul este considerat ca o reacție de apărare a unei persoane plasată într-o situație-limită sau „situație închisă”; 2) Procesul punitiv: consideră suicidul ca pe o formă de conduită expiatorie a individului față de un sentiment de culpabilitate. 3) Procesul agresiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și tulburări de comportament. Plecând de la fragilitatea și infantilismul copilului debil mintal, R. Fan explică anumite trăsături caracteriale ale acestora, cum ar fi: credulitatea, confuzia între dorință și experiență, minciuna (tendința la mitomanie), teama în fața evenimentelor neobișnuite ale vieții, atitudini defensive, compensări inadaptate. R. Perron notează la această categorie de indivizi, diferite tipuri de reacții, cum ar fi următoarele: reacții de compensare, ostilitate față de anturaj, admirație pentru persoanele mai bine dotate și dorința de „a face” și de „a fi” ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ideile opuse, uneori se baricadează în spatele moralității proprii și a competenței profesionale. Unii sunt marcați de experiențe negative (excluderi din liceu sau facultate pricinuite de „originea socială nesănătoasă”, biografii sociale deviate datorită acelorași cauze. Ambivalentul se complace într-un comportament defensiv, adoptă de nevoie sau agreează compromisul, identifică - în context sau în existența proprie - justificări pentru atitudinea de împăcare a contrariilor, pentru gestul autoconservării. Un exemplu de „ambivalent” e medicul veterinar, actualmente pensionar, care și-a început cariera în timpul războiului, după
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acea dimensiune a personalității pe care suntem dispuși să o expunem lumii; este „vitrina” persoanei; unii dintre noi avem un eu social de tip „cactus” (mă simt în siguranță doar când sunt ofensiv și belicos), alții ca o „mimoză” (atitudinea defensivă este cea care le conferă protecție) sau ca o plantă care înflorește sau se usucă în funcție de mediul în care trăiește (reacționează în concordanță cu lumea înconjurătoare); cu cât discrepanța dintre eul emoțional și cel social este mai mare, cu atât
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întregime, o mișcare voluntară sau un gest; sunt precedate de o stare de tensiune și disconfort, senzație care se accentuează în încercarea de a o reprima voluntar și se amplifică în stări emoționale, de tensiune nervoasă și oboseală. timiditate - comportament defensiv și anxios, ezitant și astenic, exprimând dificultăți de adaptare socială, considerate normale și explicabile în copilărie, dar care ridică probleme în celelalte etape; cauzele sunt determinate de temperament hipertonic, nesiguranță de sine, complexe de inferioritate. traseu școlar/educațional - instrument de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
format din cinci părți: prevenirea, descurajarea, indicații și atenționări, detectarea, preparative în caz de urgență și răspunsul. Operațiunile întreprinse și tehnologiile utilizate se pot încadra în mai multe domenii dintre cele enumerate. Securitatea informațională se apropie mult de războiul informațional defensiv, dar nu se confundă cu acesta, deoarece securitatea informațională vizează, în principal, resursele proprii și măsurile de protecție împotriva erorilor, accidentelor și dezastrelor naturale, dar și a actelor săvârșite cu intenție. Războiul informațional defensiv se adresează resurselor fără proprietar, îndeosebi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se apropie mult de războiul informațional defensiv, dar nu se confundă cu acesta, deoarece securitatea informațională vizează, în principal, resursele proprii și măsurile de protecție împotriva erorilor, accidentelor și dezastrelor naturale, dar și a actelor săvârșite cu intenție. Războiul informațional defensiv se adresează resurselor fără proprietar, îndeosebi a celor din domeniul public, și nu se preocupă de acte neintenționate. Atât securitatea informațională, cât și războiul informațional defensiv, deseori, sunt cuprinse în sintagma asigurare informațională. Războaiele informaționale implică nu numai calculatoarele și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
erorilor, accidentelor și dezastrelor naturale, dar și a actelor săvârșite cu intenție. Războiul informațional defensiv se adresează resurselor fără proprietar, îndeosebi a celor din domeniul public, și nu se preocupă de acte neintenționate. Atât securitatea informațională, cât și războiul informațional defensiv, deseori, sunt cuprinse în sintagma asigurare informațională. Războaiele informaționale implică nu numai calculatoarele și rețelele de calculatoare, ci și informațiile sub orice formă și transmisia lor pe orice cale. Ele acoperă toate operațiunile declanșate împotriva conținutului informațiilor și a sistemelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
șase factori: preocuparea și angajamentul jucătorului, aptitudinile jucătorului, disponibilitatea resurselor pentru jucător, disponibilitatea resurselor pentru alți jucători, integritatea resurselor și timpul. 2.11.2. Jucătoriitc "2.11.2. Jucătorii" Într-un război informațional participă doi jucători: unul ofensiv și altul defensiv. Primul, atacantul sau jucătorul ofensiv, este cel ce lansează o anumită operațiune asupra unei resurse informaționale, iar al doilea, apărătorul sau jucătorul defensiv, își propune să se apere de operațiunea declanșată de atacant. De regulă, atacantul este „zmeul”, „balaurul” sau
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
2. Jucătoriitc "2.11.2. Jucătorii" Într-un război informațional participă doi jucători: unul ofensiv și altul defensiv. Primul, atacantul sau jucătorul ofensiv, este cel ce lansează o anumită operațiune asupra unei resurse informaționale, iar al doilea, apărătorul sau jucătorul defensiv, își propune să se apere de operațiunea declanșată de atacant. De regulă, atacantul este „zmeul”, „balaurul” sau „băiatul cel rău”, dar o astfel de catalogare nu este valabilă în toate cazurile. Jucătorii din ambele tabere pot acționa individual sau în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]