1,357 matches
-
variază între 170 și 800 m și ocupă 25 % din suprafața spațiul hidrografic Banat. ... – Zona de câmpie este întinsă fiind reprezentată de Câmpia Banatului ce acoperă 60% din suprafața spațiul hidrografic Banat, fiind o câmpie joasa (altitudinea minimă 77 m). ... – Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km. ... Solurile din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat variază în aceeași măsură ca și formele de relief și anume: – soluri schelete și podzoluri de locuri înalte - pe
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
m și ocupă 25 % din suprafața spațiul hidrografic Banat. ... – Zona de câmpie este întinsă fiind reprezentată de Câmpia Banatului ce acoperă 60% din suprafața spațiul hidrografic Banat, fiind o câmpie joasa (altitudinea minimă 77 m). ... – Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km. ... Solurile din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat variază în aceeași măsură ca și formele de relief și anume: – soluri schelete și podzoluri de locuri înalte - pe înălțimile munților; ... – podzoluri, soluri brune
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
ce face posibil practicarea unui turism variat: de tranzit, montan și balnear (Băile Herculane). Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: Cheile Minișului, Cheile Carașului, Munții Semenic, Muntele Mic - Tarcu, Valea Cerni, Munții Aninei, Defileul Dunării, Parcul Național Valea Cernei - Domogled, Băile Herculane, Lacul Prisaca, Grota Haiducilor, Sfinxul Bănățean, Lacul de acumulare Poiana Mărului, Peștera Pietroasa, Peștera Românești, Munții Poiana Ruscăi, Lacul Surduc. Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul administrat de A.B.A Banat sunt
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
și Margareta îi aranjară prin niște cunoștințe, o vizită la Viena. Acolo va avea posibilitatea să cunoască influențele occidentului, dar și marele centru cultural al muzicii din Europa. Într-o dimineață, plecară cu mașina spre Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, străbătură spectaculosul defileu al Oltului, Sibiu, Deva, Arad și Budapesta unde poposiră trei zile. Capitala Ungariei era orașul unde se spunea că pe timpuri se ținea „balul vampirilor”. Narcisa se amuză, fiindcă auzise de mitul lui Dracula. De multe ori afirma în glumă
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
extrase în picături, de la rădăcini, strecurate prin pietre de vatră și distilate la văpaie, Mihaela Gurău! Dacă o iubește maestrul Benone Sinulescu pe această inetrpretă de muzică populară și folclorică, este pentru că a descoperit pe lira corzilor ei vocale un defileu prin care se revarsă un aur fluid de sunete vocale care, solidificat, se preface inel pe degetul neamului moldovenesc, nuntit cu propria-i soartă pe care, deși ea l-a asuprit de multe ori, el a iubit-o ca pe
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
un copac al cărei rădăcini, Pulsează inima pentru a trăi. Cum vei lovi a mea candoare? Dintre sclipiri care niciuna nu dispare, Rămâi, rămâi cu bine! Când ochii mei se pierd în tine. CĂLĂTORIM Călătorim aici, mereu... Și traversăm adâncul defileu, Nimic nu e în zadar, Pe unde treci, arunci mereu un zar. Tu vii, din lunga ta călătorie, Apoi dorești ca să trăim, secundele o veșnicie. Cu inima prea plină de lumină, Spre un țărm de viață senină. Dă-mi mâna
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
au fericita ocazie să treacă prin acest oraș cochet, le-aș recomanda un popas de câteva zile în împrejurimile acestuia, precum și în zona de nord a ținuturilor vâlcene. Cu siguranță vor fi încântați de splendorile geografice întâlnite, atât pe spectaculosul defileu al Oltului, Valea Lotrului până la barajul Vidra, cât și mai departe până la Obârșie, Valea Latorița, dar și Munții Căpățânii și Muntele Cozia. La toate acestea se adaugă numeroasele stațiuni, printre care amintim Olănești, Govora Băi, Călimănești-Căciulata, Voineasa...” (Capitolul 4, „Vâlcea
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
zonă poate alege și stațiunea Govora, dar și orașul Horezu cu vestitele ateliere de ceramică și locul unde anual se ține festivalul „Cocoșu de Hurez”. Din municipiul Râmnicu Vâlcea drumul european se îndreaptă către nord și înainte să pătrundă în Defileul Oltului, te întâmpină stațiunile Călimănești-Căciulata cu vestitele sale izvoare de tratament, apoi mănăstirile Cozia, Cozia Veche și Turnu. Stațiunea este străjuită la nord de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. De undeva, dintre nori, se ridică semeț Muntele Cozia cu tainele
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
carpatin”. ( capitolul „Un plai de vis din nordul Olteniei” Apoi domnul Ion Nălbitorul ne ia de mână și ne conduce pe sub munții Olteniei încântându-ne și ochiul și sufletul cu imaginile superbe ale locurilor pe unde ne calcă pașii. În defileul Jiului ochiul și sufletul nu se mai satură de concretețea frustă a verdelui, a pereților munților, de cascadele făcute de Jiu sărind peste pintenii pietroși : „În Defileul Jiului șoseaua este străjuită de o parte de pereții stâncoși, iar de cealaltă
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
și sufletul cu imaginile superbe ale locurilor pe unde ne calcă pașii. În defileul Jiului ochiul și sufletul nu se mai satură de concretețea frustă a verdelui, a pereților munților, de cascadele făcute de Jiu sărind peste pintenii pietroși : „În Defileul Jiului șoseaua este străjuită de o parte de pereții stâncoși, iar de cealaltă de valea adâncă a râului ale cărui ape se rostogolesc zgomotos peste pintenii de piatră în mici cascade. Verdele brazilor, cenușiul stâncilor, licărul apei și adierea vântului
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Ion Nălbitoul cu fiecare pagină sunt frumoase, au prospețimea și veridicitatea care ne fac să credem că ne găsim împreună cu autorul chiar în acele locuri pe care le privim încântați. Îl însoțim așadar în continuare pe dl Ion Nălbitorul prin defileul cazanelor, oprindu-ne în fața priveliștilor care ne taie răsuflarea. Ajungem în Banat și de aici urcăm înspre nord, către Maramureș. Nu putem să nu ne oprim ca să respirăm aerul curat al Munților Apuseni și să ne lăsăm încântați de priveliști
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
tot felul de gropi neastupate și denivelări la tot pasul. Însă mă simțeam ca un rege în lada aceia a camionului, zgâlțâit puternic la orice denivelare ce răsărea în cale, ținându-mă vânjos de oblon la cotiturile drumului șerpuitor din defileul de munte. Mai trebuia să veghez să nu se răstoarne sacoșa și valiza mea, adică toată averea pe care o aveam cu mine. Mai ales de valiză trebuia să am mare grijă, căci în ea aveam radiocasetofonul meu cel nou
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
urmărească pe bătrâna prezicătoare în continuare. Căluțul de mare nu așteptă prea mult în preajma sălașului bătrânei, că aceasta apăru curând purtând o pelerină cu glugă care îi acoperea fața și un coș mare pe braț, înotând grăbită printre stâncile unui defileu care se deschidea în preajma lanțului muntos subacvatic din locul în care fusese răpită Anemona. Perluță își simțea inima bătându-i în gât și micuțele aripioare înțepenite de emoție, căci bănuia că bătrâna mergea să-i ducă prințesei de mâncare. Nu
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
momeala care să o atragă în dreptul săgeților prințului, așa că înotă direct spre capul diform care se odihnea pe turn și se lovi de el, ca din întâmplare. De îndată ce fu sigur că enormitatea s-a trezit, o luă rapid înapoi spre defileul în care se ascundeau Arin și însoțitorii săi. Prințului nu-i fu greu să taie toate brațele caracatiței cu sabia lui arcuită, după ce o străpunsese de la distanță cu câteva săgeți. Între timp, micul pui de rechin alb, se strecurase prin
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
era închisă Anemona. Mare fu bucuria prințesei când, în cele din urmă, cu ajutorul lui Arin și al prietenilor săi, reuși să iasă din turn. - Unde vă grăbiți așa, se auzi o voce cumplită, tocmai când se pregăteau să intre în defileu? - Monstrul cu două capete, strigă Perluță înspăimântat, feriți-vă de coada lui! - Ia-mă pe mine drept scut, sări broasca țestoasă în fața lui Arin care își scoase de îndată sabia lui lungă și curbată! Începu o luptă aprigă între fiul
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
curbată! Începu o luptă aprigă între fiul lui Triton și Valkan. Monstrul mușca cu ambele capete, dar de fiecare dată își mai pierdea câte un șir de dinți în carapacea rezistentă a țestoasei. Pe când cei doi erau mai înfierbântați, din defileu apăru Coral, bătrâna prezicătoare a oceanului. - Vino la mine, Anemona, eu am să te salvez și am să te duc la palatul tatălui tău, strigă ea peste vârtejul stârnit pe fundul oceanului. Atunci, Marinică se repezi către Coral, o împinse
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferență județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a ... Citește mai mult Andreia-Roxana BOTIȘUlmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi rațiunea cu elementele autentice ale culturii și civilizației românești, ale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
noile identități descoperite.Zona Codrului se află la interferență județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a ... XXIX. LIGA SCRIITORILOR, FILIALA MARAMUREȘ S-A REÎNTÂLNIT DE VALENTINE’S DAY, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. Doamna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
dulce și pierdută întru iubire m-am arătat. Dă-mi Doamne putere să mai iubesc, vedenia din noapte! Călătoria aceasta fiind un zbor înaripat, A unui glas amăgit de moarte și de șoapte. CĂLĂTORIM Călătorim aici, mereu... Și traversăm adâncul defileu, Nimic nu e în zadar, Pe unde treci, arunci mereu un zar. Tu vii, din lunga ta călătorie, Apoi dorești ca să trăim, secundele o veșnicie. Cu inima prea plină de lumină, Spre un țărm de viață senină. Dă-mi mâna
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
cocoșate și proptite în câte un par în jurul căruia fânul se așezase vremelnic ca într-un fuior uriaș. După ce am marcat locul, am mai mers puțin până într-o zonă de unde reușeam să urmărim apusul de soare. Era ca un defileu printre dealuri, prin care am văzut cum uriașul glob strălucitor de albă lumină se preface în roșu-ruginiu și crește în dimensiune și mai apoi dispare încet, încet, puțin câte puțin, aruncând umbre tot mai lungi si întunecoase peste câmp și
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
clipe a Adrianei lângă el, să-i simtă căldura trupului și mai ales, mireasma sărutului ca pe o altfel de Sfântă Împărtășanie, una laică a doi mireni care se iubesc. Spre surprinderea sa, cerul din noaptea de Înviere, acolo în defileul dintre munți, era unul senin. Milioane de stele clipeau șăgalnice pe bolta cerească. Între ele, astrul nopții îmbracă totul într-o lumină palidă, făcând cu ochiul privitorilor nocturni. Auzi un ciocănit discret și în pragul ușii apăru Adriana. Era îmbrăcată
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
o stare în care respira foarte greu. Așadar, din seara zilei de marți - 27 septembrie anul 2011, am mai câștigat un rugător în ceruri, lângă Scaunul Preasfintei Treimi. Fiindcă Părintele Adrian Făgețeanu, viețuitor la Schitul Locurele și Mănăstirea Lainici, din Defileul Jiului, a trecut la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care l-a ascultat, urmat și slujit întreaga lui viață, cu toată dragostea, devotamentul, fidelitatea, credincioșia și loialitatea. Prohodirea Preauviosului Părinte Adrian Făgețeanu a avut loc în ziua de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
Sfântul Schit Cornet, lăcaș de cult și rugăciune, este „o oază de speranță” a creștinismului ortodox, iar Arhimandritul Mina continuă să vegheze asupra întregului ținut al Loviștei și în sufletele noastre să ardă ca „o candelă vie” ce luminează spectaculosul defileu al Oltului! Referință Bibliografică: Arhimandritul Mina Stan - omul rugăciunii și al suferinței / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OMUL RUGĂCIUNII ŞI AL SUFERINŢEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344745_a_346074]
-
Din veșnicia verde A muntelui semeț... Se dau copii cu sănii Printre străduțe-nguste Și menestrelii căntă Mulțimii,la ospăț. De sus ,de după stânca Ce străjuiește veșnic, Cu baie de-aur rece Astrul de ziuă ,luce Catifelări de vată În defileu se-așază Și-un călător apare În vale,la răscruce. Majestuos,castelul În cetina-argintie A brazilor prieteni Protectoral,veghează La o fereastră-ngustă Privind în gol ,de doruri O gingașă făptură Cu ochi de cer,visează... Dar ce distinge-anume-n Vacarmul
POVESTE LA CASTEL de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347832_a_349161]
-
urcă în frunte, ridicol și artificial. Se lasă întunericul peste lumea romanticilor, peste pansamentele calde ale sufletului. În camerele inimii s-au pus lambriuri geluite, lustruite și reci. Pe când coridorul adevăratei muzici ușoare se strâmtează ca o potecă intrând în defileu. Ușa lui e veche și ruptă. Prin ea pătrunde parfumul dinspre cortinele din stofe purpurii, pe când suflă din partea cealaltă vântul în canafii destrămați sub obloane căzute. Pe acest coridor murmură încă melodii romantice. În lumea tărcată a muzicii de azi
GABRIEL DOROBANŢU. MAI ESTE DOR ŞI IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347992_a_349321]