595 matches
-
de subliniere 116: gesturi care ritmează sau accentuează cuvintele profesorului cu scopul de a atrage atenția elevilor asupra elementelor esențiale în comunicarea didactică, de a sublinia importanța anumitor cunoștințe sau de a puncta cuvintele cheie care trebuie reținute. 5) Mișcări deictice (deictic movements): gesturi care presupun indicarea obiectelor sau persoanelor folosind de cele mai multe ori degetul arătător. Nu se recomandă utilizarea frecventă a acestor gesturi, deoarece împungerea aerului cu degetul arătător reprezintă o variantă stilizată a amenințării cu săgeata/cuțitul 117. Profesorii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
subliniere 116: gesturi care ritmează sau accentuează cuvintele profesorului cu scopul de a atrage atenția elevilor asupra elementelor esențiale în comunicarea didactică, de a sublinia importanța anumitor cunoștințe sau de a puncta cuvintele cheie care trebuie reținute. 5) Mișcări deictice (deictic movements): gesturi care presupun indicarea obiectelor sau persoanelor folosind de cele mai multe ori degetul arătător. Nu se recomandă utilizarea frecventă a acestor gesturi, deoarece împungerea aerului cu degetul arătător reprezintă o variantă stilizată a amenințării cu săgeata/cuțitul 117. Profesorii, care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ilustratori. Majoritatea ilustratorilor implică mișcările mâinilor și ale brațelor, nefiind exclusă nici antrenarea altor părți ale corpului uman. Definiți tipurile de ilustratori prezentate de Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969): ideografe, kinetografe, pictografe, bastoane, mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
143 Seria {tiin]ele limbajului Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice (care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hristea, T. (1968). Probleme
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lexical-semantic al limbii române. 33 Cf. Zugun, 2000, p. 19; Dimitriu, 1999, p. 9; Șerban & Evseev, 1978, p. 238 etc. 34 Pentru sensurile cuvintelor, vezi DEX, 1998. 35 După Dimitriu, 1999. 36 După Dimitriu, 1999. 37 Vezi, în general, problematica deicticelor Hobjilă, 2003; Gramatica I, 2005, pp. 58-59; Ghiță, 2011 etc. 38 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 10-12. 39 DOOM, 2005, pp. LXXVI-LXXVII; Berg, 2004, p. 27; Zugun, 2000, p. 16; Graur, 1968, pp. 45-46 etc. 40 Vezi, de exemplu, Zugun, 2000
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau la cunoștințele sale în domeniu. Este totuși preferabil să utilizăm acest termen pentru toate omisiunile de cuvinte, de la nivelul sintagmei, propoziției sau frazei, în situațiile în care ele implică o reconstituire sau o subînțelegere care poate fi anaforică sau deictică, iar fenomenele de omitere a unor cuvinte din sintagme pot fi denumite prin elipsă lexicală la nivel sintagmatic; unele dintre aceste din urmă omisiuni se pot afla într-o situație virtuală de declanșare, în condiții speciale, a procesului condensării lexico-semantice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se poate afla însă, în anumite condiții, la originea procesului de formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente ale textului ori, deictic, din contextul extralingvistic, situațional; omiterea secvențelor superflue urmărește realizarea unei expresivități mai mari, iar descifrarea denotațiilor și conotațiilor elementelor omise și, în general, a sensului mesajului depinde de contextul imediat, indiferent dacă acesta este chiar textul / discursul sau informația de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ca atare în secvențele anterioare, iar elementele omise nu pot fi decât determinanți (modificatori), nu și regentul (centrul sintagmei). Prin toate acestea, omisiunea anaforică diferă de tipul de elipsă lexicală care poate declanșa condensarea și care nu este condiționată decât deictic, de cele mai multe ori extralingvistic, depinzând de cunoștințele și familiarizarea interlocutorilor cu obiectul de referință și / sau cu situația dată, eventual și indirect și parțial anaforic, prin dependența de tematica generală a mesajului / textului, de domeniul căruia acesta îi aparține. Prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
petrece la nivel individual, local sau profesional: încă nu s-a născut un nou cuvânt, ci termenul vechi este folosit cu un alt sens, cel care aparține sintagmei sau compusului din care a fost detașat, iar întrebuințarea și perceperea sa deictică cu noul înțeles se reduce la sfera strâmtă a specialiștilor sau a cunoscătorilor situației, a celor familiarizați cu referentul. Cuvântul redus utilizat în locul sintagmei a pornit pe calea unei evoluții încă reversibile și are deocamdată un statut incert, determinat de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensare nu mai este folosit, în această etapă, ca înlocuitor al sintagmei originare, ci ca denominație cunoscută și recunoscută drept "corectă" în limbajul respectiv. Întrebuințarea cuvântului condensat, în detrimentul sintagmei originare, nu mai depinde, așadar, în această etapă, de uzul său deictic, de extragerea sensului dintr-un context extralingvistic sau tematic oarecare, ci de registrul stilistic în care se încadrează textul / discursul. Utilizatorii și receptorii săi nu îl mai percep ca pe o scurtare, nu recurg mental la formula sintagmatică și nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
câte două: în etapele primare, decodarea rezultatului condensării este încă dependentă situațional și uneori chiar tematic, deoarece procesul poartă unele urme caracteristice ale elipsei lexicale, în timp ce cuvintele pe deplin lexicalizate, aflate în ultimele două etape, se sustrag condiției de uz deictic (nemaivorbind de aceea de uz anaforic), devin pe deplin autonome față de contextul extralingvistic sau lingvistic, iar elementele omise nu mai sunt subînțelese și refăcute mental, ci noul cuvânt exprimă independent, fără niciun sprijin, sensul sintagmei originare. Uneori, condensarea e primară
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rămas preluând semnificația întregului compus. Exemplele de condensare de acest tip sunt, de altfel, puțin numeroase și nerelevante pentru procedeul condensării, deoarece aici este vorba, de fapt, despre omiterea unui element esențial care pare neglijabil numai în condiții anaforice sau deictice (interlocutorul cunoscând prea bine restul compusului, pe care îl reface mental; excepție fac cazurile de împrumut, foarte rare, în care inutilitatea elementului omis este dată de neînțelegerea sensului acestuia). Din raportul sintactic de coordonare dintre termenii compusului se subînțelege întotdeauna
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
compuse nu pot fi condensate defel: nimeni nu va înțelege corect mesajul dacă spunem est în loc de sud-est, punct în loc de punct-virgulă sau locotenent în loc de general-locotenent. Alteori, omiterea unuia dintre termenii componenți este posibilă numai dacă uzul formei scurtate este anaforic sau deictic, conjunctural, cu șanse de lexicalizare reduse: democrații în loc de democrat-liberalii, general în loc de general-locotenent, marxism în loc de marxism-leninism, secerătoare în loc de secerătoare-legătoare, Cluj în loc de Cluj-Napoca, Tăriceanu în loc de Popescu-Tăriceanu etc. Nu poți spune mă duc la restaurant în loc de mă duc la vagonul-restaurant decât dacă te
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ci și a mărcilor relației de subordonare. Menținerea unei prepoziții, care preia, în limbajul popular, și sensul determinantului omis, este un indiciu clar că nu avem a face cu o condensare, ci cu o exprimare eliptică de tip anaforic sau deictic fără șanse de lexicalizare: El e contra (ideii, propunerii etc.) sau Eu fumez Carpați fără (filtru) sunt formulări strict dependente de context, similare, de exemplu, cu Ionel a venit cu părinții, iar Maria, fără (ei sau părinți). VII. 2.1
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sl. [voje]voda "conducător de oști, comandant de oaste, căpetenie; guvernator" (voj "oaste", voda "conducător"). De regulă, cuvintele de acest fel condensate pe terenul unei și aceleiași limbi concurează cu sintagmele din care provin, fiind folosite în locul acestora pe baze deictice sau, uneori, chiar anaforice: rom. cameră / cameră cu aer, Cameră / Camera Deputaților, pistol / pistol de lipit, engl. closet / water closet etc. VII. 2.2. Regent substantival + (prepoziție +) determinant substantival 2.2.1. În funcție de limba în care s-a format sintagma
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
training "antrenament", suit "costum"; sintagma a fost calchiată în magh.: tréningruha [ruha "haină"]). Din acest tip de condensare fac parte și exemplele conjuncturale, cu aplicabilitate imediată, dar fără viitor, constând din determinanți substantivali "încremeniți" la cazul genitiv și utilizați numai deictic, în contexte grăitoare care par, strict gramatical, incorecte, dar decodează mesajul: rom. cobor la Eroilor înseamnă cobor la stația Eroilor; moștenirea din Victoriei (subtitrare apărută la o televiziune română) vrea să semnifice moștenirea pe care o lasă cutare la Palatul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
beyaz] peynir "idem" (literal: "brânză albă"; beyaz "alb", peynir "brânză"); rom. temperatură "temperatură ridicată a corpului, stare febrilă, febră" < temperatură [mare]; rom. tensiune "tensiune arterială crescută" < tensiune [mare]. Cazuri similare, aflate într-o etapă inițială a condensării, întrucât presupun uzul deictic al cuvântului simplu în locul sintagmei de bază, care este reconstruită mental (determinantul fiind prezent în mintea vorbitorului), sunt rom. curent / curent electric, circulație / circulație sanguină etc. VII. 2.4. Regent substantival + determinant adjectival Adjectivul determinant (uneori de origine participială), odată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a face rău, a provoca o boală" < a cauza [neplăceri, boli etc.]; rom. a da (la facultate) "a susține un examen în vederea admiterii (la facultate)" < a da [examen de admitere] (la facultate) "idem"; în limbajul familiar, în contexte de dezambiguizare deictică sau anaforică, poate fi omis și complementul de loc: La ce ai dat? Am dat la Filo(logie); fr. prendre sur soi (de faire qch.) "a-și asuma, a lua asupra sa riscul sau răspunderea (de a face ceva)" < prendre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dependenței noului cuvânt față de termenul complex din care provine, dar, la începutul procesului, și o scădere a autonomiei lui în raport cu contextul de comunicare: spre deosebire de sintagma originară, el nu poate fi decodat corect decât dacă referentul este prezent în discurs sau, deictic, în conștiința vorbitorilor. Soluția la această dilemă este fie revenirea la termenul complex, fie lexicalizarea deplină a noii formații. Totuși, în unele limbi și în anumite condiții dar în logica lucrurilor, dacă avem în vedere că este vorba de un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu este atât de drastică precum o susține Collet, pp. 195-198. Primele, strict dependente de contextul lingvistic, pot ajunge, în anumite condiții, la o etapă superioară, în care trec în categoria reducțiilor cu caracter lexical, devin autonome, eventual condiționate doar deictic, se rup de conținutul discursului și, în final, se lexicalizează cu sensul termenului complex. De asemenea, exemplul pe care l-am dat aparține unui tip de condensare mai rar întâlnit, de reducere la regent a unei sintagme nominale de tipul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu funcționalități diferite, precizate în îmbinări libere, conjuncturale, din care au fost izolate fie în cursul împrumutării sau moștenirii lor, fie încă în limba de origine, în care ele puteau fi întrebuințate și singure, în vorbirea cotidiană și în împrejurări deictice, în care interlocutorul cunoaște detaliile, deci acestea pot fi neglijate. Multe cuvinte moștenite sau împrumutate cu sens specializat vor fi fost surprinse și preluate izolat în astfel de circumstanțe, și nu în urma unei condensări propriu-zise, de exemplu rom. corlată, crilă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
compusului tematic este posibilă, de cele mai multe ori, în cazuri care nu pot fi considerate condensări cu șanse de lexicalizare, ci elipse lexicale produse de omisiuni anaforice sau, eventual, stadii primare de condensare, în care scurtarea are loc conjunctural, în condiții deictice: centrală, de exemplu, poate înlocui compusul termocentrală sau hidrocentrală doar dacă interlocutorul are deja cunoștință, din secvențele anterioare ale mesajului sau din datele pe care le deține, despre natura exactă a centralei respective; fenomenul este identic cu substituirea ocazională a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la timpul prezent, indicativ (pornografic) este revelator: suntem aproape de monologul interior la prezent. Aici însă nu este vorba despre un prezent care istorisește o întâmplare deja încheiată (prezentul narațiunii) sau care evocă evenimente ce se desfășoară în momentul enunțării (prezentul deictic): aceste enunțuri la prezent creează ceea ce pretind că descriu într-un univers de fantasme unde naratorul este totodată creator și actor. Dacă Le Roi des fées operează o simplă juxtapunere între erotic și pornografic, în aceeași perioadă seria romanescă Emmanuelle
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]