3,991 matches
-
leagă generațiile asigură Înscrierea individului În succesiunea generațiilor și, În acest mod, fac posibilă apropierea „timpurilor individuale” de timpul social. De-a lungul acestor raporturi, identitatea generațională se construiește permanent (apud Attias-Donfut, 2000, 675). Fiecare generație se definește - sau este delimitată - simultan atât de generația anterioară, cât și de cea care-i precede. În Înlănțuirea generațiilor, fiecare se Înscrie În centrul unui ansamblu articulat de trei generații. Dialogul Între două generații este, Întotdeauna, marcat de prezența simbolică a generațiilor anterioare și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
integrare și distanțare. Dar acest compromis nu poate Înșela „luciditatea marii burghezii”, conștientă de jocul În care este implicată, consimțind cu cinism să fie „studiată”, dar oferind cu condescendență și paternalism imaginea publică asumată, primită de la strămoși, conservată În medii delimitate și izolate și transmisă ca un bun comun, ce nu poate fi interpretat sau schimbat. Subiecții din această categorie au În codul genetic datoria „de a spune”, de a transmite practicile moștenite, dar și consemnul de a nu se lăsa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca ideal al Revoluției franceze, apare destul de rar În operele reprezentanților socialismului francez - vezi Fize, 2001, 302-307). Facem precizarea că noțiunea de generație istorică nu trebuie confundată cu cea de cohortă de naștere, al cărei sens În demografie este strict delimitat, și nici cu Înțelesul dat de Mannheim (1928), care - dintr-o perspectivă marxistă - condiționează existența unei generații istorice de prezența unor evenimente fondatoare inopinate sau de perioade „speciale” ale istoriei În care generația istorică Însăși se autoidentifică, luând cunoștință de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
făcea În mod aleatoriu (Attias-Donfut și Renault, 1994 și Attias-Donfut, 1995). Pentru a face posibilă integrarea În cercetare a tuturor criteriilor de identitate generațională, sociologii francezi au ales aceste trei generații familiale astfel Încât să coincidă cu trei cohorte de naștere delimitate. În acest fel, celor trei generații selectate pentru studiul empiric li s-a putut aplica „pluralismul definițional al generațiilor” Înțelese, simultan, ca familiale, istorice și ale welfare-ului, ceea ce a condus la posibilitatea analizării lor dintr-o dublă perspectivă, microși macrosocială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernizare sunt termeni eminamente referențiali și relaționali. Pe de o pate, ei indică un gen de apartenență la ceva și, odată cu aceasta, o diferență între acel ceva, plasat în timpul prezent al istoriei și într-un context social, cultural și comunitar delimitat, și altceva, ancorat într-un trecut ce ar trebui depășit. Pe de altă parte, exprimă o dorință de depășire și distanțare, un gen de mișcare și schimbare, transformare și orientare către un viitor ce-și cheamă configurarea. Axele lor constitutive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
neștiințifică, muncă sau timp liber, organizare sau haos etc. Sigur că între polii dihotomici exista un continuum, însă dezirabilitatea instituțională și răspunderea socială aveau referințe bine marcate. Organizarea birocratică (rațională) se știa în ce constă, avea norme și frontiere bine delimitate. Normele puteau fi încălcate, însă răspunderea pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică. Ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea modernității într-un nou stadiu de dezvoltare constă în schimbarea coordonatelor, extinderea continuumurilor variaționale și multiplicarea variațiilor specifice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care trebuie utilizați pentru a evalua speciile la nivelul biodiversității, atenția acestuia concentrându-se în mod deosebit asupra abundenței speciilor sau asupra uniformității speciilor și implicit asupra gradului concentrării unor specii în anumite ecosisteme din zone sau din regiuni bine delimitate. În general, un indice sau un indicator al concentrării sau al diversității este înțeles și definit ca o măsură cantitativă a dispersării unei populații (mulțimi, colectivități) de indivizi, după una sau mai multe categorii calitative sau cantitative diferite pe care
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
grosime de mai puțin de un inch. în punctul unde se întîlnesc, aceste aripi se suprapun ușor, apoi se depărtează pieziș, lăsînd între ele un spațiu larg. La nici o ființă vie nu poți vedea contururi mai frumos și mai armonios delimitate decît muchiile în formă de semilună ale acestor aripi. La balena adultă, coada, dezvoltată la maximum, are o lățime de peste douăzeci de picioare. în întregimea ei, coada seamănă cu o rețea deasă de tendoane sudate; dar dacă o secționezi, constați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
1948; Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1992; 1993 și București, 2005; Ana Selejan, Poezia românească În tranziție (1944-1948). București: Editura Cartea românească, 2007. Realismul socialist (RS) În forma sa cea mai acută, mai specifică și mai bine delimitată „estetic” (recte ideologic) RS se circumscrie generației 50 a literaturii române postbelice. Termenul de RS a fost introdus de prozatorul sovietic Maxim Gorki. RS este o doctrină de ideologizare a literaturii și În același timp, primul curent literar (și artistic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ar putea ajunge în scurt timp o știință pe deplin încheiată. Semnificativă din punctul de vedere al discuției pe care o propune Noica este, în acest pasaj, înțelegerea metafizicii drept o cunoaștere impersonală, cu valoare obiectivă, despre un obiect strict delimitat, o cunoaștere ce ar putea fi dobândită prin unirea forțelor tuturor celor care cercetează. Nu ar mai avea nici un rost să se insiste asupra opoziției dintre această înțelegere a metafizicii și cea pe care a împărtășit-o Noica. Ca autor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
echivalenței refulare - apărare pentru a se desprinde de ea și a recunoaște că noțiunea „apărare” înglobează toate procesele ce vizează protejarea eului împotriva tendințelor pulsionale, refularea nefiind decât un caz particular. Semnificația pentru patologietc " Semnificația pentru patologie" Anularea retroactivă trebuie delimitată clar de regret, remușcare și dorință de ispășire care, atunci când sunt justificate, nu au nimic patologic. Freud (1926/1995) semnalează eroarea pe care ar constitui-o confuzia între anularea retroactivă, mecanism magic, și tentativele de a remedia consecințele unor acte
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
activități psihice superioare și performanțe intelectuale, științifice și artistice”. Cuvântul „superior” semnifică oare că doar activitățile valorizate social țin de sublimare? Iată o întrebare pe care și-o pun Laplanche și Pontalis (1967), semnalând că domeniul activităților sublimate este insuficient delimitat. Putem să ne întrebăm asupra artiștilor și cercetătorilor blestemați sau pur și simplu necunoscuți, precum și asupra masei celor a căror meserie nu are nimic prestigios, dar cere o mare cantitate de energie. Să fie oare aceasta o energie sublimată? Freud
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cât și a persoanelor, de-a lungul celor șaptesprezece ani de postcomunism, rămâne un subiect departe de a fi epuizat. Pornind de la un demers pozițional cu privire la elitele guvernamentale, studiul de față Își propune să se concentreze pe un caz bine delimitat, cel al elitelor executive postcomuniste. Cabinetele constituie un centru al puterii statale, locus al luării deciziilor guvernamentale. Dimensiunea redusă a cabinetelor, capacitatea lor de a influența liniile generale ale politicilor adoptate transformă actorii guvernamentali În actori-cheie ai sferei politice. Astfel
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
generală la nivel guvernamental este ca, pe măsură ce guvernul tinde să atingă durata unui mandat legal, nivelul dinamicilor guvernamentale să crească de o manieră semnificativă. Prin urmare, la nivelul intern al cabinetelor, cele mai stabile sunt guvernele având o durată bine delimitată și o sarcină specifică, de exemplu pregătirea alegerilor (de exemplu, Theodor Stolojan și Mugur Isărescu), iar cele mai instabile sunt Guvernele Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea și Adrian Năstase. Guvernele PDSR - PSD par deci să-și extragă elementele continuității prin prezervarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pp. 235 - 243). „Instituția totală” este un „loc În care Își desfășoară viața și activitatea un număr mare de indivizi cu statut similar, despărțiți de restul societății pentru o perioadă de timp apreciabilă și care duc Împreună o viață strict delimitată, reglementată oficial de către instituție.” Deși modelul lui Goffman face referire numai În mod marginal la societățile de tip sovietic, M. D. Gheorghiu reușește să stabilească patru caracteristici ale școlilor de partid din care să reiasă „caracterul total al instituței”, anume
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
într-o anumită conjunctură. Cunoștințele sunt elementele care condiționează activitatea și performanțele obținute. Ele sunt determinate de calitatea informațiilor obținute, dar și a interacțiunilor cu ceilalți membri ai organizației. Cunoștințele implică prelucrarea informațiilor și situarea lor într-un context bine delimitat, pe baza pregătirii, experienței, valorilor și atitudinilor personale. Ele sunt evidențiate în comportamentele salariaților, în activitățile pe care aceștia le desfășoară și se regăsesc în cele din urmă, în nivelul performanțelor obținute. Cunoștințele se înscriu într-o gamă largă de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un mod bine structurat. Ele fac adesea subiectul comunicărilor formale. Cunoștințele explicite sunt publice în cea mai mare parte și pot fi elaborate proceduri oficiale pentru a permite accesul și valorificarea acestora, și care în sistemul administrației publice sunt bine delimitate. Cunoștințele implicite (tacite) sunt cele care sunt personale, care au o semnificație într-un anumit context și care reflectă valorile, principiile, experiența specifică a unei persoane. Aceste cunoștințe nu sunt formalizate, iar forma și utilizarea lor depind decisiv de caracteristicile
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
întru totul. În mod clar, povestea lui David este povestea unui individ, a unui bărbat, probabil a unui bărbat singuratic - și a unei organizații pe care o pune în legătură directă cu el. Povestea oferă o imagine profundă și bine delimitată a sa ca persoană unică, separată de ceilalți. Cu alte cuvinte, „eul” său ocupă un spațiu foarte larg în relatare. Mergând în paralel cu această perspectivă, povestea lui David este și povestea unei culturi, lumea organizațională a hotelului și a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
învățare. 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Computerul funcționează ca un mediator între profesor și elev, detronând oarecum rolul profesorului în triada emițător-mijloc-receptor. Educatorul însuși va fi nevoit să-și regândească clasa, acceptând-o altfel ca o entitate închisă, delimitată, constrânsă spațial și temporal. Elevii intră în circuite informaționale calibrate și aflate la discreția altora (instituții, asociații, instanțe media, comercianți, șarlatani, indivizi dubioși etc.). Responsabilitatea în a decela ceea ce este util și valoros de ceea ce este nefolositor și periculos revine
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unele imperfecțiuni de ordin teoretic metodologic care au stat la baza interpretărilor. În etapa actuală modelarea este tratată cibernetic, ceea ce elimină din start balastul. În acest sens modelarea se constituie ca metodă specifică, cu reguli și etape de aplicare, precis delimitate, făcând-o aplicabilă în toate domeniile de activitate ce au ca obiect de studiu sistemul dinamic complex. Modelarea presupune în primul rând elaborarea unui model . În logica matematică modelul presupune interpretarea corectă a unui sistem formal sau adăugarea unor noi
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
mod de producere a cunoașterii („modul 2”, cum îl numește autorul), în care aceasta din urmă este creată în contexte socioeconomice mai largi, de natură transdisciplinară. Producerea cunoașterii este, conform paradigmei tradiționale, un proces care se produce în locuri bine delimitate (universități, laboratoare, agenții de cercetare guvernamentale, institute de cercetare specializate) și în cadre teoretice clare, stabilite în linii mari de disciplinele formale clasice și de evoluțiile specializate ale acestora (subdiscipline). Omogenitatea instituțională și conceptuală este bine păzită de norme și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de a trece dincolo de ele, este modelul mental derivat din cel instrucțional și, mergând mai departe, modelul de acțiune (vezi figura 27). Compartimentarea instruirii produsă de modelul pe discipline se transferă în plan cognitiv prin operarea cu structuri foarte clar delimitate, situate mai mult sau mai puțin în interiorul „teritoriilor” disciplinare. Însă problemele concrete de viață, pe care trebuie să le rezolvăm în fiecare zi, au un caracter integrat; buna lor soluționare, indiferent că este vorba despre probleme foarte simple sau foarte
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ar fi adus decât un supliment de informație și un element În plus pentru Încercarea noastră de a demonstra că TM și LXX nu sunt două simple variante ale unei tradiții anume, ci două expresii autonome a două tradiții clar delimitate, iudaică și creștină. Să nu fiu greșit Înțeles: nu doresc să pun Între creștinism și iudaism un zid de netrecut, În discutabila descendență a marcioniților; dar nici nu pot accepta amestecarea celor două tradiții până la pierderea identității lor. Singurul criteriu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sprijinite pe un ascuțit simț al observației și învăluite pe alocuri în umor, individualizează „impresiunile” reunite sub genericul Seghedinul, dar și Sfintele Paști între zăvoare și baionete, Sunt zece ani ș.a. Personajele care populează acest tip de proză sunt precis delimitate caracterologic. Amănuntul, atent cultivat, conferă întregului culoare și ritm. Compozițiile sunt scurte și incisive, relatând o întâmplare sau folosind pretextul unei lecturi pentru a fixa profiluri interesante, ca și pentru a desprinde un miez moralizator (Un prânz la Peleș, Măștile
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
1933), susținută la Universitatea din Strasbourg. Materialul înfățișat, configurația expunerii și expresia lexicala simplă anunțau coordonatele ce vor particulariza profilul cercetătorului. Enunțând, la început, datele problemei, autorul trece în revistă, critic ori laudativ, studiile anterioare, stăruind îndeosebi asupra neîmplinirilor. Odată delimitate necunoscutele, se stabilesc modalitățile și operațiunile menite să conducă la rezolvarea lor. La capătul excursului comparativ, parcimonios și la obiect, B. formulează concluzii limpezi și convingătoare. Astfel, demonstrează că Appian a folosit izvoare diferite, favorabile sau ostile, pe care le-
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]