1,022 matches
-
zi zeci de violențe, furturi sau sechestrări. În același timp, în închisorile italiene avem doar 2900 de români. Acum, sunt două aspecte: ori toți acești delincvenți care apar în presă sunt liberi, și atunci ar trebui să presupunem că toți delincvenții din România s-au transferat în Italia, ori colegii din presa italiană nu au înțeles că este absolut lipsit de profesionalism să publici informații care nu au fost documentate și să scrii fraze de tipul: M.I. posibil de origine română
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
atât mai puțin să le ia în considerare deziluziile și speranțele. Dreapta a plutit pe valul creat de sentimentul de frică pe care italienii îl au față de români, a alimentat la maximum campania de ură rasială față de un popor de "delincvenți naturali", de fiecare dată când au avut posibilitatea au ridicat tonul în sensul asocierii imaginii tinerilor veniți din Europa de est cu imaginea unor huligani sau, mai rău de atât, cu vocația de a se prostitua a tinerelor românce care fac trotuarul
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care și-a pierdut calmul a fost în mod paradoxal ministrul de externe român, care pe parcursul unei emisiuni de știri de la Antena 3 a propus, în mod brutal, o soluție curioasă: cumpărarea unei suprafețe din deșertul Egiptului și deportarea tuturor delincvenților. La 15 noiembrie 2007, "mica criză a emigranților" izbucnită între România și Italia ajunge și în parlamentul european. Aici, o confruntare dintre Alessandra Mussolini și deputații de extremă dreapta români a avut ca rezultat dizolvarea grupului european al acestei facțiuni
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ministru de externe Cristian Diaconescu. Desigur este cazul să observăm că ministrul a uitat să se pună în pielea cetățenilor români onești cărora imediat după delictul Reggiani le era refuzată în mod glacial închirierea unei locuințe deoarece erau considerați potențiali delincvenți sau erau dați afară în grup de la locul de muncă (pentru că au avut loc și astfel de evenimente); sau mai rău erau bătuți de "squadre" improvizate alcătuite din cetățeni agitați, pe post de "țap ispășitor" cu toate că nu aveau nicio vină
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
efort substanțial prin construirea unor noi leagăne sau modernizarea celor existente. În cazul în care copiii nu sunt instituționalizați, societatea se va confrunta cu vagabondajul, delincvența, furtul și alte acte infracționale. Pe lângă faptul că un copil scăpat de sub control ajunge delincvent, fură, spune minciuni el devine și agresiv. Societatea se confruntă cu mulți copii agresivi, vagabonzi. Aceștia sunt grupați în bande de stradă și comit acte infracționale mai mult sau mai puțin grave. Cel mai important este ca societatea, prin mecanismele
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a anumitor indivizi sau
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
să capete amploare și consistență, fiind potențiat, în mare parte, de criza economică și de condițiile specifice existente în Romania postbelică; perioada cuprinsă între anii 1983 - 1986, etapa în cursul căreia fenomenul s-a triplat față de perioada anterioară, mulți minori delincvenți reprezentând copii nedoriți, bolnavi sau instituționalizați rezultați din măsurile coercitive din 1966 cu privire la interzicerea avortului și diminuarea drastică a motivelor de divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere cantitativ dar și “calitativ“, a crescut
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere cantitativ dar și “calitativ“, a crescut gradul de periculozitate a unor delicte comise prin violență de tineri și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
periculozitate a unor delicte comise prin violență de tineri și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul că, în apariția diferitelor manifestări delincvente juvenile, un rol important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță și delincvență; influența sau ”inducția” negativă a grupului stradal sau de prieteni la care au participat unii dintre minorii delincvenți, grupuri care, prin limbaj, comportament și diverse activități, au reprezentat ”surse” potențiale de deviantă juvenilă. II.2. Evoluția delincvenței juvenile în România în perioada de după anul 1989 La nivel mondial, fenomenul delincvenței juvenile a cunoscut în ultimele decenii o creștere
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și valorificare a ”produselor” delictuale. Pentru mulți dintre acești minori, deși a fost adoptată o întreagă gamă de măsuri educative și pedepse, șansele de resocializare și recuperare socială sunt foarte reduse, astfel încat ei formează ”armata de rezervă” a viitorilor delincvenți adulți. Statistica evoluției delicvenței juvenile în România, Conform Raportului de activitate pe 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se prezintă astfel: CAPITOLUL III ASISTENȚA SOCIALĂ A COPIILOR VICTIME ALE INFRACȚIUNILOR Prin elaborarea legii 211/2004, România
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
mea fusese absolut exasperantă? De fapt, până la urmă, reușise să se controleze; dar de la bun început, simțisem la el o sălbatică și irațională ostilitate. Și apoi mai era misterul lui Titus. De ce fugise de acasă? Fusese un copil problematic, un delincvent? Oare tragedia dispariției lui, durerea împărtășită, îi unise mai mult? Durerea împărtășită, patul împărtășit. Gândurile mele trebuiau încă ținute în lesă, și existau multe lacune întunecate peste care se străduiau să sară. Și, desigur, mai exista și posibilitatea (și aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mamă. Dar ați văzut „babă frumoasă și copii cuminți“? Nu, dar cu vremea, copiii ajung maturi: Înțelepți sau Încă mai obraznici. Om fi În acest stadiu, al maturității? Adică unii Înțelepți În relația lor cu restul lumii, alții - Încă mulți -, delincvenți. Și care, din nefericire, nu sunt Încă pedepsiți. Nici o grijă, vom fi, și Încă cu toții, delincvenți și Înțelepți deopotrivă. Chestiune de orbire a Naturii... Doar că, dacă delincvenții se află printre noi acum, pedeapsa, chestiune de viitor, va fi rezervată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înțelepți sau Încă mai obraznici. Om fi În acest stadiu, al maturității? Adică unii Înțelepți În relația lor cu restul lumii, alții - Încă mulți -, delincvenți. Și care, din nefericire, nu sunt Încă pedepsiți. Nici o grijă, vom fi, și Încă cu toții, delincvenți și Înțelepți deopotrivă. Chestiune de orbire a Naturii... Doar că, dacă delincvenții se află printre noi acum, pedeapsa, chestiune de viitor, va fi rezervată urmașilor noștri, desigur mai Înțelepți și, de asta, Încă mai nevinovați. Culmea, neștiind unde vor fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică unii Înțelepți În relația lor cu restul lumii, alții - Încă mulți -, delincvenți. Și care, din nefericire, nu sunt Încă pedepsiți. Nici o grijă, vom fi, și Încă cu toții, delincvenți și Înțelepți deopotrivă. Chestiune de orbire a Naturii... Doar că, dacă delincvenții se află printre noi acum, pedeapsa, chestiune de viitor, va fi rezervată urmașilor noștri, desigur mai Înțelepți și, de asta, Încă mai nevinovați. Culmea, neștiind unde vor fi loviți, nu vor putea ridica un scut... Cât despre Natură, sper că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
execuție În față, cu un grefier care-i citește sentința; ba chiar fumându-și - subliniez - ultima țigară, aflat În situația când aparține singurei specii care nu doar conștientizează dar chiar anticipează. Indiferent de păcatul aceluia - În fond un tâmpit de delincvent -, administratorul dreptății - om deștept - abia așteaptă șă-și demonstreze astfel ferocitatea. Omul nu e rău În sine, În biologicul lui. Răutatea aparține - paradoxal - civilizației, aceea care l’a Învățat inclusiv să fure, iar dacă potențialul păgubaș nu agreează asta, să-l
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chemat să-l servească - Împăratul - pe motiv că nu poate cinsti idoli; 40 de soldați care refuză lupta, căci nu-și pot ucide aproapele... și mă opresc aici doar pentru că „vorba lungă e sărăcia omului“. Cu toții au fost „martirizați“ ca delincvenți, nu ca creștini, de o Romă care, În toleranța ei, cinstea prin cult public nu mai puțin de 1.000 de zei, toți cei cuprinși, cu adoratori cu tot, În Imperiu; un al 1.001-lea, Savaot, nu mai Încăpea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ați Întors Împotrivă chiar ce vă convenise cândva. Am În vedere agresivitatea. Iar ceea ce până atunci tolerați - prolificitatea - În pericol social. Ha! Vă temeți de concurență În teritoriul furat? Noroc că n’ați semnat contractul. Altminteri ați fi devenit acum delincvenți. Cum de altfel și sunteți... Dar ghinion, căci n’am terminat... „Meridian“, 4 mai 2001, ora 12,51 30. Ham-ham. II Cristi zace și acum de la gheruța mea. Ca să mă lase În pace. Și profit, rezumând cele toarse rândul trecut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
identității etnice, Sorin Antohi dă ocol sferei semantice a noțiunii de „stigmat”, care „acoperă deopotrivă mărcile miraculoase ale elecțiunii divine (prin memoria simbolică a rănilor lui Cristos), atributele externe ale maladiei și handicapului, sigiliul indelebil al justiției pe corpul marilor delincvenți, semnul oprobriului public la adresa persoanei ieșite din «normalitatea» specifică a unei comunități”. Evident, În capitolul de față, eu mă refer la această ultimă accepțiune a termenului. Vezi Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În cultura română, Editura Litera, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
normalizarea” populației eugenice În aceeași măsură În care Încerca să identifice și să elimine elementele disgenice. În comparație cu Moldovan, Banu pare mai preocupat de menținerea posibilității ca indivizii aparent disgenici să poată fi reintegrați În straturile „normale” ale societății. În ceea ce privește reprimarea delincvenților, Banu susținea că „acțiunile represive trebuie Înlocuite aproape În totalitate cu măsuri de igienă socială care sunt exprimate În crearea de instituții corecționale”104. Accentul pus de Banu pe empirism mai degrabă decât pe considerații teoretice se reflectă și În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
decât membrii mișcării eugeniste din Germania. Adepții români ai eugeniei erau dispuși să recunoască acuratețea limitată a metodelor folosite pentru a identifica indivizii nedoriți și ofereau chiar soluții pentru integrarea unora dintre ei În societatea normală, mai ales În cazul delincvenților minori sau al prostituatelor. Prostituția era Însă unul dintre puținele subiecte față de care eugeniștii români erau moderați. Opiniile lor deveneau mult mai intransigente atunci când Își propuneau să definească și să respingă alteritatea etnică. Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În abordarea eugenistă a programelor sociale 68. Dacă moștenirea genetică era cea care dicta comportamentul infracțional Însemna că infractorii nu pot fi reabilitați; era nevoie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
accepte că legea era dictată de nevoile națiunii și ea trebuia aplicată, chiar dacă aceasta ar fi Însemnat renunțarea la privilegiile și drepturile tradiționale. Avertismentele sale nu au elicitat Însă niciodată temeri similare printre eugeniștii români. În cazul prostituatelor și al delincvenților juvenili, eugeniștii au rămas fideli Încercării de a controla granițele dintre normalitate și marginalitate prin mecanisme de izolare, dar și prin programe de reintegrare. * * * Societatea pe care o imaginau adepții eugeniei integra unele configurări tradiționale ale rolurilor sociale, precum rolurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]