1,570 matches
-
Jaspers sau „momente fecunde” de H. Ey, delirul construit, este o formă de cunoaștere falsă, aparent logică și care are valoare de convingere fermă pentru bolnav. În ceea ce privește structura delirului se discută două aspecte: ideile și temele delirante; stările și experiențele delirante. Să le urmărim în continuare. Ideile și temele delirante pot avea o tematică unică sau multiplă. Ideile delirante polimorfe sunt caracterizate prin faptul că au o tematică multiplă și disparată. Ideile delirante sistematizate prezintă o tematică unică, precisă și sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o formă de cunoaștere falsă, aparent logică și care are valoare de convingere fermă pentru bolnav. În ceea ce privește structura delirului se discută două aspecte: ideile și temele delirante; stările și experiențele delirante. Să le urmărim în continuare. Ideile și temele delirante pot avea o tematică unică sau multiplă. Ideile delirante polimorfe sunt caracterizate prin faptul că au o tematică multiplă și disparată. Ideile delirante sistematizate prezintă o tematică unică, precisă și sunt bine organizate. Temele ideilor delirante pot fi sintetizate în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care are valoare de convingere fermă pentru bolnav. În ceea ce privește structura delirului se discută două aspecte: ideile și temele delirante; stările și experiențele delirante. Să le urmărim în continuare. Ideile și temele delirante pot avea o tematică unică sau multiplă. Ideile delirante polimorfe sunt caracterizate prin faptul că au o tematică multiplă și disparată. Ideile delirante sistematizate prezintă o tematică unică, precisă și sunt bine organizate. Temele ideilor delirante pot fi sintetizate în trei grupe principale: Idei de persecuție, de prejudiciu moral
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspecte: ideile și temele delirante; stările și experiențele delirante. Să le urmărim în continuare. Ideile și temele delirante pot avea o tematică unică sau multiplă. Ideile delirante polimorfe sunt caracterizate prin faptul că au o tematică multiplă și disparată. Ideile delirante sistematizate prezintă o tematică unică, precisă și sunt bine organizate. Temele ideilor delirante pot fi sintetizate în trei grupe principale: Idei de persecuție, de prejudiciu moral, social, profesional, influență corporală sau psihică, idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuare. Ideile și temele delirante pot avea o tematică unică sau multiplă. Ideile delirante polimorfe sunt caracterizate prin faptul că au o tematică multiplă și disparată. Ideile delirante sistematizate prezintă o tematică unică, precisă și sunt bine organizate. Temele ideilor delirante pot fi sintetizate în trei grupe principale: Idei de persecuție, de prejudiciu moral, social, profesional, influență corporală sau psihică, idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare (megalomanie), exprimă ambiția, superioritatea intelectuală sau fizică, puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în trei grupe principale: Idei de persecuție, de prejudiciu moral, social, profesional, influență corporală sau psihică, idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare (megalomanie), exprimă ambiția, superioritatea intelectuală sau fizică, puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare sau mesianice. Ideile delirante melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grandoare (megalomanie), exprimă ambiția, superioritatea intelectuală sau fizică, puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare sau mesianice. Ideile delirante melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare sau mesianice. Ideile delirante melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ideile delirante melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația sau delirul de imaginație, cu caracter productiv. H.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația sau delirul de imaginație, cu caracter productiv. H. Ey consideră că ideile delirante nu pot fi separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele trăite de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația sau delirul de imaginație, cu caracter productiv. H. Ey consideră că ideile delirante nu pot fi separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele trăite de acesta, de viața
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația sau delirul de imaginație, cu caracter productiv. H. Ey consideră că ideile delirante nu pot fi separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele trăite de acesta, de viața sa afectivă. Toate aceste aspecte contribuie la formarea convingerii delirante a bolnavului respectiv, în virtutea lor ordonându-se reacțiile, acțiunile și comportamentul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirul de imaginație, cu caracter productiv. H. Ey consideră că ideile delirante nu pot fi separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele trăite de acesta, de viața sa afectivă. Toate aceste aspecte contribuie la formarea convingerii delirante a bolnavului respectiv, în virtutea lor ordonându-se reacțiile, acțiunile și comportamentul acestuia. În cadrul stărilor delirante H. Ey distinge următoarele două aspecte: experiențele delirante acute care reprezintă o disoluție de diferite grade, temporară, a personalității și conștiinței cu eliberarea unor imagini
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele trăite de acesta, de viața sa afectivă. Toate aceste aspecte contribuie la formarea convingerii delirante a bolnavului respectiv, în virtutea lor ordonându-se reacțiile, acțiunile și comportamentul acestuia. În cadrul stărilor delirante H. Ey distinge următoarele două aspecte: experiențele delirante acute care reprezintă o disoluție de diferite grade, temporară, a personalității și conștiinței cu eliberarea unor imagini similare celor din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintală, de experiențele trăite de acesta, de viața sa afectivă. Toate aceste aspecte contribuie la formarea convingerii delirante a bolnavului respectiv, în virtutea lor ordonându-se reacțiile, acțiunile și comportamentul acestuia. În cadrul stărilor delirante H. Ey distinge următoarele două aspecte: experiențele delirante acute care reprezintă o disoluție de diferite grade, temporară, a personalității și conștiinței cu eliberarea unor imagini similare celor din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-se reacțiile, acțiunile și comportamentul acestuia. În cadrul stărilor delirante H. Ey distinge următoarele două aspecte: experiențele delirante acute care reprezintă o disoluție de diferite grade, temporară, a personalității și conștiinței cu eliberarea unor imagini similare celor din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod oniric, o tulburare primară a personalității bolnavului. În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupă a delirurilor se referă la raporturile cu lumea, în cazul delirului sistematizat, lumea reală este „reinterpretată”, în sensul problematicii „persecutat-persecutor”, denumite de Heinrich „comunicări encletice ale mediului înconjurător”. În forma „juxtă” este vorba de învecinarea lumii reale cu universul delirant al bolnavului, în cazul delirului autist orice contact cu lumea realității externe este complet suprimat. Aceste aspecte sunt reprezentate schematic în tabelul de mai jos, privind „reprezentarea schematică a structurilor elementelor constitutive ale delirului în sindroamele paranoide și paranoiace”. fig
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale delirului în sindroamele paranoide și paranoiace Sindrom paranoic pur Sindrom paranoic Sindrom parafrenic sistem Sindrom parafrenic nesistem Structură polarizată paralogic sau delirant-nesistematizată Structură juxtapusă sau autistă logic-neorganizat paralogic-organizat logic-organizat Elementele constitutive ale delirului Interpretări Amintiri false Trăiri-rigide Disestezii Intuiție delirantă Idei de influență Transitivism Negarea persoanei Iluzii Halucinații Fabulații A. Porot preferă o clasificare a delirurilor, după criteriul evoluției clinice și a originii acestora. În sensul acesta se disting trei grupe principale de deliruri: 1) Delirurile cronice de aparență primitivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care are în vedere tematica acestora. Tematica delirurilor este importantă atât în ceea ce privește diagnosticul clinic al acestora în scopul precizării cadrului psihozei, cât și din punct de vedere psihopatologic. Din aceste considerente vom acorda, în continuare o atenție deosebită analizei tematicilor delirante așa cum sunt ele întâlnite în literatura științifică de specialitate la majoritatea autorilor (R. Tölle, P. Berner, H.J. Weitbrecht, Genil-Perrin, E. Kretschmer, N. Retterstol, H. Ey). 1) Delirul de relație În cazul acestui tip de delir bolnavul consideră că ceea ce se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mediul bolnavului. Caracterul are o structură personală de tip senzitiv cu rețineri afective, contraste între astenie și stenie, fragilități afective cu tendință la răzbunare, impulsiuni sexuale. În general este vorba de oameni inteligenți, dar imaturi afectiv. Trăirile acestora favorizează dezvoltarea delirantă prin conflicte morale care pun individul într-o stare de inferioritate. În rezumat, este vorba de un sentiment de culpabilitate în relațiile bolnavului cu ceilalți și o imaturitate afectivă cu dificultăți de adaptare-integrare socială. Din acest motiv, circumstanțele pot favoriza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anxioasă, crezând că va fi ucis cu otravă sau gaze toxice. Toți oamenii din jurul său devin „urmăritori ostili”, care nu fac altceva decât să-l supravegheze. Acest delir poate fi întâlnit, de regulă, în schizofrenie. 4) Delirul erotic Este impresia delirantă a bolnavului de a fi iubit de persoane reale sau imaginare. El apare și se dezvoltă în sfera relațiilor erotice și este mai frecvent la femei decât la bărbați. Bolnava se crede iubită de un anumit bărbat care însă nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că nu mai trăiește, totul este numai o aparență înșelătoare, o inexistență. Este caracteristic melancoliei, schizofreniei și psihozelor organice cerebrale. Legat de această formă de delir, delirul ipohondriac este axat pe starea de sănătate constând în impresia sau chiar convingerea delirantă de „a fi bolnav” sau de a suferi de afecțiuni cronice grave și incurabile, cu un sfârșit fatal. 8) Delirul expansiv-procesiv Această formă de delir pune în evidență o anumită structură psihică, caracterizată prin „tulburări de personalitate de tip procesiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o luptă permanentă pentru stabilirea dreptății și a spiritului de justiție. În configurarea acestui tip de delir au o mare importanță structura personalității și „încărcătura genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant. Acest delir apare ca o tulburare a relațiilor interumane. Bolnavul înțelege greșit expresiile verbale pe care le aude deformat sau numai pe jumătate, iar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delir au o mare importanță structura personalității și „încărcătura genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant. Acest delir apare ca o tulburare a relațiilor interumane. Bolnavul înțelege greșit expresiile verbale pe care le aude deformat sau numai pe jumătate, iar în spatele acestora începe să bănuiască observații greșite, sau să creadă că este batjocorit. El va începe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]