625 matches
-
și Curtea cu juri cuirasați o păzește neclintit. Guvernul demisionar se va strădui să convingă electoratul că nu se poate altfel. Ar putea chiar să ne mai slăbească din chingile deficitului bugetar, că ne sufocăm. PSD-ul îl va acuza demagogic că „activează nebunește“ clauza de amânare a integrării, uitând că a făcut din corupție un brand național și s-a opus reformării justiției, adică exact capitolului pe care avem clauza. Iar vocile roșii din presă vor face ecou, n-au
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pe care cei mai mulți dintre cititori, cei care trăiesc în fiecare zi în România, o vor recunoaște cu siguranță. Bucureștiul mai păstrează la periferii cocioabele și maghernițele din romanele lui Eugen Barbu, personajele caragialiene își țin în continuare discursurile pompoase și demagogice prin politica românească, dar noii crai ce mișună prin Bucureștiul anilor 2000 nu mai au nimic în comun cu craii de Curtea-Veche ai lui Mateiu Caragiale. Realismul magic al Balcanilor, surprins atât de bine de Ismail Kadare și Mateiu Caragiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
fond testamentul lui Petru cel Mare era mai actual că oricând... Revenind la politica internă, liderul de la București reiterează faptul că „principalul rezultat al activității clicii trădătoare TitoRankovici este lichidarea orânduirii de democrație populară din Iugoslavia”. Guvernanții „înșeală în mod demagogic și nerușinat poporul, afirmând că ei ar construi socialismul”, evitând să spună că s-au despărțit de Uniunea Sovietică și de celelalte țări socialiste. Populația este supusă unei „terori turbate”, închisorile sunt pline de cei care refuză să îndeplinească „muncă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fi „pseudoteoreticienii Djilas și Moșe Piade”, având „odioasa sarcina” de a dezvață cetățenii iugoslavi să mai gândească și de a-i face „să ia drept adevăr tot ce spune Tito”. Propagandă pe care o dezvolta se bazează pe câteva „lozinci demagogice repetate până la refuz”, cum ar fi: „a construi socialismul prin noi înșine”, „a merge pe un drum propriu” etc. Cei doi idelogi ai regimului de la Belgrad au început prin a ascunde adevărată orientare, susținând la Congresul al V-lea al
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
este adoptarea „Legii sfaturilor muncitorești din întreprinderi”, votată recent. Ca urmare naționalizarea se abroga, întreprinderile trecând în „administrarea colectivelor de muncă, conduse de agenți ai clicii lui Tito”. Toate acestea ar semăna izbitor cu politica lui Mussolini, care în scopuri demagogice îi atrăgea pe muncitori prin intermediul corporațiilor în activitățile de conducere. Făcând o comparație între diferitele sisteme, Iosif Chișinevschi subliniază că „Hitler, Goering și Goebbels au propovăduit armonia între capital și munca, Hoover și Ford au dezvoltat teoria șanselor egale, potrivit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
arăta oamenilor muncii cum se construiește socialismul”. Un muncitor, ce a participat la o asemenea acțiune, relatează că un grup de aproape 200 oameni au fost trimiși pe traseul Liubliana - Zagreb - Belgrad, timp în care nu au ascultat decât discursuri demagogice și au văzut indivizi care munceau în condiții umilitoare. În tren au fost siliți iscălească o declarație care să le dovedească „entuziasmul” în legătură cu toate cele văzute. „Clasa muncitoare din Iugoslavia în chingile regimului fascist al clicii lui Tito” se intitulează
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acționat de multe ori chiar împotriva indicațiilor de la Moscova. Într-un alt discurs, din decembrie 1951, ar fi recunoscut „în mod deschis și cinic, ca în timpul luptei de eliberare națională a popoarelor iugoslave, el împreună cu clica să, îndărătul unor lozinci demagogice cu privire la prietenia cu Uniunea Sovietică, duceau o politică antisovietica consecventă”. Despre colaborarea cu agenturile de spionaj străine, relevate și de presă Gorjului în anii precedenți, lucrarea susține că „există azi dovezi” conform cărora Tito ar fi avut legături încă din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
anglo-saxone, și alta conservatoare, națională, reprezentată de țările foste comuniste. În ciuda declarațiilor pro-reformiste și modernizatoare ale unor autorități naționale, penitenciarele din administrarea lor rămîn încremenite într-o viziune despre pedeapsă de sorginte totalitară, făcînd ca discursurile să pară mincinoase sau demagogice. Balansarea între funcția represivă și cea recuperativă este însă constatată la aproape toate țările europene. Gradul de civilizație instituțională crește sau descrește în funcție de viziunea despre pedeapsă împărtășită de autoritățile statelor, de libertățile și drepturile pe care le permit cetățenilor și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai numeroase laudele la adresa virtuților lui și criticile sistemelor occidentale. Deschizînd site-urile administrațiilor penitenciare din țările foste comuniste, oricine poate citi despre minunatele realizări întreprinse și despre performanțele sistemelor lor punitive prin comparație chiar cu cele vest-europene. Dincolo de declarațiile demagogice ale conducerii închisorilor din țările estice, problema furturilor și a tîlhăriilor trebuie înțeleasă într-un context mai larg, continental. În țările dezvoltate predomină furturile din magazine, pe cînd în țările slab dezvoltate ale Europei predomină furturile din apartamente. Altfel spus
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu atît a caracterului și comportamentului arestaților, cît a prizonieratului care le distruge abilitățile de adaptare normală într-o societate liberă, creîndu-le o dependență totală de mediul penitenciar. De aceea discursurile despre eforturile de reintegrare a arestaților par deșănțate și demagogice cînd sînt făcute de personaje din administrație care au serioase carențe profesionale, care opun o rezistență agresivă atunci cînd se propune introducerea unor noi metode de lucru cu arestații, blocînd prin tot felul de mecanisme diversele încercări de reformare. Nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
formulate de georgiști la adresa democrației liberale par a fi un răspuns la conferința lui I.G. Duca, intitulată Doctrina liberală, prezentată la Institutul Social Român, în februarie 1923. În concepția acestui lider liberal există o opoziție între "ideea democratică" și "ideea demagogică". În timp ce "demagogia e ușoară [...] trezește toate speranțele, ațâță toate patimile", "democrația e grea, e ingrată [...], datoria ei e să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii"318. Compararea acestor puncte de vedere scoate în evidență deosebirile dintre modalitățile în care cele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În acest context, PNL-Gheorghe Brătianu își îndreaptă tirul atacurilor împotriva liberalilor duciști, subliniind modificarea poziției acestora față de problema conversiunii datoriilor agricole, pe care o respinseseră vehement până în acel moment. Georgiștii apreciază că această schimbare de poziție se datorează unor motive demagogice, asumate din dorința duciștilor de a ajunge la putere. Din aceleași motive, afirmă georgiștii, liberalii conduși de I.G. Duca s-au adresat și creditorilor din străinătate, promițând plata integrală a datoriei externe 459. Poziția exagerat critică la adresa programului de guvernare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se întreba dacă autoritățile vor putea să mențină ordinea în fața acelora care așteptau ca legionarii să-și pună în practică promisiunile cu nuanță extremistă. De asemenea, el își exprima îngrijorarea față de urmările pe care le-ar fi putut avea propaganda "demagogică" a grupărilor exremiste în provinciile unite cu România 717. Formarea guvernului condus de I.G. Duca și interzicerea "Gărzii de Fier", în decembrie 1933, au determinat exprimarea unor puncte de vedere ale georgiștilor, care au fost interpretate simplist, drept simpatie față de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
complexitatea lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc... Pe teren putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să satisfacă exigențele de demnitate ale tuturor locuitorilor, inclusiv ale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
construcției juridice a problemei locuinței sociale și marca angajamentul veritabil, chiar dacă într-un context dificil, al politicii statului de ajutor pentru locuința socială: această lege autoriza înființarea birourilor publice ale HBM la nivelul departamentelor sau comunelor. Pentru a evita "supralicitările demagogice privind condițiile de locuit, avantajele acordate locatarilor în funcție de nevoile politicii locale, de slăbiciunile aleșilor [...] față de locatarii rău platnici dar ... alegători"19, oficiul HBM era așezământul public pe care colectivitatea locală nu-l controla direct, dar care juca un rol fundamental
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin multiplicarea limbajelor politice și prin profesionalizarea discursului politic, în funcție de profilul auditoriului, de situația de comunicare, de efectele urmărite la nivel de receptare, de statutul emitentului în plan politic etc. O formă a limbajului politic folosit în democrație este limbajul demagogic, caracterizat prin retorism excesiv și afectivitate pronunțată la nivelul expresiei verbale. La polul opus, se află limbajul totalitar, care valorifică capacitățile de manipulare prin intermediul manifestărilor discursive. Pericolele pe care le implică un astfel de fenomen sunt ilustrate în spațiul artistic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă demagogic sau mecanic religia și viața publică. Raportul dintre cele două e filtrat prin conștiință, e asigurat de consecvența cu care individul lucrează potrivit unor principii ultime, care, chiar ele, îi cer să accepte libertatea de gîndire a celorlalți, diversitatea apartenențelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
priceperea sau am asumat nepriceperea în ce privește decodarea și aplicarea acestor semne asupra întregului social. Aici trebuie procedat ca și cum problema modelului transcendent ar fi suspendată. Iată un mod de a afirma cu aceeași tărie refuzarea unei ordini religioase proiectate mecanic (sau demagogic) asupra societății și libertatea indivizilor de a-și exprima public raportarea la divin. Acceptăm mai toți că modernitatea tîrzie se definește prin diferențiere, prin separarea atentă între puterile statului, între diversele domenii ale cunoașterii, ale vieții publice, ale existenței individuale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu agresivitate valorile care domină în societatea mare. Dar, în acest scop, se folosesc totuși numai de mijloacele legale ale democrației, hotărîte să respecte limitele pe care ea le impune utilizării forței. Toleranța, lăudată în zilele noastre pînă la uzură demagogică, nu este nici ea decît o variantă de autorestrîngere, de moderație voluntară. în privința stilurilor de viață, ca și a opiniilor, accepți să lași loc unei alterități care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
austrieci, care avuseseră un singur merit, și anume că "pe vremuri ordonaseră celebrul măcel de la Siculeni (Mádéfalva) a celor 200 de secui, iar pe cei rămași în viață i-au alungat peste munți, în Moldova"61. O asemenea propagandă instigatoare, demagogică și extremistă, manipulând jigniri istorice, avea oarecare efecte în cercul populației din provincie, după cum rămâne edificator și faptul că discursuri cu conținut asemănător, ținute în mai multe sate de câmpie, nu au avut niciun fel de urmări pentru domnii Fazekas
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
partid, se așteaptă, bineînțeles, în caz că șeful lor iese învingător, la recompense: posturi sau alte privilegii. Lucrul hotărîtor este că ei așteaptă asta din partea lui, și nu din partea parlamentarilor, sau nu doar din partea lor. Ei se așteaptă înainte de toate ca efectul demagogic al personalității conducătorului să aducă partidului, în lupta electorală, voturi și mandate, deci putere, pentru ca astfel șansele adepților lui de a-și căpăta recompensa sperată să sporească. Totodată, pe plan spiritual, a lucra cu credință și devotament pentru un anumit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
decît niște profitori politici care constituie armata sa de aderenți. Dar cum are loc selecția conducătorilor în acest sistem? După ce criterii? Decisivă este aici în primul rînd - pe lîngă puterea voinței, esențială pretutindeni în lume - puterea de convingere a discursului demagogic". Iar discursurile demagogice ale conducătorului harismatic și atunci, și acum își asigură succesul, prin exploatarea emoționalității maselor. Să ne uităm la electoratul românesc și vom fi mereu uimiți cît sînt de puțini cei care votează rațional, urmărind principii și programe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
politici care constituie armata sa de aderenți. Dar cum are loc selecția conducătorilor în acest sistem? După ce criterii? Decisivă este aici în primul rînd - pe lîngă puterea voinței, esențială pretutindeni în lume - puterea de convingere a discursului demagogic". Iar discursurile demagogice ale conducătorului harismatic și atunci, și acum își asigură succesul, prin exploatarea emoționalității maselor. Să ne uităm la electoratul românesc și vom fi mereu uimiți cît sînt de puțini cei care votează rațional, urmărind principii și programe - e drept, aproape
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
teritoriilor aflate sub stăpânire străină. În cel de-al doilea studiu, intitulat Libertarea presei și democrația română, publicat în același an, Axinte Frunză, fin cunoscător al realităților perioadei și-a îndreptat critica împotriva partidelor conservator și liberal, care făceau promisiuni demagogice, pe tema libertăților democratice și a cuvântului, dar, în realitate, căutau să le îngrădească. Studiul a stârnit vii ecouri în opinia publică. După ieșirea la pensie (1931) de la Liceul Internat din Iași, Axinte Frunză s-a mutat la București unde
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă demagogic sau mecanic religia și viața publică. Raportul dintre cele două e filtrat prin conștiință, e asigurat de consecvența cu care individul lucrează potrivit unor principii ultime, care, chiar ele, îi cer să accepte libertatea de gîndire a celorlalți, diversitatea apartenențelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]