2,451 matches
-
vom ajuta marea masă a țărancelor noastre, a muncitoarelor din uzine și laboratoare și a gospodinelor să-și îmbunătățească viața lor materială și morală, să-și lămurească rolul lor de cetățene. Numai atunci vom putea spune că am realizat și democratizarea femeii române. După aceea, s-a ales un comitet care să conducă lucrările Uniunii până la marea adunare a femeilor antifasciste din Capitală, care va avea loc duminică dimineața. Comitetul a fost compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
etnică, uniunea a reprezentat o federație de „identități politice divergente, cu un interes comun convergent” - și anume, apărarea drepturilor colective ale minorității maghiare din România. Dincolo de această chestiune centrală, programele UDMR s-au articulat Încă din 1990 În jurul conceptelor de democratizare, abandon al moștenirii instituționale a fostului regim și tranziție rapidă la economia de piață. Astfel, Programul Provizoriu, anunțat În ianuarie 1990, Își propunea crearea unui cadru necesar exercitării drepturilor fundamantale ale minorităților, prin folosirea limbii materne În școală și În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fie meritocratic, fie din lipsa unor elite de schimb, fie din puterea rețelei create anterior, i.e. nomenclatura. Aceasta din urmă era normal să nu cedeze ușor funcțiile deținute Într-o țară care nu a știut să folosească momentul 1989 În favoarea democratizării țării prin asumarea trecutului și Învățarea din greșeli. Situația a dus la cel puțin două rezultate negative În dinamica elitelor din politică, economie și administrație. Pe de o parte, elitele și-au pierdut credibilitatea În fața populației țării, lucru care a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
joc În câmpul considerat”, Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 62-63, iunie 1986, p. 71. Subvenția nr. 92.V.0808, pp. 184-310. Daniel-Luis Seiler, Les partis politiques, Armand Colin, Paris, 2000, p. 148. Irina Culic, Câștigătorii. Elita politică și democratizare În România: 1989-2000, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002. Sorina Soare, Les partis politiques roumains après 1989, Éditions de l’Université de Bruxelles, Bruxelles, 2004; Daniel-Luis Seiler, „Pot fi aplicate clivajele lui Rokkan În Europa Centrală și de Est?”, În Jean-Michel De
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sau cablu - se află astăzi într-o competiție acerbă pentru supremația asupra magistralelor globale de date. Industria computerelor deține rolul de precursor al societății informaționale. Ciber-Comunicarea În era informațională, clientul nu mai este rege. El este mai mult decât atât. Democratizarea îi conferă puterea suveranului - a poporului, în democrația directă. Conducerea întreprinderii îi va lămuri pe angajați asupra persoanei care ia hotărârile și determină viitorul organizației, și anume clientul. Condiționată de dezvoltarea tehnologică și de raporturile sociale, activitatea de marketing este
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru minte, inimă și literatură”, „România”, „Steaua Dunării”, „Secolul”, „Dâmbovița”, „Naționalul”, „Reforma”, „Concordia”, „Trompeta Carpaților”, „Opiniunea constituțională”, „Poporul”, „Columna lui Traian”, „Națiunea”, „România liberă” și, evident, la ziarele al căror administrator era. Publicistul își afirmă încrederea în progres, pledează pentru democratizare și moralitate, apără drepturile țăranilor, are opțiuni antimonarhice. Scrie Istoria Câmpulungului, prima residență a României (1855-1856), o monografie informată bogat dar inegal, publică o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
pragmatizare a instrucției și educației, mediul digital este exploatat la maximum. Numai că noul mediu schimbă edificiul cunoașterii ca atare, nu numai că facilitează cuprinderea sau accesarea lui. Conexat și la ideologiile în vogă ale eliberării persoanei, ale autonomizării și democratizării, cadrul acesta se convertește într-un detonator al unei noi ere a învățării și formării. Această eră, departe de a da la o parte funcțiile superioare ale gândirii, le antrenează, le specifică, le subtilizează. Construită și legată intrinsec cândva de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
timp și spațiu. Miza educației o reprezintă savoir-ul, cumulul de valori culturale, transferabilitatea acesteia de la unii la alții (de acum în veci, de aici spre alte spații). Cunoașterea constituie o condiție antropologică a persistenței omului în timp și peste vremuri. Democratizarea cunoașterii, prin disponibilizarea masivă și rapidă a noilor achiziții teoretice, aduce nu numai emancipare, ci și disconfort, insecuritate, datorită multitudinii variantelor explicative puse în circulație la un moment dat. În locul unei surse sigure, ferme, unice, apare pluralitatea perspectivelor. În acest
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formării la distanță, prin oferirea dreptului educatului de a interacționa cu instituția educativă fără a-și părăsi locația obișnuită. Gândită ca o nouă formulă de realizare a pregătirii inițiale sau continue, paradigma educației deschise la distanță presupune o concretizare a democratizării educației în condițiile progreselor tehnologice contemporane. Învățământul deschis și la distanță este o formă instituită de realizare a educației bazată pe un dispozitiv suplu de formare, permisiv la constrângerile individuale de spațiu, timp, resurse materiale. Este o formulă, socialmente instituită
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
singur responsabil de reușita sau eșecul „lecturii sale practice”. În comparație cu vechile tratate patristice de formare spirituală, care consacră pagini Întregi relației maestru - discipol, socotită obligatorie pentru Îndrumarea spirituală, În cazul de față nu se face nici o aluzie la așa ceva. Această „democratizare” a idealului creștin Întru desăvârșire este marea schimbare adusă de curentul filocalic. Cel de-al doilea aspect care trebuie subliniat: varianta românească a Filocaliei diferă din multe puncte de vedere de cea a lui „Nicodim-Tzelatis”, adusă de la Muntele Athos de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din 1938). Acest titlu i-a fost atribuit de Bielawski, În Turcescu, op. cit., p. 52. „Dumitru Stăniloae and his Philokalia”, În Tradition and modernity, op. cit., pp. 25-53. Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 1, Sibiu, 1946, pp. VIII-IX. Ibid. Această „democratizare” se observă deja În Pelerinul rus, unde personajul principal, simplu țăran știutor de carte, pătrunde aproape de unul singur În Sfânta Sfintelor Filocaliei. Posibilitatea de a practica rugăciunea inimii fără asistența obligatorie a unui părinte spiritual nu este exclusă nici de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
aduce valorile democratice liberale În Europa și În restul lumii. Inspirat de viziunea liberal-democrată, Wilson argumenta că doar În acest mod un alt mare război ar putea fi evitat. Pentru aceasta era Însă necesară o dublă reformă - a structurilor interne (democratizarea statelor autocratice) și a sistemului internațional. Aceasta din urmă presupunea Îndepărtarea de tradiția diplomației secrete realiste și adoptarea principiilor comerțului liber și al securității colective 1. În practică, unele dintre ideile lui Wilson se regăsesc În viziunea care a stat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
zone evidențiază În primul rând importanța sectoarelor economic, respectiv societal În evoluția dinamicii securității În regiune (Agor și Suarez, 1972; Sunkel, 2000). De asemenea, În special datorită exemplelor din America Latină, s-a pus Întrebarea dacă nu cumva consolidarea proceselor de democratizare sau liberalizarea și integrarea economică ar putea genera un grad mai mare de stabilitate pe plan regional. Hurrell (1998) demonstrează că aceste demersuri nu pot produce În mod automat stabilitate, dat fiind că ele nu contribuie În mod semnificativ și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la atentatele teoriste, accesarea sistemelor de informații confidențiale, afectarea imaginii țării, agresiunea economico-financiară, provocarea deliberată de catastrofe ecologice etc. Factorii de risc cu impact estimat major țin de principiul proximității și se referă la posibile decalaje intervenite În procesul de democratizare de la nivel regional (Strategia de Securitate Națională a României, 2001, pp. 4-7). Dincolo de aceste influențe non-realiste, se remarcă și interesul preluat din documentele similare occidentale pentru fenomenul globalizării, așa cum este el structurat sectorial, accentul căzând asupra interdependenței și interoperabilității crescute
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai sus menționate). Pentru prima oară de la căderea regimurilor comuniste, se stabilește ca paramentru important de politică externă și de securitate o relație privilegiată (diferită Însă de un parteneriat strategic) cu Republica Moldova, În asistarea și sprijinirea acesteia În drumul spre democratizare și spre o viitoare integrare În structurile europene și nord-atlantice. Principalele amenințări la adresa securității naționale sunt identificate ca fiind de natură non-convențională: terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere În masă, conflictele regionale, criminalitatea transnațională organizată, obstacolele În calea bunei guvernări
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Argentinaxe "Argentina", Canadaxe "Canada", Norvegia, Poloniaxe "Polonia", Africa de Sud, Coreea de Sudxe "Coreea de Sud", Regatul Unit al Marii Britanii și Statele Unite ale Americii. Aceste cazuri au fost alese deoarece reprezintă sisteme politice diferite (democrații parlamentare și prezidențiale), se află În stadii diferite de democratizare (democrații „vechi” și „noi”) , includ o superputere, țări mici și mijlocii, dar se află și În locații geografice diferite (America, Europa, Africa, Asia). Ce au În comun este faptul că toate sunt state democratice, parlamentele lor au comitete de supraveghere
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pentru a Întreprinde acțiuni multidimensionale În Balcanii de Vest” și reprezintă „singura instituție capabilă de astfel de acțiuni”. Acestea pot include sprijin pentru dezvoltarea schimburilor comerciale, reforma economiei, a infrastructurii, a justiției și a poliției, pentru apărarea drepturilor omului și democratizare, precum și operațiuni de gestionare a crizelor și securitate militară (UE: SG/HR, 2000). Fără acest angajament clar, pe termen lung, al UE pentru Balcanii de Vest, stimulentele pentru elitele politice și diversele grupuri etnice pe care le reprezintă ar fi
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
O. și în alte organizații internaționale, care i-au atras respectul și a votat în favoarea denuclearizării în America Latină; țară socialistă fiind, România s-a aflat în mijlocul țărilor din lumea a treia, al țărilor mici și mijlocii, aproape de nealiniați, contribuind la democratizarea relațiilor internaționale, la stabilirea unui climat de înțelegere și de respectare a regulilor de drept; în dialog cu marile puteri ale lumii, fiind prezentă și cu un rol activ, în toate problemele arzătoare ale perioadei respective etc. Există momente în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
blocurilor militare, eliminarea pe cale politică a focarelor de conflict. Împreună cu Bulgaria, la întâlnirea de la Varșovia din martie 1986, România a lansat o Declarație-Apel prin care se cerea crearea în Balcani a unei zone libere de arme chimice, inițiativa constituind rezultatul democratizării relațiilor din cadrul Tratatului de la Varșovia, și detensionarea relațiilor est-vest, și prin contribuția României. Reuniunea C.M.A.E. a Tratatului de la Varșovia, de la București la 11-12 octombrie 1986 a fost marcată de propunerea privind reducerea cu 25% a forțelor armate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
antiromânești i-au creat o imagine de nesuportat. Riguros vorbind, România trebuia să explice, atunci, la Geneva, în ce stadiu se află cu punerea în aplicare a Pactului; rezonanța acestui raport se propaga, însă, în zona mai largă a stadiului democratizării și respectării drepturilor omului. Personal, am acționat, onest și cu bună-credință, de pe poziția reprezentantului României (ca mandatar), care avea sarcina să demonstreze că prevederile Pactului se îndeplinesc în această țară ceea ce nu se putea contesta, în mod serios. În acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să-și susțină direct interesele, afirmându-și identitatea și demnitatea la masa tratativelor cu cei mari și puternici ai zilei. Din punctul de vedere al dreptului internațional, aceasta echivala cu o veritabilă revoluție ce se înscria pe linia acțiunii de democratizare întreprinsă la nivel planetar de Organizația Națiunilor Unite. Pentru România, evenimentul evocat mai sus prezenta o însemnătate capitală. Ea avea satisfacția câștigării unei bătălii politice de interes primordial, dat fiind ca Regulile de procedură adoptate reflectau integral substanța celor 10
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
300 de arestări. Acolo să vezi mata, iubitorule de democrație pe pâine, capete sparte, oase rupte, nasuri însângerate, fălci mutate din loc, ruperi de gât și alte drăgălașe efecte din acestea ca urmare a unor sfinte ciomăgeli democrate și de democratizare, în spirit, curat constituțional. Așa doar capete crăpate și coste rupte, au fost mai peste tot în România, dar nu într-o măsură așa de mare, ca în cele două localități enumerate mai sus. Prin activitatea lor, partidele politice, se
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menținerii U.R.S.S.: ȚINÂND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa și în lumea de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, ed edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O. N. U., Actului final de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
muzeu..."33. Este posibil ca succesul financiar-comercial, publicitar al multor muzee din lume să diminueze funcția educativă, necesitate promovată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea ca etapă de referință a deschiderii totale a muzeului către public, un act angajator al democratizării culturale. Din nefericire, unele instituții autointitulate "muzeu" riscă să se identifice doar la nivelul activităților economico-finaciare derivate și a divertismentului, promovînd agresiv prin intermediul campaniilor publicitare un slogan fără acoperire: "participare culturală". Prima parte a secolului XX se confrunta cu fenomenul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
aceasta a fost permanent îmbogățită prin achiziții din cadrul manifestărilor temporare 43. Spațiile adiacente ce fac din acest muzeu un complex multifuncțional nu au însemnat pentru unii analiști decît un prilej de critică, existînd opinii potrivit cărora asistăm la "moartea proiectului democratizării culturii patrimoniale", sau la "o mistificare", conform celor spuse de J. Baudrillard, un "spațiu al hipersimulării" (Gucht, 1998). În parte aceste opinii sînt justificate în contextul în care formele de management ale acestei instituții au avut ca sursă modelul american
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]