1,973 matches
-
aplicat întregii populații, în parte, tranformânu-i în roboți, fără inițiativă și fară încredere unii în alții. „Nimeni nu trebuie să se mire de ce, azi, românii sunt intoleranți și invidioși. Pentru că cei mai mulți practicau intoleranța și invidia în timp ce-și întocmeau denunțurile", notează autorul la pagina 181. In prima parte a volumului, autorul explică pe larg felul cum a luat naștere acest proces zguduitor. Inițial, „reeducarea” s-a aplicat în penitenciarele politice românești din anul 1947. Primul experiment în masă a început
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]
-
unirea mai multor Societăți deschise printr-o nouă religie matrifocală... - Habar n-are de Fundația pentru Dezvoltarea Societăților Civile - o întrerupse iarăși brusc Vicepreședinta femeilor cu pălărie neagră - și negresa asta pe care, îmi pare rău, dar am s-o denunț chiar acum, se dă drept antropoloagă și vrea să ne învețe pe noi acum teoria civilizațiilor și cum se face istorie. Adică vrea să vă păcălească pe voi acum și să ne spună ca noua romanitate e spălată în sângele
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
ÎN TOAMNĂ! Frunzele din plopul alb, Se îngălbenesc, e toamnă, S-au plictisit acolo sus, și cad, Le trecea vremea doamnă! Fiindcă am intrat în toamnă, Mulțumescu-ți ție doamnă, Că descrii așa frumos, Frunzele căzute jos! Sincer n-o să te denunț, Că preferi să fii desculț, Dar de iarnă o să scapi, Încălțată în...ciorapi! Referință Bibliografică: Intrare în toamnă! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 490, Anul II, 04 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate
INTRARE ÎN TOAMNĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358588_a_359917]
-
pe fondul relativei deschideri a României spre lume, a lăsat-o mai moale în cazul părintelui Sofian. Cu toate acestea, când acesta și-a exprimat în anul 1970 dorința de a merge la Muntele Athos, a fost de ajuns un denunț calomnios apărut în ultima clipă pentru ca să nu i se acorde viza de plecare, deși până atunci toate verificările făcute conduseseră la rezultate pozitive din punctul de vedere al „siguranței statului“. A trebuit să mai treacă un an și să se
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Gheorghe Micu vorbind despre Kavaja ca fiind o „Timișoară” a Albaniei, precum și despre familia albano-română a unui medic din Kavaja. În carte nu este nimic despre aceasta. Oare de ce? Nu a dat voie ALAR? Această ocazie ne aduce aminte de denunțul întocmit la inspirația ALAR împotriva Uniunii Culturale a Albanezilor din România, publicat în „Cronica Română” (2001). Oare care dintre „activiștii ALAR” avea legături cu lumea literară pentru a-l convinge pe Răzvan Voncu să semneze un articol despre UCAR și
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
banii primiți, apoi s-a sinucis. Însă, mă rog, de ce trădare poate fi vorba atunci când Iisus, deși avertizat, a continuat să umble printre oameni și deseori s-a aflat în pericolul de-a fi prins de străjeri. Nici măcar de un denunț nu se poate vorbi, Iisus fiind mult prea bine cunoscut pretutindeni în Palestina. Căci cu sau fără sărutul lui Iuda, identificarea Lui era o chestiune de timp, la o adică putând fi arestat tot grupul apostolic dimpreună cu Învățătorul, în vederea
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
determinată, având ca obiect una sau mai multe infracțiuni comise de persoana care, înaintea sau pe parcursul urmăririi penale ori al judecății acelei cauze, a denunțat și facilitat tragerea la răspundere penală a participanților la săvârșirea unor infracțiuni grave; autorul denunțului nu poate beneficia de reducerea la jumătate a limitelor speciale de pedeapsă în cauze penale distincte, chiar dacă au ca obiect infracțiuni concurente comise de acesta. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
de acesta în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală. Prin contestația la executare formulată, autorul excepției a solicitat să se analizeze dacă sunt întrunite condițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în raport cu denunțul formulat de acesta în cursul judecății, înregistrat la DIICOT - Biroul Teritorial Sibiu, ale cărui acte de cercetare penală s-au finalizat prin punerea în mișcare a acțiunii penale și emiterea rechizitorului și, pe cale de consecință, să se aplice beneficiul
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
calitatea de persoană care, la rândul său, a săvârșit o infracțiune. Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea, de către martorul participant la o infracțiune, a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea, de către același martor denunțător, a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Ambele cerințe au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
o infracțiune, a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea, de către același martor denunțător, a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Ambele cerințe au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută la art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, neurmat de o atitudine activă de facilitare a identificării persoanelor denunțate și tragerii lor la răspundere penală, fiind insuficient pentru valorificarea
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
concretizată atât în denunțarea, cât și în facilitarea tragerii la răspundere penală a altor persoane, cel mai târziu până la data judecării definitive a cauzei având ca obiect infracțiunea comisă de martorul însuși. Legea stabilește, astfel, un reper temporal maximal, denunțul și colaborarea celui interesat putând interveni în orice alt moment anterior, fără a avea relevanță dacă el este plasat „înaintea urmăririi penale“, „în timpul urmăririi penale“ sau „în timpul judecății“ (Decizia nr. 383 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, respectă exigențele normelor constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și dreptul la un proces echitabil. ... 29. Cu titlu preliminar, Curtea reamintește că motivarea autorului, supusă examinării, se referă la situația unui denunț formulat în termen, în cursul urmăririi penale sau al judecății, dar valorificat după condamnarea definitivă a denunțătorului, respectiv la posibilitatea invocării acestuia pe calea unei contestații la executare, formulate în baza art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
aplicată. Or, acest tratament diferențiat nu își găsește nicio justificare rezonabilă, având în vedere că întrunirea celei de-a doua condiții impuse de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, ce vizează tragerea la răspundere penală a persoanei indicate în denunț, ține de un element aleatoriu și exterior voinței denunțătorului, iar aplicarea unui astfel de tratament duce la încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 31. Din această perspectivă, Curtea reamintește că, pentru
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
pe care trebuie să o adopte aceasta și stadiul cauzei în care se urmărește producerea efectelor atenuante de pedeapsă. Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea unui denunț împotriva altor persoane și, pe de altă parte, facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Cerințele au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută la art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, neurmat
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea unui denunț împotriva altor persoane și, pe de altă parte, facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Cerințele au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută la art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, neurmat de o atitudine activă de facilitare a identificării persoanelor denunțate și tragerii lor la răspundere penală, fiind insuficient pentru valorificarea beneficiului consacrat de art.
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
săvârșit infracțiuni grave, indiferent de natura și gravitatea faptei penale comise de el însuși (Decizia nr. 67 din 26 februarie 2015, paragraful 16), precum și că ideea de bază a reglementării instituției denunțătorului este aceea că persoana fizică/juridică ce realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
2015, paragraful 16), precum și că ideea de bază a reglementării instituției denunțătorului este aceea că persoana fizică/juridică ce realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate constitui o „mărturie în acuzare“, cu consecința dobândirii de către denunțător a calității de martor (Decizia nr. 852 din 26
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate constitui o „mărturie în acuzare“, cu consecința dobândirii de către denunțător a calității de martor (Decizia nr. 852 din 26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 3 martie 2021, paragraful 18, sau
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
interpretării. Sintagma „facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane“, din cuprinsul normei criticate, are sensul de înlesnește, favorizează, ușurează demersul organului judiciar. Norma criticată nu indică expres care este faza procesuală necesară pentru a valida conduita beneficiarului denunțului și pentru a genera incidența cauzei de reducere a pedepsei. Or, din această perspectivă, Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, revine instanței supreme sarcina de a stabili condițiile de aplicabilitate a normei. Curtea observă, de altfel
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
fac ample referiri la declarațiile martorului denunțător „amenințat“, căruia i s-a acordat, în condițiile art. 126 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, protecția datelor de identitate, prin atribuirea unui pseudonim cu care martorul a semnat atât denunțul său, cât și declarația sa de martor. În cursul cercetării judecătorești au apărut suspiciuni legitime cu privire la identitatea dintre martorul denunțător cu identitate protejată și unul dintre martorii cu identitate reală, fapt care a condus la bănuiala existenței unei
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunțul prevăzut în alin. (3). (5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. Art. 291 - Traficul de influență (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunțul prevăzut în alin. (2). (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. ... ... III. Examenul jurisprudenței naționale 22. Examenul jurisprudenței actuale în materie a
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
sesiza organele de cercetare penală în condițiile în care erau identificate grave abuzuri, încălcări ale drepturilor omului și crime. Până la momentul august 2013, cănd Alexandru Vișinescu a fost pus sub acuzare, procurorii soluționaseră toate cauzele penale formate ca urmare a denunțurilor transmise de către institut, în perioada 2006-2010, în sensul neînceperii urmăririi penale, dovedind lipsa de voință, mascată prin argumentele juridice, mai ales în ceea ce privește prescripția faptelor. Trebuie amintit că, în 2010, consiliat de unii membri ai viitoarei echipe de conducere a IICCMER
Prima condamnare. Cum s-a ajuns aici şi ce urmează? () [Corola-blog/BlogPost/338444_a_339773]
-
organizații civice și de intelectuali publici în încercarea de a amenda această decizie extrem de nociva, însă Guvernul nu a renunțat la hotărâre. În următorii doi ani, Institutul nu a mai transmis nici o sesizare procurorilor, cu excepția unei completări documentare la un denunț din 2007.( **) În 2012, Guvernul a decis demiterea conducerii instalate în 2010 și numirea unei alte garnituri la cârma institutului. Noua conducere, din care a făcut parte și autorul acestor rânduri, a ales ca IICCMER să-și reia, din nou
Prima condamnare. Cum s-a ajuns aici şi ce urmează? () [Corola-blog/BlogPost/338444_a_339773]
-
fi putut produce rezultate concrete fără să fi intervenit această modificare legislativă din primăvară lui 2012, a avut, în final, prea puține efecte de natură juridică. Este o lege importantă și este adevărat că IICCMER și-a susținut inițial, în denunț, argumentația, bazându-se tocmai pe acest act normativ, doar că, pe masura ce anchetă a înaintat la Parchet, a fost identificată o altă soluție juridică, astfel încât procurorii nu au utilizat legea din 2012. Judecătoarea a făcut-o, dar fără să-și întemeieze
Prima condamnare. Cum s-a ajuns aici şi ce urmează? () [Corola-blog/BlogPost/338444_a_339773]