1,243 matches
-
Afirmația lui Titu Maiorescu, potrivit căreia „Poezia, ca orice artă, trebuie să exprime frumosul” este magistral întruchipată de Valentina Becart în cartea sa de poezie Sub semnul timpului. Beneficiind de o grafică foarte frumos realizată, autor Mihai Cătruna, cartea își deapănă „frumosul” de la primul la ultimul vers cu o sensibilitate care, cu greu, se poate defini. „Poezia nu se poate defini, ci numai descrie” spunea George Călinescu. Valentina Becart nu definește poezia, dar se definește pe sine în versuri tulburătoare: Eu
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
Fericirea include întotdeauna un sens și un scop în viață. Trebuie să existe dorința de a mă elibera de trecut, de a mă curăți spiritual și a mă întoarce la momentul prezent.” De aici înainte, trecutul și prezentul se vor depăna la timpul viitor. Pentru că urmează să se scrie o altă poveste, o poveste neîncepută. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Cartea mamei de Vavila Popovici - Un cantec despre mama intrupat intr-un roman-eseu / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
În ciuda vioiciunii de care ar fi trebuit să dea dovadă ca urmare a specificului rasei sale, Lady stătea cuminte, strânsă covrig la picioarele însoțitoarei, ridicând doar capul câteodată, cu o privire tristă și inteligentă spre cele două interlocutoare care-i depănau povestea ei, a cățelușei părăsite de stăpâni ce trebuia să se acomodeze vieții de apartament unde locuia cea care avea să-i ducă grija de acum încolo. Bătrânei i se făcu milă de bietul animal ce-i împărtășea parcă soarta
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
a vorbi la telefon în șoaptă. Lumea întreagă era numai a noastră! Nu simțeam nici frigul mușcător până la os al iernii, nici căldura sufocantă a verii dogoritoare, caracteristice climei sucevene. Pe străzile aglomerate ale frumosului meu oraș, eram doar noi, depănând frumoasa noastră poveste de dragoste. Ne înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare traversare a îngustimilor provocate de tumultul promenadelor orășenești, sau la intrarea în cofetării, unde eu, invitată fără vorbe, aveam întâi-etatea cavalerului care-mi sorbea
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
Autorului PROZĂ ONIRICĂ de AL.FLORIN ȚENE Evadare din lied Ceasul meu electronic de la mână arăta ora 17 și ziua 19 octombrie 1815.Aveam întâlnire cu Schubert la biserica din Linchtenthal pentru a interpreta noua sa lucrare,un lied,”Margareta depănând”,pe versuri de Goethe.Aerul rece din biserică,liniștea pătrunzătoare îmi întinseseră la maximum neliniștea.de pretutindeni,eram spionat de ochii sfinților din icoane.Mă mustrau pentru faptul că îndrăznisem să dau timpul înapoi.Să răscolesc ordinea lucrurilor.Umbrele vitraliilor
EVADARE DIN LIED, PROZĂ ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342561_a_343890]
-
a uscat, Un gând rebel i-a întunecat cărarea Când mama îl vedea, de-acum, îmbrățișat. O, de-ar fi știut ce fiu se-întorcea! La poartă oprise un bărbat schimbat. Nu mai era cel căruia, seara, când torcea, Îi depăna povești cu fete de-înpărat. “-De ce m-ai născut în această lume? M-ai întrebat dacă doresc? Botezat am fost, fără să știu, cu-n nume; De ce legea voastră s-o împărtășesc?” ...Și pentru toate acestea și alte multe Băiatul
INIMA MAMEI, POEYIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340588_a_341917]
-
-ncet aiurea Unde-o fi numai să plec Să tai viețile în ștrec Și ducând în cap pădurea Unde râsul n-are normă Primăriile primari Unde nu mai ești ce pari Dacă ți-ai ieșit din formă Și-am să depăn amintiri Într-un târg cu barabule Pentru aerul din bule Și din buletinele de știri Nu mai e lapte-n cirezi Și se-aprinde cât cuprinde Foamea care nu surprinde Lipsurile de monezi Referință Bibliografică: Dor de ducă / Ion Untaru
DOR DE DUCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340637_a_341966]
-
răcire al unui incubator, se oprește din alergătura prin stație și ne uităm împreună la ei: „E un fenomen fantastic. Cum ciocănesc coaja și o deschid ca pe un capac”. N‑au fost cuvinte multe, nici n‑o să‑l auzi depănând povești. Și nu fiindcă n‑ar fi un om deschis, toți din familie sunt. Dar nu are timp, e mereu pe drumuri ori în intervenții tehnice. El se ocupă în special de partea tehnică a investițiilor și, din vară, e
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
La Taifas nu se putea găsi. Căci este, cu adevărat, un loc în care poți sta relaxat, să savurezi un pahar de vin și o mâncare bună și, pur și simplu, să te bucuri de prezența prietenilor, să povestești, să depănați amintiri și să râdeți. Deși s-a deschis de curând, restaurantul a „împrumutat” deja din energia și felul de a fi al Elenei. Căci La Taifas o oglindește perfect: este colorat, prietenos, cald și, mai ales, înlesnește conversațiile. Iar acestea
locul în care mâncarea și conversația merg mână în mână [Corola-blog/BlogPost/100160_a_101452]
-
nu a abandonat nici o clipă, speranța. Am cunoscut-o pe violonista româncă la un concert al orchestrei " Phoenix Symphony". I-am propus atunci, un interviu și ne-am întâlnit apoi, la restaurantul Mimi's Cafe, din Glendale. Aici mi-a depănat istoria vieții ei. Fără a fi urmărită de obsesia bolii, a zâmbit, a râs, a vorbit într-un ton pozitiv, timp de trei ore, cât am stat cu ea la taifas. Mărturisesc că mă așteptam să aud clasica poveste de
IN MEMORIAM IOANA DUMITRIU, PHOENIX SYMPHONY ORCHESTRA II DEDICA TREI CONCERTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344237_a_345566]
-
colțul gurii te făcea fermecător. Cunoșteam acea privire și îmi inspira iubire când în brațe m-ai luat și prelung m-ai sărutat. Era cald și era vară și ieșeam în parc spre seară, ne plimbam înlănțuiți, uneori chiar fericiți. Depănam din amintiri petrecutele iubiri, și din nou în toamna vieții, trăiam anii tinereții. Pepeni roșii, dulci și reci, încercau să domolească setea ce ne chinuia, flacăra care ardea. Pe cearșafuri răcoroase ne iubeam în noapte, arzând vechile amintiri și uitând
POEZIA DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344277_a_345606]
-
el, de a se raporta la el. Nu puteau face asta în nici o altă împrejurare, aceasta era unica. Prin urmare în tot timpul agoniei lui prelungite și în zilele înmormântării prin toate mijloacele de presă sute și mii de persoane depănau amintiri reale sau închipuite, depuneau mărturii, făceau aprecieri, rosteau judecăți adevărate sau sublime, ori fanteziste. Dornic să înțeleagă și să-i ajute în căutările lor pe cât mai mulți muritori, omul nostru cu ochii pe fereastra „lumii creștine'' și urechile pe
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
mai ales la terasa unde am povestit până în noapte, am apucat să vorbesc aproape cu toți, așa, în grupuri mai mari și mai mici, uneori și individual, în funcție de subiect...al meu, al partenerului/partenerei de conversație, dar mai mult am depănat amintiri. Unii, în timp, au devenit mai deschiși, alții, mai rezervați. Unii aveau chef de povești cu mine, alții, mai mult cu colegii lor. N-am forțat nicicum nota, nici eu, nici ei. Aceasta libertate, „de a face ce vrei
GLASURI VECHI, ÎN ZILELE DE-ACUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344321_a_345650]
-
multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe cântece. Și-apoi, în tinerețea ei, la șezătorile din serile lungi de iarnă, câte întâmplări nu s-au depănat aievea sau poate numai rostite. Ne-a povestit, apoi, de cântăreți mari de-odinioară, pe care-i mai apucase în tinerețe sau poate numai în copilărie. De Teacăle, de Timotei, de Oaia. Îi zicea „Oaia” pentru că avea un păr mare
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe cântece. Și-apoi, în tinerețea ei, la șezătorile din serile lungi de iarnă, câte întâmplări nu s-au depănat aievea sau poate numai rostite. Ne-a povestit, apoi, de cântăreți mari de-odinioară, pe care-i mai apucase în tinerețe sau poate numai în copilărie. De Teacăle, de Timotei, de Oaia. Îi zicea „Oaia” pentru că avea un păr mare
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
altceva decît petrecerea Dumnealui pe aceste locuri încă de când, tânăr profesor de istorie, tărâmul acesta al Oartei de Sus l-a motivat să-și împlinească destinul. Astfel, poveștile încep să curgă lin iar însuflețirea cu care autorul continuă să le depene ajung să ne transpună într-un univers plin de frumusețe. Locuri asemenea fântinii lui Toag, podul mniresii, fântina lui Craciunas dar și Dragostea de mama luminează acest loc pentru că în povestirea Mitropolitul,Înalt Prea Sfințitul Andrei, fiu al satului, ca
POVESTI DIN TARA CODRULUI ,VOLUMUL II de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344010_a_345339]
-
menirea Răzbaterii prin vremile ostile. Sonetul VII Privește râu-n lung și ia aminte La ceea ce, prin felu-i te-nvață Să-ți fie călăuză și povață Prin curgerea-i din munte înainte. La început e-un firicel de ață Se deapănă la vale lin, cuminte, Dar apele-i tot cresc și al lor plin te Uimesc cu-nvolburarea lor în față. La fel un curs firesc este în toate, La fel și gândul rânduit ce-și face Loc printre stânci scurgându-se
A DOUA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342795_a_344124]
-
drum al vieții-i primul pas, E strigătul de dragoste dintâi, Când fericirea face un popas În sufletele noastre-ntâi și-ntâi. Și-atunci de ce ai spune ,,bun rămas’’, Când ai putea puțin să mai rămâi ? OMEGA Când toamna-și deapănă încet din zile Și soarele își pierde din culoare, Albastrul fuge-n cer și de pe mare, Iar frunza-i mai săracă-n clorofile. Și roua de pe iarbă-n zori dispare, Petalele-n grădini devin fragile, Iar nopțile mai reci, mai
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
de vorbă undeva.” Titi Drăgan, un personaj galant, rafinat și generos, omul care știe să ierte și să privească fără resentimente către semeni... o conduce (cu mașina personală) la Galați. Trec pe la mănăstirea unde au depus jurăminte, în anii adolescenței. Depănând amintiri, amintiri... Titi îi mărturisește lui Lili că “acum, pensionar, sunt student în anul 3 la teologie.” (o dorință a mamei lui, când viața încă își desfăcea firul devenirii și împlinirii). Demnă de remarcat este dezinvoltura cu care autorul reușește
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
ele stau și te ascultă, și nu te trag la socoteală, nu te trădează și nu fug atunci când ți-e lumea mai dragă, cum ele-ți dăruiesc mereu iubirea pură și întreagă! Erai ca o minune veche... povești și snoave depănând, creai o lume de miracol, fără s-o crezi chiar existând și totuși ea era acolo, cu toată bogăția-n tine, Mămuța mea cea cu povețe, învățături, povești și doine.. Era atât de fascinant cum toate pe ce-ți puneai
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
miere și veneam de pe litoral, am fost întâmpinați cu deosebită simpatie. Genny - cu farmecul ei nativ - i-a cucerit pe toți, mai ales pe doamnele mai în vârstă, care au început să-i ofere tot felul de sfaturi și să depene amintiri din tinerețea lor. Eu, care aveam destulă energie neconsumată în trupul meu tânăr, mă despărțeam uneori de grup pe la câte o curbă a drumului și încercam să tai pădurea pe scurtătură, să ajung înaintea grupului în partea cealaltă, ignorând
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
cei trei care-l priveau atât de atent, în timp ce se ridicau de pe scaune, încât îl descurajau și-l făceau să creadă că-i citesc toate gândurile ce-l măcinau, descurajându-l. Nu a mai avut timp, de moment, să-și depene amintirile. Doi agenți mascați au intrat în încăpere și l-au condus la un autoturism tras la scara sediului de Poliție, ca și când ar fi fost arestat, prinzându-l fiecare cu forță de câte un braț. Nu l-au încătușat. Toți
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
făcând posibile intervențiile pline de substanță proteică ale sale și ale celorlalți vorbitori, respectiv, gen. acad. Florian Tucă, prof univ. dr. V. Șoimaru, arhim. dr. Mihail Muscariu și ceilalți ale caror nume (cu scuze!) nu le-am reținut. Și-a depănat amintirile de război și veteranul de la Miroslovești, evocând episodul în care i-a fost străpuns pieptul de un glonț inamic. O distinsă actriță de la Ansamblul Artistic al Armatei a interpretat un grupaj de versuri patriotice, iar o formație de elevi
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
fiecărei zile, atunci când încă grijile nu te cotropesc. "Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole." Autorul evocă farmecul copilăriei și al relațiilor familiale : Depăn amintiri, înșirând pe aceste pagini clipe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei, ajunsă la răscruci de vremuri." Toată lumea copilăriei e împletită însă cu tristețea părinților care traversează perioade grele din viață : Când seara venea tata la noi, îl tot
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
de țesut, daracul[ -Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată dintr-un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel, fixați pe un suport de lemn de obicei. N.A.], vârtelnița[ -Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare. DEX], albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și multe, multe altele. Tot din acea încăpere se alimenta iarna cu paie soba oarbă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]