1,794 matches
-
te-am căutat, dar te-am găsit. Acum nu mai suntem singuri, chiar dacă se pare că am rămas singurii ... EA: Cumplit mă chinuiesc amintirile, dar ... se pare că nu mai am cale de întoarcere. EL: Nu mai plânge, pentru că am deplâns destul faptele bestiilor care au trimis omenirea în neant. EA: Care mi-au răpit cunoscuții și au profanat mormintele celor dragi. EL: Lasă, că și eu am pierdut totul. EA: Totul? Ce vorbe mari! Pământul a pierdut viața rațională. EL
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
proprii. Prezintă totul obiectiv la persoana a III-a sau se adresează direct cititorilor pentru a le stârni interesul față de autorii studiați și a-i lua părtași la ideile expuse sau se adresează direct autorilor al căror destin literar îl deplânge. Cercetătorul Livia Ciupercă este dublat în această carte de scriitorul Livia Ciupercă, ceea ce face ca în textura cărții pe lângă tonul obiectiv să apară și unul subiectiv de părere de rău, de reproș și de vinovăție, determinate de lipsa de receptare
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
fusese acasă nici luna trecută, trebuind să-i poarte banii încolo și-ncoace... Mira mulțumi, se scuză scurt, o salută și plecă zorită. Nu voia să se lase așteptată de Mira-Mică, altfel ar fi sancționat, puțin ironic, lamentabila jelanie; poștărița deplângea, de fapt, pierderea bacșișului... De data asta, luă tramvaiul pentru cele trei stații pe care le avea de parcurs. Era aglomerat, lume amestecată, majoritari erau tinerii, mai toți, elevi de liceu. Le ghiceai apartenența socială după câte o aluzie spusă
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
deopotrivă. Plutesc într-o derivă relativă A lumilor văzute, nevăzute Și totuși sunt captivă deopotrivă, Minute de minute, toate mute. A lumilor văzute, nevăzute Simbrii plătite-n sânge vor restrânge, Minute de minute, toate mute Și ochiul care plânge și deplânge. Simbrii plătite-n sânge vor restrânge Mulțimea diletanta și actantă Și ochiul care plânge și deplânge Își va iubi o-amantă combatanta. Mulțimea diletanta și actantă, Părtașa, sinucisă și închisă, Își va iubi o-amantă combatanta, Străină de pastișa că
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
de minute, toate mute. A lumilor văzute, nevăzute Simbrii plătite-n sânge vor restrânge, Minute de minute, toate mute Și ochiul care plânge și deplânge. Simbrii plătite-n sânge vor restrânge Mulțimea diletanta și actantă Și ochiul care plânge și deplânge Își va iubi o-amantă combatanta. Mulțimea diletanta și actantă, Părtașa, sinucisă și închisă, Își va iubi o-amantă combatanta, Străină de pastișa că premisa. Părtașa, sinucisă și închisă, Înfrântă-n comentariu de contrariu, Străină de pastișa că premisa, Sper
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
Nichita Stănescu... care considera ochiul ca pe o pecete a sufletului, ochiul fiind obsesiv prezent ca starea de grație a percepției vieții! Dar, cu toate că scriitorul își asumă trăirea sufletească în versuri pline de grație, cu sensibilitate, el nu și-o deplînge, ci o metamorfozează în iubirea aia absolută, de care sîntem cu toții însetați. Poetul este un visător absolut: „Iubește-mă laconic în cuvinte” (Iubire indecisă) Nu este ăsta adevărul vieții? Tăcerile ne adîncesc în pierderea de sine, avem nevoie de mîngîieri
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
putut fi confundat cu un pelerin. Nu. Tragodas nu era un pelerin, căci oriunde ajungea, avea o veșnică indolență, trândăvea și numai doar la ananghie cerșea. Dacă ceva nu-i convenea, se tânguia în versuri pe care singur le inventa, deplângându-și soarta și cerând îndurare. Uneori îl pândea cu adevărat pornirea ispititoare să adopte felul de trai întocmai cu cel al vreunei dobitoace. Avea însă experiența să-și înfrâneze din răsputeri aceste porniri, scuturând din cap ca un cal nărăvaș
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
în tot calvarul V-au mințit și v-au furat Măsluind soarta și zarul De neam prost și blestemat. Plângeți bieți români cum plângeți Și de lacrimi v-ați uscat, Ura și revolta-nfrângeți, Mușcați pumnul mult mușcat, Resemnați-vă, deplângeți Sângele în van vărsat. Plângeți bieți români cu jale, Cu lacrimi de kilowat, Cu cenușa din furnale, Cu codrul ucis, tăiat, Cu strigoii-n case goale, Cu pământu-nstrăinat. Plângeți bieți români românii Care plâng rămași în sat, Care plâng în
PLÂNGEŢI BIEŢI ROMÂNI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364155_a_365484]
-
Acasa > Stihuri > Momente > EUFORII DE TOAMNĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În deplinul onestității spiritele urcă liber omul, noi îi deplângem căderile. Îndepărtările de sine se adâncesc, golul se umple cu așteptare, se naște o noapte a minții în care nimeni nu poate pătrunde, frigul capătă măreție. Tainele se tot înmulțesc, tristețile se odihnesc pe căi lăturalnice, viile surprinse de ploi
EUFORII DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363094_a_364423]
-
se confundă programat / Cu cel al morții ce veghează / Să facă ultimul păcat. // Voința lumii se încalcă / Prin planul unui nou război / Și minți bolnave iar încarcă / O hiroșimă pentru noi” (O Hiroșimă pentru noi). Continuând în același ton, poeta deplânge starea națiunii române, în care valorile pier în paragină, și răsar nonvalorile ca din apă. Apelul autoarei este motivațional: „Se surpă Ateneul Păcii, / Se prăbușesc valori, în zare, / Și nu se știe costul bărcii / Și dacă Noe mai apare. // Să
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
la cale de amândoi?!?... Cand?... Păi la meditația din pustia unde au postit împreună în vreme ce gazetari veroși le inventau note de plată exorbitante! Nu mai spun nimic despre asemenea „oameni politici” dedați exact la dedesubturile care au indignat electoratul. Îi deplâng, însă, pe acei gazetari care, în loc să-și pună mintea la contribuție pentru a deduce tocmai niște manevre dușmănoase despre care vorbeam în titlu, agită documente neconcludente și, în ultimă instanță, de intimitate personală, în vreme ce ștrengarii au folosit escapada din Dubai
ACEŞTI POLITICIENI CU MANEVRELE LOR DUŞMĂNOASE... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367776_a_369105]
-
petrecut, și-am râs, și-am plâns împreună - cu confrații noștri care publică în frumoasă limbă română publicații din Chișinău și Cernăuți. Am schimbat idei cu veselie, în virtutea convingerilor noastre că omul vesel este și fecund și creator; și am deplâns starea de agresiune asupra culturii noastre care produce o situație paradoxală. Deoarece, cu toate că este vorba de o cultură unică și unitară, agresiunea împotriva ei se manifestă din ... Citește mai mult „Pe ei, măcar, îi agresează presiunile imperiale și ale slugoilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
petrecut, și-am râs, și-am plâns împreună - cu confrații noștri care publică în frumoasă limbă română publicații din Chișinău și Cernăuți.Am schimbat idei cu veselie, în virtutea convingerilor noastre că omul vesel este și fecund și creator; și am deplâns starea de agresiune asupra culturii noastre care produce o situație paradoxală. Deoarece, cu toate că este vorba de o cultură unică și unitară, agresiunea împotriva ei se manifestă din ... XXVI. CORNELIU LEU - BLÂNDEȚEA PAPEI, de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 780
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
sub stele de otele Și drum ce șerpuiește spre pinul roditor. La câte două ceasuri, un orologiu sună De miezul noii zile - cortegiu funerar - Si gurile din iad, flamande, se răzbuna Pe viii ce lipsesc din zidul mortuar. Întreaga omenire deplânge neagră frunte A fiecărui zeu din jilțul de cărbuni, În fiecare om sădește câte-un munte, Pe care urcă hoarda proscrișilor nebuni. Optzeci și patru cruci stau țepene, piroane În muchii de pământ, dospit din cărămizi, Optzeci și patru voci
ROŞU DE NICE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367501_a_368830]
-
În același an, la 18 septembrie, Vasile Cârlova a murit la Craiova în urma unei boli infecțioase. A fost îngropat în curtea bisericii Madona Dudu, iar, în numărul din 11 octombrie al Curierului ... , Heliade îi publică un necrolog în care-i deplânge dispariția: cu mare pagubă a patrii și a literaturi(i) rumânești. Sfârșitul lui Cârlova comportă mai multe variante, între care una, consemnată de Nicolae Țincu, creionează o intrigă romantică: Iubita lui Cârlova se mărită cu-n altul. Aflând de aceasta
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
unde te-au purtat pașii sorții nu i-ai părăsit „neam” de și azi consideră absența ta temporară, că ai plecat puțin afară să iei aer, poate să mai fumezi o țigară și ai cam lungit-o.. Unora le-ai deplâns tu însuți plecarea pretimpurie, neașteptată, alții ți-au urmat pașii fără șovăială, cum le-a fost „programată” de Dumnezeu despărțirea... Pentru a nu mai vorbi de verișorul tău Gheorghiță Vlaicu, o somitate în materie de „hidro și termocentrale”, instalate peste
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
iei ca aliat, Iubirea Revenind la primul articol, „Lupta cu somnul”, merită amintite următoarele cuvinte: „Dormim, în timp ce umbra crucii se lungește pe pământ, odată cu asfințitul acestui secol. Dormim. Cine și cum o să ne trezească, oare?” În acest fel, Petru Lascău deplânge starea de toropeală care domnește în biserici, un somn paralizant, în ciuda binecuvântărilor și a luminii revărsate de la Dumnezeu prin Sfânta Scriptură și darurile spirituale. Este inexplicabil faptul că în pofida binecuvântrilor prezente și a confortului de care beneficiem în raport cu alte timpuri
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
de contact între latinitate și Orient, făcând posibilă medierea aceasta dintre cele două emisfere, orientală și occidentală, ale umanității. Astfel că Ortodoxia românească are o poziție unică, pe care poate să o exploateze și să o arate. Nu trebuie să deplângem acest lucru, ci, mai degrabă, ar trebui să ne felicităm pentru că românii au avut capacitatea aceasta de a primi semnale diferite. Am fost la fel de deschiși față de tradiția răsăriteană, dar în același timp deschiși și față de cultura occidentală, față de valori, rațiune
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
sunt mereu în cautarea identității? Aș putea crede, alături de minulescologii romanțați, sentimentaliști și lacrimogenoși, că toate aceste suprarealisto-crudissime-romane sunt comandate de către psihologii mereu în căutare de pacienți ce au nevoie de lungi ședințe de decețoșare a creierelor. Și uite așa, deplângând soarta iubirii roz și pufoase picată în mâinile nespălate ale satirilor din toate veacurile, am ajuns mai aproape de zilele noastre, în secolul douăzeci, când au venit pe lume Paul Louis Lampert, Ion Lazu și Stelian Țurlea. Vor fi venit și
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul cu alte viziuni asupra lumii, și deplânge precaritatea ei de azi, produsă de o istorie inumană” - conform afirmațiilor Profesorului Gheorghe Ceaușu din postfața cărții. Incoruptibil și răsunător, glasul lui se aude din ce în ce mai mult și mai tare, iar simpatia și prețuirea publică pentru el cresc, așa încât se prezintă
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
aflate de 20 de ani în cârdășie cu UDMR, sunt nepăsătoare față de drama românilor din această zonă a Transilvaniei. Jurnalistul bistrițean atrage atenția asupra pericolului agresiunii minorității naționale devenită majoritară la nivel local, asupra majorității transformată în minoritate locală. Autorul deplânge în demersul său jurnalistic-istoriografic, diferența între minoritatea maghiară din România și minoritatea românească din Harghita și Covasna. Deși în România maghiarii sunt minoritari aceștia sunt bine protejați de autoritățile românești cu tot felul de legi și proiecte speciale, maghiarii având
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
etc. Ultimul capitol al cărții „Povești care dor” conchide drama românilor din secuime, bazându-se pe mărturiile realizatorului TV Răzvan Butnaru din care reiese că românii din această zonă și-au pierdut limba maternă și identitatea. În finalul volumului autorul deplânge, la fel ca altădată Octavian Goga, cu tristețe în suflet, starea neamului românesc din acest colț al Transilvaniei: „Asistăm neputincioși la dezrădăcinarea noastră în propria țară. O poveste halucinantă, la care asistăm fără a spune nimic. Pentru că autoritățile tac, iar
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
leit, în toate. Abia acum înțeleg de ce te-ai purtat așa cu mine. - Bănuiam că o să se întâmple odată și odată. Te simți lezată? - Nicidecum. Nici nu poți măcar bănui ce fericire mi-a oferit tatăl meu fizic. Bietul Ionel. Deplâng munca lui în noaptea nunții. Nu va fi ușor să deschidem calea pruncilor pe care-i va aduce barza. După trei săptămâni mare nuntă mare la care a participat tot satul. Iar noaptea nunții a fost cum a visat-o
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
profesorilor săi, frecventării saloanelor și satisfacțiile vieții romane, se regăsesc în „Metamorfoze”. Expresia e căutată, pitorescul și plastica sunt foarte apăsate, adesea gradate în chip fericit, mergând până la un realism brutal”( J. Bayet). „Tristele” sunt elegii în care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe vechii sciți. De aceea eu
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
singur: uneori încurajează smerenia, alteori laudă îndrăzneala, respinge păcatul trupesc și totodată ia apărarea femeilor de moravuri ușoare, ne vorbește de uși care se deschid dacă bați în ele și apoi avertizează asupra ușilor care rămân închise, oricât ai bate, deplânge dezbinarea dintre oameni și apoi tot el mărturisește că a venit să aducă dezbinarea. Iată de ce prelucrarea politică a vorbelor sale este ilicită. Tocmai de aceea Andrei Pleșu nu rabdă lectura lor ideologică (după tiparul feminismului și al corectitudinii politice
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]