3,978 matches
-
vulcanice, piatră ponce și alte derivate vulcanice de diferite compoziții, morfologic sunt caracterizate printr-un orizont vitric și andic (se dezvoltă înseosebi pe roci vulcanice); ... – clasa hidrisoluri (HID) - soluri gleiosol (zone de câmpie joase slab drenate, lunci, terase inferioare și depresiuni și pe de altă parte pe suprafețe plane mai înalte acoperite cu depozite argiloase din cuprinsul zonelor umede); ... – clasa salsodisoluri (SAL) și clasa vertisolurilor (VER) nu prezintă o răspândire semnificativă, fiind prezente doar izolat. ... Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
intră în grupa râurilor nordice, drenând versanții vestici ai grupului vulcanic Oaș - Gutâi. Izvorăște de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 % în fundul depresiunii și sub 1 % în sectorul de câmpie. În prima zonă de convergență aflată la nord de Remetea Oașului, Turul primește din dreapta pe cel mai mare afluent al său Lechincioara (S = 286 kmp; L = 29 km), cu afluneții săi Valea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 kmp; L=35 km) care străbate regiunea sud-vestica a Depersiunii Oașului curgând paralel cu Turul, dupa ce a cules o serie de afluenți din stânga de pe rama sudică a depresiunii, dinspre Masivul Gutâiului. Râul Someș (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 15.740 kmp, panta generală de 3 %, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someșul prin unirea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Tănase C., Ciurescu Ș., 1997, "Rezervația Naturală Cheile Nărujei - Lacul Negru". Buletin Grădina Botanică Iași, Tom 6(1): 235 - 250; ... 36. Schneider-Binder E., 1975, Pajiștile xeroterme din Ord. Festucetalia Valesiacae, Br. - Bl. et Tx. 1943 în zona colinelor marginale ale Depresiunii Sibiului. Muzeul Brukenthal - Studii și Comunicări , Șt. Nat., 19; ... 37. Schneider-Binder E., 1971, Pajiștile xeromezofile din depresiunea Sibiului și colinele ei marginale (Meso-xeric grasslands of the Sibiu valley, including hillocks and margins) - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 16: 135-172
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
1): 235 - 250; ... 36. Schneider-Binder E., 1975, Pajiștile xeroterme din Ord. Festucetalia Valesiacae, Br. - Bl. et Tx. 1943 în zona colinelor marginale ale Depresiunii Sibiului. Muzeul Brukenthal - Studii și Comunicări , Șt. Nat., 19; ... 37. Schneider-Binder E., 1971, Pajiștile xeromezofile din depresiunea Sibiului și colinele ei marginale (Meso-xeric grasslands of the Sibiu valley, including hillocks and margins) - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 16: 135-172. Sibiu; ... 38. Schneider-Binder E., 1972, Gebusche und Hecken (Prunion fruticosae) Tx. 1952 und Prunion spinosae Soo (1930
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
39. Schneider-Binder E., 1973, Pădurile din Depresiunea Sibiului și dealurile marginale - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 18: 71-103. Sibiu. ... 40. Schneider-Binder E., 1975, Pajiștile xeroterme din ord. Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et Tx. 1943 în zona colinelor marginale ale Depresiunii Sibiului (Xeric grasslands of the order Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et Tx. 1943 in hill margins and valleys of Sibiului) [in Romanian, with German summary]. - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 19: 95-120. Sibiu. ... 41. Schneider-Binder E., 1977, Uber die
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
hotărât să scoți în lumină talentul! Ce fericită trebuie să fii știind că poți produce emoții în sufletele oamenilor! Nu m-am gândit vreodată că s-ar putea să existe o punte-imaginară, normal-între orașul în devenire de pe malurile Miletinului-Flămînzi și Depresiunea Făgărașului! Ce mai încoace și-n acolo? Am motive să fiu fudul, dom'le! Motivul ești tu! Citind poezia „Focul” mi-am surprins în colțul ochiului drept (stângul e în grevă!) o lacrimă! Prin „Desculță-n rouă” am dat înapoi
ELENA SPIRIDON de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340310_a_341639]
-
univers de nepătruns și de nesondat de către cei asemeni lor ... Șoareci și Oameni este prin excelență un roman de tip realist, o frescă de o fidelitate aproape fotografică a realității majorității populației americane sărace din mediul rural, în perioada marii depresiuni economice din anii ‘30, când cei mai mulți dintre cei care nu reușiseră să agonisească suficient pentru a-și duce traiul într-o gospodărie proprie, lucrau ca muncitori sezonieri pe la marile ferme din regiune. El nu este un roman al unei evoluții
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul de Iași. Eram bucuros că venise primăvară și pomii înfloriți răspândeau peste oraș miresme îmbătătoare. Căruțele încărcate cu saci plini de cereale se îndreptau spre târgul de la poalele dealului și depresiunii Cozancea. Pe strada principală, îmbrăcat într-un costum negru și pălărie de fetru, m-am întâlnit cu Pincio Păun, prieten vechi, strecurat de mult în amintiri. După salutările și îmbrățișările călduroase, mi-a pus inevitabilă întrebare: - Ce mai este pe la
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340765_a_342094]
-
data de 17 septembrie 1998, la Cluj Napoca”, după cum mărturisește Diana într-o scurtă prezentare, într-o familie de ardeleni originari din zona Huedinului. Își petrece copilăria în satul bunicilor, localitatea Călățele, județul Cluj, acolo unde Apusenii își pleacă frunțile spre Depresiunea Huedinului, într-o dulce îmbrățișare cu dealurile ce mărginesc poalele Vlădesei, masivul care străjuiește cu Pietrele lui Albe și Cetățile Ponorului poarta de intrare spre inegalabila Țară a Moților. Pătrunde în tainele cunoașterii pășind pragul școlii la Timișoara, unde azi
FLORILEGIU HIBERNAL (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342309_a_343638]
-
Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul de Iași. Eram bucuros că venise primăvară și pomii înfloriți răspândeau peste oraș miresme îmbătătoare. Căruțele încărcate cu saci plini de cereale se îndreptau spre târgul de la poalele dealului și depresiunii Cozancea. Pe strada principală, îmbrăcat într-un costum negru și pălărie de fetru, m-am întâlnit cu Pincio Păun, prieten vechi, strecurat de mult în amintiri. După salutările și îmbrățișările călduroase, mi-a pus inevitabilă întrebare: - Ce mai este pe la
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342428_a_343757]
-
calde luni între 18°C și 22°C, cu ierni reci și cel mult patru luni pe an cu temperaturi medii peste 10°C. 4.2.4.1. Regimul termic Oscilațiile termice lunare și anuale sunt pronunțate, mai ales între punctele cele mai joase a reliefului (depresiunile de-a lungul râului Mureș) și cele mai înalte (pe culmile dealurilor). Valoarea medie gredientului termic pe verticală este de 0,5 - 0,6°C/100 m. Temperatura medie anuală este de 8,2°C. Temperaturile medii lunare cele mai ridicate corespund lunilor iulie-august, fiind de
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
au înregistrat în lunile ianuarie și februarie, valorile medii a acestor luni oscilând între -1,7°C și 4,6°. Amplitudinea termică medie anuală este situată în jur de 22-24°C. Numărul zilelor cu temperaturi medii mai mari de 10°C este de 170-190. În depresiunea Mureșului iarna predomină zilele cu ceață și cer acoperit (cca 175 zile/an), cu temperaturi foarte scăzute și vânt slab sau calm atmosferic, Primele înghețuri apar în jurul datei de 5 octombrie, iar ultimele înghețuri în jurul datei de 25-27 aprilie
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
Durata medie a intervalului de îngheț (temperatura medie sub 0°C) este de cca 75 de zile. Sezonul de vegetație durează cca 172 de zile. ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric Nebulozitatea medie anuală se caracterizează prin valori foarte ridicate (6,0-6,5), mai mici în depresiuni și mai mari pe culmi. Zilele cu cer acoperit au o frecvență de 120-130 zile. Cerul este frecvent noros din mai până în august, când pot să se întâlnească 8-12 zile cu nori pe lună. Numărul zilelor senine este de
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
Stejareto-șleau de deal de productivitate mijlocie (m) 8ST,GO 2DT/80ST,GO 20DT 621.5 - Sleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate mijlocie (m) 8ST,GO 2DT/80ST,GO 20DT 7.4.3.0 - Deluros de cvercete cu stejar Pm-s, brun edafic mare. Versanți inferiori, locuri așezate, platforme joase depresiuni ușoare, văi fără curs permanent de apă terase joase neinundabile. Soluri bruneeubazice lutoase și luto-argiloase, moderat și intens humifere. Troficitate ridicată (soluri eutrofice). Asigurare bună cu azot accesibil, baza de schimb. Aciditate activă -moderată (PH = 5.8-6.8). Apa accesibilă permanent asigurată
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
în spațiile publice existente vor fi delimitate cu ecrane de minimum 50 cm sub plafon realizate din materiale clasa de reacție la foc A1 sau A2- s1,d0 cu rezistența minimă la foc de 15 minute (EI 15-C) și asigurate în depresiune față de restul spațiului în care sunt amplasate. La bucătăriile situate în clădirile existente înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, hotele se prevăd cu instalații speciale de stingere. ... A.10.3.6.7. Instalațiile de ventilare mecanică și de condiționare, trebuie proiectate și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
A.10.9.2. În principiu, desfumarea se asigură prin tiraj natural, organizat sau ventilare mecanică, realizând circulația aerului în spațiul considerat și evacuarea fumului în raport cu aerul introdus, sau prin diferențe de presiune între spațiul protejat și cel incendiat pus în depresiune, ori printr-o combinație a celor două metode. ... A.10.9.3. Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare), trebuie să îndeplinească următoarele condiții tehnice generale: – secțiunea să fie cel puțin egală cu suprafața liberă a gurilor de evacuare ale
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
și având structură încrucișată. Depozitele tortoniene s-au depus în urma unei puternice transgresiuni și care acoperă depozitele cretacico-paleogene din regiunea Albești. În bază apar conglomerate poligene cu elemente remaniate din cristalinul de Făgăraș și din sedimentarul de pe marginea depresiunii subcarpatice. Cuaternarul, este reprezentat prin pietrișuri galbui-roșcate foarte puțin cimentate, cu slabe intercalații lenticulare de argile gălbui și nisipuri care se întind între Nămăiești și Brătia, reprezentând terasa superioară a Râului Brătia. Influența geologiei asupra speciilor Datorită faptului că unele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
până la confluența cu râul Târgului, unde atinge dezvoltarea maximă. Râul Brătia se varsă în râul Târgului în apropiere de localitatea Țițești. Până la vărsare, traversează următoarele unități de relief: munții Iezer-Păpușa, Subcarpații Getici, mai precis formează limita vestică a depresiunii Câmpulung, în acest sector cuprinde și Muntele Plăticăi și Slănicului iar la sud de Vlădești începe să traverseze Piemontul Getic cunoscut și ca Podișul Getic cu subgrupa acestuia Gruiurile Argeșului. Râurile Slănic, Râușor și Năvrap străbat subunitatea numită Munceii Plăticăi
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Plăticăi. În amonte de primirea primului său afluent mai important, Brătioara (cu suprafața a bazinului hidrografic de 33 kmp și lungimea de 12 km), la Cândești, părăsește regiunea montană constituită din șisturi cristaline și pătrunde în zona depozitelor neogene, în depresiune, unde primește din dreapta pârâurile Navrapul (își are obârșia în zona dealurilor înalte, între Persunaru, Ulmu, Piscul Popii, Piscul Lung) și Râușorul (care curge din Munții Setu, Năpărțeanu, Jupâneasa, de la altitudini de 1700 m), iar mai în aval, Slănicul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
globală înregistrează valori mai mici decât în alte zone subcarpatice (114,15 kcal/cmp; dezvoltarea reliefului în altitudine - reflectată în variația pe verticală a valorilor parametrilor climatici și în manifestarea diferitelor fenomene meteorologice; structura orografică - caracterizată prin alternanțe de bazinete depresionare și depresiuni întinse cu șiruri de dealuri cu înălțimi mari, care determină variația caracteristicilor locale ale vremii și apariția topoclimatelor specifice, de culme și de depresiune; desfășurarea culmilor - prezintă versanți cu orientări diferite, ceea ce face ca valorile energiei solare să fie
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
climatici și în manifestarea diferitelor fenomene meteorologice; structura orografică - caracterizată prin alternanțe de bazinete depresionare și depresiuni întinse cu șiruri de dealuri cu înălțimi mari, care determină variația caracteristicilor locale ale vremii și apariția topoclimatelor specifice, de culme și de depresiune; desfășurarea culmilor - prezintă versanți cu orientări diferite, ceea ce face ca valorile energiei solare să fie diferite, aceasta punându-și amprenta asupra manifestării fenomenelor meteorologice, în regimul de îngheț-dezgheț și al umidității și uscării solului, în durata menținerii stratului de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
uscării solului, în durata menținerii stratului de zăpadă; contactul cu muntele - influențează caracteristicile locale ale vremii datorită faptului că munții se termină brusc, prin versanți cu pantă mare. Masele de aer care reușesc să traverseze masa montană coboară brusc în depresiunile de contact generând astfel efectele foehnale. Temperatura aerului Temperatura aerului reprezintă elementul meteorologic cel mai important pentru orice areal. Aerul se încălzește prin intermediul radiației solare și, în special, de la suprafața terestră, suprafața adiacentă fiind cea care influențează direct
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
în cadrul grupei montane Făgăraș, fapt ce încadrează teritoriul studiat în sectorul de climă continentală. Temperaturile medii anuale sub 0° C sunt frecvente în etajul alpin și subalpin, pe vârfurile cele mai înalte ale Masivului Iezer-Păpușa. În zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, temperatura medie anuală este de 8,2° C, iar în zonele mai înalte înregistrează temperaturi mai scăzute. În unii ani temperatura medie anuală scade sub 8° C, datorită deplasării maselor de aer de pe rama muntoasă. În funcție de anotimp
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
latitudinea orașului Câmpulung și a comunei Bughea de Jos. În unii ani, temperatura medie anuală scade sub 8° C, datorită deplasării maselor de aer de pe rama montană. Izoterma de -3° C pătrunde pe cursul râurilor principale, confirmând că aliniamentul depresiunilor subcarpatice se prezintă ca un sector cu temperaturi blânde. Izoterma de -4° C delimitează climatul de dealuri subcarpatice de climatul de munte. Uneori se întâlnesc și inversiuni de temperatură în unele sectoare de vale (Bughea, Bratia, Argeșel), înconjurate de dealuri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]