1,029 matches
-
la consultație (Schwartsberg, 1980; Marcelli, 1987) dau cifre între 27 și 42%, dar cel mai adesea fără diferență semnificativă față de frecvența separării parentale la ansamblul populației consultante. Bouvard (1987), studiind adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții spitalizați fără simptome de depresie. Bévérina, Basquin și Quemada (1993
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Bouvard (1987), studiind adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții spitalizați fără simptome de depresie. Bévérina, Basquin și Quemada (1993) au constatat existența unui nivel semnificativ ridicat de tulburări așa numite reacționale sau nevrotice doar la fetele cu părinți separați sau divorțați dar nu și la băieți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SĂNĂTATEA PĂRINȚILOR PERCEPUTĂ DE ADOLESCENT Relațiile dintre depresie la adolescență și patologie parentală pot fi analizate într-o manieră descendentă sau ascendentă. Kaschani și colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent este cu atât mai mare cu cât părinții prezintă o tulburare anxioasă adăugată stării depresive: dacă unul dintre părinți prezintă un episod depresiv major, avem un procent de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de 13%; această frecvență este de 22% dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În anchetele ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții cu adolescenți deprimați. După Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În anchetele ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții cu adolescenți deprimați. După Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație, am
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație, am găsit 25% mame anxio-depresive, procent mai ridicat (36%) în caz de episod depresiv major, și procente mai mari atunci când este vorba de fete: 50% dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă (21
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație, am găsit 25% mame anxio-depresive, procent mai ridicat (36%) în caz de episod depresiv major, și procente mai mari atunci când este vorba de fete: 50% dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă (21% dintre băieții deprimați au o mamă anxio-depresivă, semnificație: p < 0,05). Pe ansamblul adolescenților deprimați, tatăl prezintă mai rar decât mama (11,5% contra 25%) probleme anxio-depresive. Totuși, în episodul depresiv major (Tabelul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apelat la consultație, am găsit 25% mame anxio-depresive, procent mai ridicat (36%) în caz de episod depresiv major, și procente mai mari atunci când este vorba de fete: 50% dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă (21% dintre băieții deprimați au o mamă anxio-depresivă, semnificație: p < 0,05). Pe ansamblul adolescenților deprimați, tatăl prezintă mai rar decât mama (11,5% contra 25%) probleme anxio-depresive. Totuși, în episodul depresiv major (Tabelul 4-I), 33% dintre băieți aveau un tată anxio-depresiv (contra
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în caz de episod depresiv major, și procente mai mari atunci când este vorba de fete: 50% dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă (21% dintre băieții deprimați au o mamă anxio-depresivă, semnificație: p < 0,05). Pe ansamblul adolescenților deprimați, tatăl prezintă mai rar decât mama (11,5% contra 25%) probleme anxio-depresive. Totuși, în episodul depresiv major (Tabelul 4-I), 33% dintre băieți aveau un tată anxio-depresiv (contra 27% la fete) în timp ce mama este mai rar anxio-depresivă (21% contra 50
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prima consultație care răspund criteriilor de recunoaștere a episodului depresiv grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au mai des părinți cu probleme de sănătate decât adolescenții non-deprimați (Tabelul 4-II). TABEL 4-II Populația de adolescenți „la prima consultație”. Probleme de sănătate ale părinților Probleme de sănătate ale tatălui ale mamei Non-deprimați 14% 13% Prost dispuși 23% 27
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată și ei un nivel ridicat al depresiei și al alcoolismului în familiile cu copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv. Comparația dintre familiile cu copii și adolescenți deprimați și familiile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv. Comparația dintre familiile cu copii și adolescenți deprimați și familiile cu adulți deprimați (Neuman și colab., 1997) arată că frecvența apariției tulburărilor de dispoziție în primul grup este de două până la trei ori mai mare decât în al doilea. Ținând cont de acest rezultat, autorii trag concluzia că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv. Comparația dintre familiile cu copii și adolescenți deprimați și familiile cu adulți deprimați (Neuman și colab., 1997) arată că frecvența apariției tulburărilor de dispoziție în primul grup este de două până la trei ori mai mare decât în al doilea. Ținând cont de acest rezultat, autorii trag concluzia că există, fără îndoială, mai mulți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un factor de risc specific pentru depresie la copii și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și altor diagnostice psihiatrice non-timice. Studiul lor pune în evidență faptul că antecedentele familiale de depresie sunt mai frecvente la tinerii deprimați decât la tinerii care au apelat la consultația psihiatrică pentru un alt motiv. Ei constată, de asemenea, că, așa cum au observat la adult, depresia în familie este mai frecventă la rudele de primul grad decât la rudele de gradul doi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
motiv. Ei constată, de asemenea, că, așa cum au observat la adult, depresia în familie este mai frecventă la rudele de primul grad decât la rudele de gradul doi, și că este mai frecventă la femei decât la bărbați. Mamele tinerilor deprimați erau ele însele mai tinere atunci când au avut primul lor episod depresiv decât mamele subiecților din grupul de control. Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți, sentimentul că sunt nemulțumiți de viața familială. În grupul adolescenților deprimați, adolescenții cu tendința spre sinucidere sau care au avut o tentativă de suicid se remarcă prin frecvența mare a violențelor suportate în copilărie și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți, sentimentul că sunt nemulțumiți de viața familială. În grupul adolescenților deprimați, adolescenții cu tendința spre sinucidere sau care au avut o tentativă de suicid se remarcă prin frecvența mare a violențelor suportate în copilărie și printr-un climat violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această tensiune relațională crește semnificativ odată cu instalarea unei tulburări depresive, ea este cu atât mai importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului deprimat a fost observată clinic și de alți autori (Joffe și Sandler, 1967). Bailly și colab. (1990), într-un studiu asupra a 744 de adolescenți școlarizați, au notat că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului deprimat a fost observată clinic și de alți autori (Joffe și Sandler, 1967). Bailly și colab. (1990), într-un studiu asupra a 744 de adolescenți școlarizați, au notat că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții ca „mai degrabă proaste sau chiar proaste” contra unui procent de 9,6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru identificarea unei tulburări depresive atunci când aceasta devine intensă și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
școală, pre-profesie, relații sentimentale, petrecerea timpului liber etc.). Unele ingerințe ale părinților împiedică acest efort necesar de separare, dirijând adolescentul fie spre trecerea la act, fie spre un comportament regresiv, sau chiar spre situația riscantă de „identificare isterică” cu părintele deprimat (vezi cazul Clémentine). Contrar situației descrise mai sus, un cadru familial, călduros, comprehensiv și empatic poate permite adolescentului o mai bună conștientizare a problematicii sale anxio-depresive și poate juca un rol protector față de o decepție sentimentală, un eșec școlar sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul însuși. Problemele de dezvoltare conduc mai ușor la depresii narcisiace, lucru pe care l-am spus deja. Observăm aceste probleme în mod frecvent atunci când mediul familial apare ca fiind deficitar sau vulnerabil, atunci când, de exemplu, un părinte este grav deprimat, are impulsuri suicidare sau chiar a efectuat tentative de suicid. Atunci când un părinte s-a sinucis, există un factor traumatic real pentru adolescent cu repercusiuni majore în procesul transformărilor din adolescență: înțelegem ușor că, pentru adolescent, problema banală în legătură cu sensul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescent: se poate stabili atunci o legătură depresogenă. În cazul depresiei cu aspect nevrotic, poziția parentală este în general mai modulată. Ținând cont de experiența noastră în consiliere familială, vom prezenta câteva informații clinice evocând trei tipuri de interacțiune părinți-adolescent deprimat întâlnite adesea: - ignorarea depresiei adolescentului; - identificarea depresivă între adolescent și unul dintre părinții depresivi; - amenințarea unei legături prea recompensative. IGNORAREA DEPRESIEI ADOLESCENTULUI Prima noastră remarcă privește dificultatea părinților de a recunoaște depresia adolescentului lor. Nu este rară situația în care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinții „folosesc” copilul într-o manieră proiectivă, ești mai ușor confruntat cu o patologie cu aspect de depresie narcisiacă; în schimb, în cazul de care ne ocupăm acum, stabilirea unei legături intense încărcate de anxietate caracterizează adesea trecutul acestor adolescenți deprimați sau anxio-depresivi. CHARLES - TERAPEUTUL DEPRESIEI MATERNE Charles, 17 ani, prezintă de aproximativ doi ani o stare depresivă cu aspect distimic cu eșec școlar (două repetări succesive ale anului școlar), deși este interesat de școală și dorește să devină profesor ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce simptoamele depresive asociate unui stres slab sunt introversia socială și lipsa stimei de sine”. Williamson și colab. (1995) au o părere puțin diferită asupra acestei probleme. Pentru ei, adolescenții deprimați n-au trăit mai multe evenimente negative decât ceilalți, dar cele pe care le-au trăit sunt mai des legate de propriul lor comportament (ceea ce autorii numesc „auto-induse”, ca de exemplu o ruptură sentimentală) decât la adolescenții non-deprimați. Aceste evenimente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ceilalți, dar cele pe care le-au trăit sunt mai des legate de propriul lor comportament (ceea ce autorii numesc „auto-induse”, ca de exemplu o ruptură sentimentală) decât la adolescenții non-deprimați. Aceste evenimente de viață apar, poate, deoarece adolescentul este deja deprimat, și ar putea fi deci mai degrabă o consecință a depresiei lor decât o cauză. Autorii constată, pe de altă parte, că printre adolescenții deprimați, cei ale căror evenimente de viață sunt „auto-induse” au scoruri ale depresiei, ale gândirii negative
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]