641 matches
-
debutului, personalitatea literară crește asemeni copiilor la orfelinat, unde îngrijirea chiar fără cusur nu poate suplini căldura și dragostea maternă. Talentul e însoțit de cinism, moravurile se înăspresc, virtuțile au revers, poezia și farmecul tuturor începuturilor vor fi luate în derâdere. După Eugen Lovinescu, nimeni n-a iubit mai mult la noi profesiunea de scriitor și nimeni n-a luptat mai mult să-i păstreze întreaga noblețe ca Miron Paraschivescu. Avea pentru asta tot ceea ce trebuia, entuziasm și capacitatea de a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
gând sau o tărie ca să-i facă despărțirea ușoară. Cum puteam să-i spun?! Marile secrete nu se dezvăluiesc nimănui... Ne purtăm chiar cu cei mai apropiați, ca și când nu le-am avea, chiar cu riscul de a fi luați în derâdere, batjocoriți sau umiliți... ― Mă rog, zise el atunci în fața tăcerii mele: Eu sper (și ți-o spun asta ca să mă ții minte), că m-ai înțeles!... Că dacă nu m-ai înțeles, exclamă el cu totul detașat de astă dată
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o sută de ani le va folosi la ceva faptul că pe-aici, prin Ierusalim, s-a Învârtit cândva un pisălog leneș care deranja pe toată lumea cu corectări lingvistice meschine? Care se culca cu femei măritate? Care Îi lua În derâdere și Îi insulta pe miniștri? Care polemiza cu gândaci și șopârle? Când până și un om rău ca Gad Eitan vindeca bolnave și deschidea pântecele femeilor sterile? Când sună telefonul și Fima intenționă să răspundă ca de obicei „Clinica, șalom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Gunbarrel o să fie iadul pe pământ. Jina s-a uitat în susul râului, acolo unde erau și bărcile. Acum existau companii care organizau excursii pe râu de la North Fork până la Corn Creek, după care te întorceau cu autocarul, luând astfel în derâdere porecla râului. Dacă voiai, puteai să te întorci de unde plecasei. Bărcile cu motor te duceau până acolo. Una dintre aceste bărci a pornit motorul în spatele Jinei și-a prins imediat viteză, ca să poată să plutească la suprafața apei. Poveștile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
simt. Când Charlie a pufnit pe nas, Jina s-a încruntat către el. Vrusese să-i lase pe cei doi băieți să-și rezolve singuri diferendele, dar acum nu avea de gând să-i permită derbedeului ăla să ia în derâdere adevărul. L-a înșfăcat pe Charlie de umăr și l-a strâns destul de tare pentru ca puștiul să priceapă că sărise peste cal. Jina nu voia să-l mai audă. Știu, a spus ea. Și eu îl simt. * * * După instrucțiunile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Mortal Kombat și Sonic Battle. Munții de gheață și vulcanii din Super Mario erau ca niște vâltori mici, unele de clasa III. Putea să se strecoare printre ei și-n somn. Dar Charlie tot aveau tupeul să-l ia în derâdere. Hai, i-a zis el. N-o lua pe-acolo. Căcat. Sări ! Danny s-a uitat urât la el, apoi intenționat l-a dus pe Mario peste-un munte. Joc terminat, a concluzionat Charlie. Ești de plâns, ciudatule. Dă-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
vorba. Ți-am explicat că venind în familia noastră, nu ai decât de câștigat. — Da boierule, vreau!este hotărâtă Prințesa, cu gândul că va lupta ca să ajungă cineva ca să poată să-i înfrunte pe nașparlii care au luat-o în derâdere. — Dacă-i așa, hai să ne-mbrăcăm să mergem cu fata la șatră, să vorbim cu ei, fiindcă avem multe lucruri de făcut și trebuie să ne pregătim până nu pleacă. Până să se îmbrace, i-au dat Prințesei să mănânce. Hai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
asta pentru binele Prințăsăi, s-a arătat dârz Ismail, deși i se muiase inima de părere de rău. Prințesa s-a autoîncurajat și ea gândindu-se că va ajunge o doamnă ca să le arate „nașparliilor” ălora care o luau în derâdere cine este, și-a șters lacrimile cu poala fustei largi de țigancă la care în curând va trebui să renunțe, și cât de dragi îi erau aceste fuste! — Ia du-te, fă Rusaldo și fă-ne ceva de-ale gurii
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
exclamat el cu vizibilă ură și a hotărât că este momentul să pună capăt adunării, care aducea mai mult a spectacol tragi-comic, pentru a începe ancheta în problema dezordinii iscate pe parcursul unor dezbateri atât de serioase, cu siguranță luate în derâdere de către cozile de topor, vreo douăsprezece la număr, toți tineri, pe care i-a reținut la ieșire în timp ce ceilalți participanți au părăsit în mare grabă sala de festivități a căminului cultural spre a evita continuarea unor discuții umilitoare și, totodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
La 27 iunie e coborât în cripta cimitirului din apropierea locuinței în prezența fiului mai mare Mateiu, a lui Vlahuță, Delavrancea, Gherea cu soția, Dumitru Gusti din Iași, Cerna și Ivașcu. Mărinimia guvernului care subscrie darnic pentru funeralii este luată în derâdere. Trupul neînsuflețit al lui Caragiale este adus în țară cinci luni mai târziu, în cea mai mare discreție, fără știrea nimănui, într-un vagon de marfă, fiind primit în Gara de Nord de același Mateiu Caragiale, Emil Gîrleanu, Iancu Brezianu, Bogdan-Pitești. Sicriul
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
rudelor celui incinerat. Așa au făcut. Au adus borcanul respectiv și l-au așezat, la loc de cinste, În fostul său birou de lucru. Au trecut și cele patruzeci de zile. A sosit momentul praznicului. Păscălin nu a luat În derâdere, și nici nu a uitat Îndemnul adresat de Mereuță Pârjol, cu privire la ce să facă, atunci când va veni sorocul, cu cenușa sa. Și omul s-a comportat Întocmai. A gătit toate felurile de mâncare. A presărat cenușa tiranului peste borșuri, peste
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
eu, Constantin Ionescu, directorul liceului Lazăr, îți cer să-i imiți pe domnii profesori, în fața domniilor lor, cu asentimentul domniilor lor, pentru că socotim aceasta drept o manifestare artistică; ascultăm cu toții producțiile unui talent, și nu interpretăm acest fapt drept o luare în derâdere a domnilor profesori. Așa că, fără să te mai lași rugat, începe! ― Bine, domnule director, dacă spuneți dumneavoastră!... Și cu o nemaipomenită îndrăzneală, parcă de când lumea aș fi avut spectatori atât de selecți, i-am spus unui profesor mai tinerel de la
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
servi masa și se va desfășura petrecerea. Zilele au trecut una după alta cu întâlniri ale membrilor celor două familii ori de câte ori se ivea o problemă privind organizarea nunții, cu revederi dese ale mirilor, încât Elena și Tiberiu îi lua în derâdere: — Când vă veți căsători veți fi mereu unul cu celălalt până vă veți plictisi. Măcar acum să fiți mai liberi, îi necăjea Tiberiu. Uite mă, cine dă lecții! Tu de ce ești zilnic cu Alexandra? Pentru mine nu bate căsătoria la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
fusese sincer interesat de Jurnalul de campanie cu autograful lui Lažecinikov, În clipa În care se aplecase deasupra valizei din piele, În jalnica Încăpere a hotelului „Royal“ (nu cel din centru, celălalt, a cărui emblemă rufoasă o purta parcă În derâdere). „Dar ce va rămâne după noi, domnilor?“ va spune cu acel prilej cu jumătate de gură, ca pentru sine. „Scrisori de dragoste... Și facturi de hotel neachitate“, va striga celălalt. Lista nu era exagerat de lungă. De Las Cases: Mémorial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
astăzi nu se poate, iar mîine se arată a fi un alt carnaval, Îmi stăpînesc cu greu sîngele gros scurs din abatoarele trupului să- mi joace neastîmpărul de cal tînăr, și asta, În timp ce pe zidul stîng ― numit În derîdere zidul plîngerii, după un vodevil În care eroul moare foarte greu, dar moare ― o mînă harnică scrie: „poezia se află În milă, n-o căutați altundeva!” Vestesc a vieții suavă Înălțare. „ Le temp se leve, il faut tenter de mourir
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
S-a gândit, poate, că e o glumă de cabotin... Știți după ce se recunoaște un cabotin, domnilor? El nu e în stare să fie la înălțimea tragediei pe care o trăiește și de aceea simte nevoia s-o ia în derâdere în fața spectatorilor. Din spatele gării se auzeau scâncetele arțarului. Vântul amenința să smulgă tabla de pe acoperiș și biciuia tufele de oțetari. Pădurea nu se mai zărea acum deloc. Mi-am adus aminte de vorba unuia din profesorii mei: Femeia este fizică
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mi-a fost rău. Aveam febră și transpiram abundent. Dar, în chip straniu, boala îmi dădea o stare de veselie idioată. Sărisem de la o extremă la alta. Eleonora se uita îngrijorată la mine, în timp ce eu aveam chef să iau în derâdere totul. ― Și ce-o să facem dacă vine trenul? i-am zis pe un ton sarcastic. Ne vom sui în el, vom ajunge la destinație și, gata, aventura a luat sfârșit. Totul redevine anost. Începe plictiseala. Gări normale, în care trenurile
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Duhnește a parfum, a doagă și a pârțuri; dacă nu mori de tânăr, este aproape imposibil să nu devii o hahaleră. Sau să nu ajungi nimic. Precum Actorul. Aidoma Filozofului. Nu mai public de mult, mi se spune Romancierul în derâdere, dar eu scriu. Magistratul, printr-un trimis, mi-a propus să întocmesc o cronică a Stațiunii. Și să am, în felul ăsta, un ban sigur, masa să fie masă, haina haină. Să rămână o carte frumoasă despre guvernarea lui! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
bălan, iar Sandu Își mai toarnă vin În pahar. Măcinăm vorbe ca proștii, iar țara se duce de râpă. Ne pieptănăm ca baba În fața oglinzii, iar țara e-n vâlvătăi. Să vină pompierii, inima să-mi stingă, fredonează Gore, În derâdere... Mai lasă, mă, țara, că nici să dormi nu mai poți, tu parlamentar trebuia să te faci. Dădeai Legea Șprițului Gratuit - să vezi ce de lume fericită ar fi fost prin decor. Aveai două mandate asigurate fără să-ți mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de ăia, nasa e-n vrie, iar băselu` vrea să schimbe constituția. Constituția mamii lor! De data aceasta, Gore și Gicu nu mai sunt luați prin surprindere. Primul ridică degetul arătător către cerul acoperit de umbrelă: Sandule, nu lua În derâdere sfârșitul lumii, când o fi să fie nu mai vin nici sori, nici pietre cosmice. Nici factura de la iupisi nu mai vine, ascultă-mă pe mine. Ce e omul, fratele meu? Ce e el pe lumea asta? Gicu intervine În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
morților sau ieșirea din robie. Ei creau destulă dezordine și bătaie de cap, atât pentru preoți, cât și pentru stăpânirea romană. Abia îl prinseseră pe Barabas, și acum altul intra în templu și răsturna mesele negustorilor și-i lua în derâdere pe saduchei și încălca Legea!? Era prea destul! Lumea pestriță a Ierusalimului se pregătea să-l înghită pe Iisus, un alt învățător alături de atâția alții, o altă sectă, într-un oraș sătul de secte și relativism. Și El a simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
iarnă interioară! Dacă oamenii s-au închis în sine, eu de ce n-aș face la fel? Închisă ca tine, îmi privesc cavernele gândurilor. În gorgane oboseala curge pe străzi, voma veninului pe caldarâm, mizeria defecărilor mele peste oraș. Sunt în derâderea vremurilor! Așa cum vremurile sunt o derâdere! E prilejul de a ne vedea urâțenia. Mi-au murdărit mitul cu alte mituri, mi-au distrus esența cu aceeași aversiune. * * * S e zvonise în oraș că va veni toamna. Desigur, oamenii și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
închis în sine, eu de ce n-aș face la fel? Închisă ca tine, îmi privesc cavernele gândurilor. În gorgane oboseala curge pe străzi, voma veninului pe caldarâm, mizeria defecărilor mele peste oraș. Sunt în derâderea vremurilor! Așa cum vremurile sunt o derâdere! E prilejul de a ne vedea urâțenia. Mi-au murdărit mitul cu alte mituri, mi-au distrus esența cu aceeași aversiune. * * * S e zvonise în oraș că va veni toamna. Desigur, oamenii și-au pregătit butoaie, bidoane, căzi, hârdaie, lighene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de ochii grijulii ai mamelor noastre mereu tinere, mereu frumoase, mereu, mereu! Ne strânge zidul de beton, atomii noștri susură sufocați, elipse de electroni noi, dau târcoale privindu-ne ca pe niște relicve, unele râd fluturându-și cozile curcubeice în derâdere pe lângă ale noastre care stau umilite în genunchi, în timp ce ele trec în alai zgomotos călcându-ne în picioare, scuzându-și mitocănia printr-o reverență și o mângâiere de compasiune pe creștet, după care pleacă pârțâind neutrino îmbâcsiți cu hidrocarburi. De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
arăta direcția Brăila și se îndreptau mecanic spre oraș. După aceea, ne-am dus și mai departe. Aproape de Barboși, între nodul de cale ferată și sătucul uitat de timp. Ascunși printre zidurile vechi ale cantonului părăsit, pe când trenurile treceau în derâdere cu vremea, am observat cum alți Gustav, alți Mihai, Samaliot, Any, Hugo, Nilă și ceilalți erau fabricați din lemnele căzute din marfare, fag, brad sau pin sau din traversele părăsite sau din buturugile plopilor retezați din apropierea liniilor de tren. Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]